Polipi uterini

Descoperă informații utile despre polipi uterini: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre polipii uterini

Polipii uterini sunt excrescențe care se dezvoltă în mucoasa uterului, denumită anatomic endometru. Această condiție este diagnosticată drept polipi endometriali.

Polipii uterini se formează prin creșterea excesivă a țesutului endometrial. Excrescența este atașată de endometru printr-o tulpină subțire sau o bază largă și se extinde în peretele uterului. Polipii pot fi de dimensiuni diferite, de la câțiva milimetri la câțiva centimetri și, rar, chiar mai mari. Pacientele diagnosticate cu această afecțiune pot avea unul sau mai mulți polipi.

Polipii uterini sunt, în majoritatea cazurilor, benigni și afectează în special perioada de menopauză şi perimenopauză, dar se pot dezvolta și în perioada de fertilitate.

Polipii uterini apar, de regulă, între 40 și 50 de ani, în jurul perioadei de perimenopauză, dar pot apărea și după menopauză (postmenopauză). Rar afectează persoanele sub 20 de ani.

Afecțiunea este uneori asimptomatică și, din acest motiv, numeroase persoane primesc un diagnostic tardiv sau nu sunt deloc diagnosticate. Cercetările au relevat faptul că polipii sunt mai frecvent diagnosticați la persoanele care au trecut prin menopauză.

Tipuri de polipi uterini

Există mai multe categorii de polipi, care pot fi pot fi clasificați în funcție de:

Număr (singur sau multiplu);
Mărime;
Poziția în uter (fundal, cornual, istmic, cervical);
Baza de implantare (pedunculată, sesilă).

Sunt două tipuri principale de polipi endometriali:

polipi pedunculați - atașați de peretele uterin printr-o tulpină subțire;
polipi sesili - cu o bază mai largă și sunt atașați direct de mucoasa uterului.

Există și două tipuri de polipi diferențiați în funcție de caracteristicile histologice, respectiv polipi benigni, necanceroși, și cei maligni. Majoritatea polipilor uterini sunt benigni, dar un procent foarte mic, între 0,5 și 1% dintre aceștia, pot duce la un diagnostic de cancer.

Cauze

Cauza exactă care determină formarea polipilor uterini nu este cunoscută, dar cercetătorii consideră un posibil factor declanșator debalansarea nivelurilor hormonale. Este cunoscut faptul că estrogenii au rol în îngroșarea endometrului, în fiecare lună, în timpul ciclului menstrual, ceea ce poate conduce la concluzia că această îngroșare poate contribui la apariția și creșterea polipului uterin.

Factori de risc

În urma studiilor efectuate, s-au determinat anumiți factori de risc care cresc șansa de a dezvolta polipi uterini, cum ar fi:

Supraponderabilitatea sau obezitatea;
Hipertensiunea arterială;
Administrarea anumitor medicamente;
Terapia de substituție hormonală care implică doze mari de estrogen;
Sindromul Lynch sau sindromul Cowden;
Perimenopauza sau postmenopauza.

Simptome

Cel mai frecvent simptom al polipilor uterini este sângerarea anormală, care include sângerări vaginale după menopauză și perioade menstruale neregulate. Ciclurile menstruale normale apar de obicei la fiecare 28 de zile, dar pot varia de la 21 de zile la 30 de zile. În cazul persoanelor cu polipi uterini, menstruația este neregulată, atât ca perioadă, cât și ca flux.

Simptomele polipilor uterini mai includ:

sângerare menstruală abundentă;
sângerare intermenstruală;
infertilitate;
sângerări după menopauză;
sângerări după actul sexual.

De asemenea, polipii mari pot provoca uneori dureri în abdomen sau în partea inferioară a spatelui, senzație similară crampelor menstruale. Durerea nu este, totuși, un simptom comun al polipilor uterini.

Diagnosticare

Medicul specialist ginecolog va diagnostica prezența polipilor uterini. Cea mai sigură metodă de diagnostic este histeroscopia, o investigație care presupune introducerea în cavitatea uterină a unui instrument (histeroscop) dotat cu o mini cameră video. Dacă sunt prezenți polipi uterini, medicul îi va localiza exact.

Şi ecografia sau sonohisterografia poate ajuta la diagnosticarea polipilor uterini, dar acest instrument nu este la fel de precis, mai ales pentru persoanele care manifestă încă menstruație, deoarece o mucoasă îngroșată a uterului poate avea aspectul unor polipi.

Diagnosticul polipilor uterini mai include o serie de teste pe baza simptomelor și a istoricului medical. Acestea sunt necesare ca instrumente de screening, în vederea excluderii unui diagnostic de cancer sau a altor afecțiuni.

Alte metode de diagnostic includ:

Ecografia transvaginală;
Biopsia endometrială - procedură prin care este prelevată o probă din țesutul polipului și testată în laborator.

În timpul diagnosticului pentru polipi uterini, medicul va putea să excludă și alte afecțiuni care pot contribui la apariția sângerărilor vaginale mai abundente sau neobișnuite, cum ar fi:

fibroame uterine;
chist ovarian;
endometrioza;
hemofilie și alte tulburări de sângerare;
hipotiroidism;
anumite medicamente (anticoagulanți);
modificările hormonale în perioada pubertății și perimenopauzei;
obezitatea, care ridică nivelul estrogenului în organism;
cancerul de endometru;
cancerul de col uterin;
sarcomul uterin;
sarcina extrauterina;
avortul spontan;
endometrita.

Tratament

Polipii uterini nu necesită întotdeauna tratament. Dacă nu există simptome sau acestea sunt minime, medicul poate recomanda doar monitorizarea acestora, fără intervenție medicamentoasă sau chirurgicală. Dacă simptomele sunt prezente, în funcție și de numărul și dimensiunea polipilor și dacă este declanșat procesul de menopauză, medicul va recomanda următoarele variante de tratament:

Administrare de medicamente - se recomandă suport medicamentos pentru controlul nivelului hormonal. Mai rar, tratamentul poate determina micșorarea polipilor și diminuarea simptomelor, mai ales în cazul sângerării abundente. Simptomele pot reveni însă dacă este întrerupt tratamentul.
Intervenție chirurgicală - polipii sunt eliminați prin proceduri similare celor de diagnostic, cum ar fi histeroscopia, sau prin metoda de chiuretaj. Dacă biopsia polipilor arată prezența celulelor canceroase, medicul poate recomanda histerectomie simplă sau combinată cu linfadenectomie, adică îndepărtarea întregului uter ori intervenţii mai radicale, în dependenţă de caz.

Tratamentul chirurgical de excizie a polipilor uterini poate costa diferit, în funcţie de rețeaua privată de sănătate.

Complicații

Majoritatea polipilor uterini sunt inofensivi, însă ei pot provoca unele complicații, în anumite situații. Iată câteva dintre cele mai frecvente complicații care pot apărea în cazul polipilor uterini!

Infertilitatea: polipii mari sau cei care sunt localizați în anumite părți ale cavității uterine pot bloca trompele uterine sau pot împiedica implantarea unui ovul fertilizat. În astfel de cazuri, îndepărtarea polipilor prin proceduri precum histeroscopia poate îmbunătăți șansele de concepție.
Sângerări anormale: polipii uterini sunt adesea asociați cu sângerări menstruale anormale, care pot varia de la flux menstrual abundent (menoragie) la sângerări între menstruații (metroragie). Aceste sângerări pot deveni problematice dacă devin cronice, ducând la anemie din cauza pierderii excesive de sânge. Anemia poate provoca simptome precum oboseala, slăbiciunea și dificultăți de concentrare.
Durere și disconfort: polipii mari sau cei care sunt localizați aproape de cervix pot provoca dureri pelviene și disconfort. De asemenea, aceștia pot crea senzația de presiune în zona pelviană, iar unele femei pot experimenta dureri în timpul actului sexual (dispareunie).
Transformare malignă: deși majoritatea polipilor uterini sunt benigni, există un risc foarte mic ca unii polipi să devină maligni (canceroși). Aceasta se întâmplă mai frecvent la femeile aflate în postmenopauză sau la cele care au factori de risc pentru cancerul endometrial. Din acest motiv, medicii pot recomanda îndepărtarea și biopsia polipilor, în special dacă femeia prezintă simptome sau dacă polipii cresc după menopauză.
Recidiva după îndepărtare: chiar dacă polipii uterini sunt îndepărtați chirurgical, există posibilitatea ca aceștia să reapară. Recidiva polipilor poate duce la reapariția simptomelor neplăcute, precum sângerările anormale, și poate necesita alte intervenții pentru gestionarea acestora. Femeile care au avut polipi uterini ar trebui să continue monitorizarea medicală pentru a detecta eventualele reapariții.
Complicații în timpul sarcinii: în cazuri rare, polipii uterini pot afecta cursul normal al unei sarcini. Polipii pot crește riscul de avort spontan sau de complicații în timpul sarcinii, precum sângerările sau dificultățile în dezvoltarea placentei. Deși riscurile sunt reduse, femeile care intenționează să rămână însărcinate sau care sunt deja însărcinate ar trebui să discute cu medicul despre potențialele complicații.

Prevenție

Apariția polipilor uterini nu poate fi prevenită printr-o modalitate sigură și cercetată. Medicii au ajuns la concluzia că menținerea unei greutăți corporale normale ar putea ajuta la reducerea riscului de a dezvolta polipi uterini.

De asemenea, cercetările au arătat că polipii pot reveni (recidiva) chiar și după tratament de îndepărtare, astfel încât o metodă de prevenție a dezvoltării acestora fără control este monitorizarea regulată la medicul specialist. O altă metodă este cea de plasare a anumitor dispozitive intrauterine care previn dezechilibrele hormonale.

Bibliografie

Cherney, Kristeen. “What to Know about Uterine Polyps.” Healthline, Healthline Media, 14 Mar. 2022, www.healthline.com/health/womens-health/uterine-polyps
Pimpagar Chavanaves. “Uterine Polyps - Symptoms, Causes, Diagnosis and Treatment.” MedPark Hospital, 23 Jan. 2023, www.medparkhospital.com/en-US/disease-and-treatment/uterine-polyps
Reese, Diana. “Uterine Polyps.” WebMD, WebMD, 28 Sept. 2018, www.webmd.com/cancer/cervical-cancer/uterine-polyps

Alte afecțiuni similare

Polipi Anali

Polipii anali, cunoscuţi şi sub denumirea de polipi rectali sau polipi colonici, sunt excrescenţe care apar în mucoasa părții inferioare a intestinului gros și a...

Vezi detalii

Polipi la stomac

Polipii la stomac, numiți și polipi gastrici, sunt mase de celule care se formează pe mucoasa din interiorul stomacului. Acești polipi apar în cazuri rare și, de obicei,...

Vezi detalii

Polipi nazali

Polipii nazali sunt formațiuni tumorale benigne care se formează ca urmare a unor afecțiuni inflamatorii ce debutează și se manifestă la nivelul cavității nazale sau a...

Vezi detalii

Porfirie

Porfiriile sunt un grup de afecţiuni, majoritatea ereditare, provocate de anomalii metabolice (disfuncţii) ale enzimelor implicate în sinteza hemului.Hemul este un...

Vezi detalii

Porokeratoza

Porokeratoza este o boală rară, dobândită sau moștenită de keratinizare, caracterizată prin apariția a una sau mai multe pete atrofice, fiecare înconjurată de o margine...

Vezi detalii

Prediabetul

Prediabetul se referă la depistarea unor valori ale glicemiei mai mari decât normalul, dar nu atât de mari încât să poată fi încadrate la diabet.Se consideră că glicemia...

Vezi detalii