Toxiinfecție alimentară

Cauze

Toxiinfecțiile alimentare sunt provocate, în principal, de contaminarea hranei cu diverse microorganisme. Această contaminare poate fi încrucișată, adică prin transfer al microorganismelor de pe un aliment pe altul și este mai întâlnită în cazul alimentelor care sunt consumate fără a fi procesate în prealabil (legume și fructe proaspete ori salate).

Cele mai frecvente microrganisme care produc toxiinfecții alimentare sunt:

• norovirusul (anterior denumit şi virus NorwalK);
• salmonella;
• clostridium perfringens;
• campilobacter;
• stafilococul auriu.

Există și o varietate de toxine care produc toxiinfecții alimentare, iar acestea pot fi de mai multe tipuri:

• produse de bacterii (enterotoxine, citotoxine, exotoxine, neurotoxine);
• produse de plante (toxine din ciuperci, beladona);
• produse de animale;
• produse de pești.

De asemenea, există și paraziți care produc toxiinfecții alimentare, precum: giardia, amoeba, trichinella și tenia. În plus, pot fi luate în calcul și o serie de substanțe chimice, mai ales mercurul din apa contaminată sau pesticidele.

Simptome

Simptomatologia toxiinfecțiilor alimentare este reprezentată în special de: greață, vărsături, crampe abdominale, scaune diareice, febră și frisoane.

Cele mai multe dintre aceste simptomele apar după câteva ore, până la câteva zile, după expunerea la agentul patogen. Totuși, în funcție de simptomatologie și de rapiditatea instalării manifestărilor clinice, se poate intui agentul patogen implicat.

Stafilococul auriu

• simptomele apar în 30 min - 8 ore;
• se găsește în alimente insuficient preparate termic, precum: carne, salate, cârnați, produse de patiserie.

Vibrio cholerae

• simptomele apar în 2-48 ore și sunt simptome uzuale;
• se găsește, mai ales, în crustacee.

Clostridium perfringens

• simptomele apar după 6-24 ore și sunt mai ales sub formă de crampe abdominale și diaree, mai rar apar febra și vărsăturile;
• se găsește, mai ales, în carnea de vită și pasăre insuficient gătită.

Salmonella

• simptomele apar după 6 ore, dar pot să apară și după câteva zile;
• se găsește, mai ales, în carnea de pasăre insuficient gătită, ouă, legume și fructe crude.

Norovirus

• simptomele încep după 18-36 ore și sunt cele din spectrul uzual;
• se găsește mai ales în verdețuri, fructe, crustacee, apă contaminată sau chiar pe diverse suprafețe.

Rotavirus

• simptomele apar după 1-3 zile;
• în acest caz, transmiterea este posibilă și interpersonală.

Clostridium botulinum

• simptomele încep să apară după 12-72 ore de la infectare și vorbim despre vedere dublă sau neclară, senzația de pleoape căzute, dificultăți la înghițire și respirație, senzația de gură uscată, slăbiciune musculară și paralizie;
• se găsește în alimente conservate sau fermentate necorespunzător, pește sărat sau afumat în casă.

Campylobacter

• simptomele încep după 2-5 zile;

E. coli

• simptomele încep după 3-5 zile de la expunere și sunt dominate de febră, crampe abdominale și vărsături;
• uneori, pacienții pot suferi de forme severe care necesită spitalizare și care chiar le poate pune viața în pericol.

Listeria

• simptomele pot să apară și după 2-3 săptămâni de la expunere, dar atunci sunt forme invazive severe. Infectarea cu Listeria este periculoasă în special pentru femeile gravide și poate duce până la decesul fătului;
• simptomele care apar sunt oboseala și durerile musculare (stare asemănătoare gripei).

În funcție de tipul de microorganism care a dus la apariția intoxicației alimentare, primul ajutor trebuie acordat diferențiat. De aceea, pentru o intoxicație cu ciuperci, pacientul trebuie ajutat să verse și să stea culcat, timp în care este bine să sunați după ajutor specializat.

În caz de toxiinfecție alimentară cu salmonella, primul ajutor presupune, pe lângă apelarea la ajutor medical, menținerea pacientului în poziție culcată și păstrarea confortului termic, iar între vărsături, pacientul trebuie hidratat.

Pentru o intoxicație alimentară cu stafilococ auriu, repausul pacientului este obligatoriu, trebuie menținut nivelul de hidratare, iar dacă simptomatologia este de durată sau gravă este recomandat un consult de specialitate.

Tratament

În marea majoritate a cazurilor, tratamentul toxiinfecțiilor alimentare nu este necesar. Totul se rezolvă de la sine în 2-3 zile și nu necesită spitalizare sau administrarea de medicamente. Este foarte importantă hidratarea corectă pentru a înlocui lichidele și sărurile pierdute prin vărsături și diaree.

În cazuri mai rare, însoțite de deshidratare severă, poate fi necesară spitalizarea și hidratarea intravenoasă. De asemenea, este important ca după o toxiinfecție alimentară să existe un regim alimentar pentru pacientul aflat la domiciliu. În prima zi, de obicei, se recomandă doar consumul de lichide. Ulterior, în funcție de toleranța individuală, se pot introduce și alimentele solide. La început banane, pâine prăjită, covrigi sărați, mere coapte, orez. Trebuie evitate alimentele grase, prăjite ori picante.

Un tratament cu antibiotic nu este necesar, ele fiind prescrise doar în formele severe. În toxiinfecțiile alimentare cauzate de virusuri, antibioticele nu au nici un efect. Doar în cazul toxiinfecțiilor cauzate de Listeria este necesară internarea și tratamentul cu antibiotic intravenos.

Complicații

În cele mai multe dintre cazuri, toxiinfecțiile alimentare sunt autolimitate, pot fi tratate la domiciliu și necesită doar un tratament simptomatic. Cea mai frecventă complicație este deshidratarea - de obicei se poate trata la domiciliu prin rehidratare orală cu lichide și săruri de rehidratare.

În cazuri rare de deshidratare severă poate fi necesară chiar internarea în spital și hidratarea intravenoasă.

Există, totuși, niște complicații specifice anumitor agenți patogeni:

• infecția cu Listeria la femeia gravidă poate duce la avort spontan în primul trimestru de sarcină. În ultimul trimestru de sarcină poate să ducă la naștere prematură, nașterea unui făt mort sau la nașterea unui copil cu sechele neurologice;
• infecția cu E coli (o anumită tulpină) poate duce la Sindrom Hemolitic Uremic. Aceasta este o complicație, mai frecventă la copilul sub 5 ani, la vârstnici sau cei cu imunodepresie.

Autor

Dr. Gânsac Manuela Alina

Medic Specialist Medicină Internă