Despre toxiinfecția alimentară
Toxiinfecția alimentară, sau intoxicația alimentară, este o consecință a unor boli cauzate de consumul de alimente contaminate. Acestea sunt produse de microorganisme infecțioase (virusuri, bacterii, paraziți) sau de toxinele acestora. Aceste toxine pot contamina hrana în orice moment al procesului de procesare sau de producție. Contaminarea poate avea loc și în timpul manipulării sau pregătirii ei la domiciliu.
Toxiinfecțiile alimentare au ca principale simptome: greața, vărsăturile, crampele abdominale, diareea, febra și frisoanele. De cele mai multe ori, simptomele sunt ușoare, iar pacientul poate fi tratat la domiciliu, însă în cazuri severe poate fi necesară chiar internarea în spital. Totuși, nu trebuie făcută confuzia între intoxicația/toxiinfecția alimentară și indigestia. Acestea sunt două afecțiuni diferite, chiar dacă unele simptome sunt asemănătoare.
Toxiinfecția alimentară este cauzată de ingerarea de alimente ori băuturi contaminate cu bacterii, paraziți sau virusuri. De cealaltă parte, indigestia apare atunci când alimentele consumate sunt fie alterate, fie sunt consumate în exces. Toxiinfecțiile alimentare nu creează bube, erupții pe piele sau pete roșii pe corp. De aceste semne sunt responsabile, de obicei, alergiile alimentare.
Cauze
Toxiinfecțiile alimentare sunt provocate, în principal, de contaminarea hranei cu diverse microorganisme. Această contaminare poate fi încrucișată, adică prin transfer al microorganismelor de pe un aliment pe altul, și este mai întâlnită în cazul alimentelor care sunt consumate fără a fi procesate în prealabil (legume și fructe proaspete ori salate).
Cele mai frecvente microorganisme care produc toxiinfecții alimentare sunt:
- Norovirusul (anterior denumit și virus NorwalK);
- Salmonella;
- Clostridium perfringens;
- Campilobacter;
- Stafilococul auriu.
Există și o varietate de toxine care produc toxiinfecții alimentare, iar acestea pot fi de mai multe tipuri:
- produse de bacterii (enterotoxine, citotoxine, exotoxine, neurotoxine);
- produse de plante (toxine din ciuperci, beladona);
- produse de animale;
- produse de pești.
De asemenea, există și paraziți care produc toxiinfecții alimentare, precum: giardia, amoeba, trichinella și tenia. În plus, pot fi luate în calcul și o serie de substanțe chimice, mai ales mercurul din apa contaminată sau pesticidele.
În tabelul de mai jos sunt prezentate câteva exemple de agenți cauzali ai intoxicațiilor alimentare și potențiale surse:
| Agent cauzal toxiinfecție alimentară | Posibile surse |
| Stafilococi | Alimente depozitate necorespunzător, produse cu conținut mare de sare sau zahăr |
| Bacillus cereus | Orez prăjit contaminat, chiftele/carne |
| Clostridium perfringens | Carne de vită, carne de pasăre, leguminoase insuficient gătite |
| Clostridium botulinum | Conserve (pește afumat, ciuperci, legume), miere |
| Listeria monocytogenes | Lapte crud sau pasteurizat, brânzeturi moi, legume crude, creveți |
| Escherichia coli enterotoxigen | Apă și alimente contaminate (salate, brânzeturi, carne) |
| E. coli enterohemoragic | Carne tocată insuficient gătită (hamburger), spanac/verdețuri contaminate |
| E. coli enteroinvaziv | Brânzeturi importate, alimente contaminate |
| E. coli enteroagregativ | Alimente/apă în țări în curs de dezvoltare (călătorii) |
| Vibrio cholerae | Apă și alimente contaminate (apă potabilă, fructe/legume) |
| Vibrio parahaemolyticus | Fructe de mare crude sau insuficient gătite (moluște, crustacee) |
| Vibrio vulnificus | Stridii crude, apă sărată (infecții prin plagă) |
| Shigella | Salate (de cartofi, de ou), legume, lapte, înghețată, apă contaminate |
| Salmonella | Carne de vită sau de pasăre, ouă, produse lactate |
| Yersinia | Animale de companie, lapte, înghețată, alimente contaminate |
| Aeromonas | Apă de fântână/netratată, alimente contaminate cu apă |
| Entamoeba histolytica | Apă și alimente contaminate |
| Giardia lamblia | Apă de râu/fântână contaminată, alimente contaminate |
| Mercur | Alimente/produse contaminate |
| Plumb | Expunere cronică (mediu/alimente/ustensile), ingestii repetitive |
| Arsenic | Pesticide, chimicale industriale, alimente/medii contaminate |
Factori de risc
Forma de boală sau gravitatea toxiinfecției alimentare pe care un pacient o poate dezvolta depinde de mai mulți factori de risc:
- vârsta (la persoanele în vârstă și la copii intoxicația alimentară are tendința de a se dezvolta în forme severe);
- statusul imunitar și bolile cronice (persoanele care suferă de boli cronice pot suferi forme mai severe și cu o evoluție mai prelungită a toxiinfecției alimentare);
- graviditatea (se asociază cu o scădere a imunității, de aceea femeile însărcinate pot dezvolta forme mai grave de toxiinfecție alimentară).
Simptome
Simptomele toxiinfecției alimentare variază de la ușoare la severe și pot dura de la câteva ore la câteva zile. În mod obișnuit, simptomatologia include:
- greață și vărsături;
- crampe abdominale;
- scaune diareice;
- febră;
- frisoane.
Cele mai multe dintre aceste simptomele apar după câteva ore, până la câteva zile, după expunerea la agentul patogen. Totuși, în funcție de simptomatologie și de rapiditatea instalării manifestărilor clinice, se poate intui agentul patogen implicat:
| Agent patogen | Informații |
| Stafilococul auriu |
|
| Vibrio cholerae |
|
| Clostridium perfringens |
|
| Salmonella |
|
| Norovirus |
|
| Rotavirus |
|
| Clostridium botulinum |
|
| Campylobacter |
|
| E. coli |
|
| Listeria |
|
În funcție de tipul de microorganism care a dus la apariția intoxicației alimentare, primul ajutor trebuie acordat diferențiat. De aceea, pentru o intoxicație cu ciuperci, pacientul trebuie ajutat să verse și să stea culcat, timp în care este bine să sunați după ajutor specializat.
În caz de toxiinfecție alimentară cu Salmonella, primul ajutor presupune, pe lângă apelarea la ajutor medical, menținerea pacientului în poziție culcată și păstrarea confortului termic, iar între vărsături, pacientul trebuie hidratat.
Pentru o intoxicație alimentară cu stafilococ auriu, repausul pacientului este obligatoriu, trebuie menținut nivelul de hidratare, iar dacă simptomatologia este de durată sau gravă este recomandat un consult de specialitate.
Diagnosticare
Diagnosticarea toxiinfecției alimentare, și mai ales a tipului de microorganism care a dus la apariția toxiinfecției, o face medicul specialist. Necesitatea apelării la el apare atunci când:
- pacientul are febră de peste 38 de grade;
- scaune ori vărsături cu sânge;
- diaree care persistă mai mult de trei zile;
- dureri abdominale colicative intense;
- vărsături frecvente care împiedică rehidratarea orală;
- apar semne de deshidratare (sete intensă, urinare rară, amețeală sau semne neurologice, precum: parestezii, amețeli, vedere încețoșată/dublă, slăbiciune musculară).
În general, diagnosticul este ușor de pus pe baza anamnezei și a examenului clinic. Important de precizat este că, în anamneză, trebuie să se insiste pe istoricul de călătorii, expunerea la alimente sau apă posibil contaminate și dacă rudele/prietenii au simptome asemănătoare.
De cele mai multe ori nu sunt necesare investigații suplimentare de laborator dar, în anumite cazuri, poate fi necesar un examen coproparazitologic sau o probă de coprocultură, mai ales dacă diareea apoasă persistă mai mult de 48 de ore.
Tratament
În marea majoritate a cazurilor, tratamentul toxiinfecțiilor alimentare nu este necesar. Totul se rezolvă de la sine în 2-3 zile și nu necesită spitalizare sau administrarea de medicamente. Este foarte importantă hidratarea corectă pentru a înlocui lichidele și sărurile pierdute prin vărsături și diaree.
În cazuri mai rare, însoțite de deshidratare severă, poate fi necesară spitalizarea și hidratarea intravenoasă. De asemenea, este important ca după o toxiinfecție alimentară să existe un regim alimentar pentru pacientul aflat la domiciliu. În prima zi, de obicei, se recomandă doar consumul de lichide. Ulterior, în funcție de toleranța individuală, se pot introduce și alimentele solide. La început banane, pâine prăjită, covrigi sărați, mere coapte, orez. Trebuie evitate alimentele grase, prăjite ori picante.
Un tratament cu antibiotic nu este necesar, ele fiind prescrise doar în formele severe. În toxiinfecțiile alimentare cauzate de virusuri, antibioticele nu au nici un efect. Doar în cazul toxiinfecțiilor cauzate de Listeria este necesară internarea și tratamentul cu antibiotic intravenos.
Complicații
În cele mai multe dintre cazuri, toxiinfecțiile alimentare sunt autolimitate, pot fi tratate la domiciliu și necesită doar un tratament simptomatic. Cea mai frecventă complicație este deshidratarea - de obicei se poate trata la domiciliu prin rehidratare orală cu lichide și săruri de rehidratare.
În cazuri rare de deshidratare severă poate fi necesară chiar internarea în spital și hidratarea intravenoasă.
Există, totuși, niște complicații specifice anumitor agenți patogeni:
- infecția cu Listeria la femeia gravidă poate duce la avort spontan în primul trimestru de sarcină; în ultimul trimestru de sarcină poate să ducă la naștere prematură, nașterea unui făt mort sau la nașterea unui copil cu sechele neurologice;
- infecția cu E. coli (o anumită tulpină) poate duce la Sindrom Hemolitic Uremic; aceasta este o complicație, mai frecventă la copilul sub 5 ani, la vârstnici sau cei cu imunodepresie;
- infecțiile cu Salmonella și Campylobacter pot duce la artrită reactivă.
De asemenea, anumite bacterii și virusuri pot afecta sistemul nervos central. Ele pot provoca meningită, o infecție gravă a membranelor care învelesc creierul și măduva spinării, care se manifestă prin dureri de cap severe, febră, rigiditate a gâtului și sensibilitate la lumină.
Unii agenți patogeni pot declanșa sindromul Guillain-Barre, o tulburare neurologică în care sistemul imunitar atacă nervii periferici, provocând slăbiciune musculară, amorțeală și, în cazuri severe, paralizie temporară.
Prevenție
Pentru a preveni o toxiinfecție alimentară este necesară respectarea unor reguli simple, precum:
- spălarea corectă, de mai multe ori pe zi, a mâinilor cu apă și săpun, timp de minimum 20 de secunde;
- spălarea corectă a vaselor și suprafețelor pe care se pregătește mâncarea cu apă și detergent;
- spălarea corectă a legumelor și fructelor înainte de a fi consumate;
- alimentele trebuie menținute separat, unele de altele, până când sunt preparate pentru a evita contaminarea;
- alimentele trebuie gătite la temperatura corectă;
- alimentele trebuie refrigerate corespunzător, menținând în frigider o temperatură adecvată, evitându-se supraaglomerarea frigiderului;
- evitarea consumului de apă din surse nesigure sau de lapte nepasteurizat, ori de alimente expirate.
Bibliografie
- Enterotoxins and toxic-shock syndrome toxin-1 in non-enteric staphylococcal disease, R.R. Marples A.A Wieneke . Published online by Cambridge University Press: 15 May 2009
- Epidemiology & Infections, Professor Norman Noah London School of Tropical Medicine, vol 110, issue 3, June 1993, pp 477-488
- „Food Poisoning”, National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, 2019, www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/food-poisoning.
- „Food Poisoning: Symptoms, How You Get It & Treatment”, Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/21167-food-poisoning.
- Gamarra, Roberto M. „Food Poisoning: Background, Etiology, Pathophysiology”, Medscape, 2025, emedicine.medscape.com/article/175569-overview.
Echipa medicală - Medicina interna , Boli infectioase și Gastroenterologie
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
