Toxiinfecție alimentară

Despre toxiinfecția alimentară

Toxiinfecția alimentară, sau intoxicația alimentară, este o consecință a unor boli cauzate de consumul de alimente contaminate. Acestea sunt produse de microorganisme infecțioase (virusuri, bacterii, paraziți) sau de toxinele acestora. Aceste toxine pot contamina hrana în orice moment al procesului de procesare sau de producție. Contaminarea poate avea loc și în timpul manipularii sau pregătirii ei la domiciliu.

Toxiinfecțiile alimentare au ca principale simptome: greața, vărsăturile, crampele abdominale, diareea, febra și frisoanele. De cele mai multe ori, simptomele sunt ușoare iar pacientul poate fi tratat la domiciliu, însă în cazuri severe poate fi necesară chiar internarea în spital. Totuși, nu trebuie făcută confuzia între intoxicația/ toxiinfecția alimentară și indigestia. Acestea sunt două afecțiuni diferite, chiar dacă unele simptome sunt asemănătoare.

Toxiinfecția alimentară este cauzată de ingerarea de alimente ori băuturi contaminate cu bacterii, paraziți sau virusuri. De cealaltă parte, indigestia apare atunci când alimentele consumate sunt fie alterate, fie sunt consumate în exces. Toxiinfecțiile alimentare nu creează bube, erupții pe piele sau pete roșii pe corp. De aceste semne sunt responsabile, de obicei, alergiile alimentare.

Cauze

Toxiinfecțiile alimentare sunt provocate, în principal, de contaminarea hranei cu diverse microorganisme. Această contaminare poate fi încrucișată, adică prin transfer al microorganismelor de pe un aliment pe altul și este mai întâlnită în cazul alimentelor care sunt consumate fără a fi procesate în prealabil (legume și fructe proaspete ori salate).

Cele mai frecvente microrganisme care produc toxiinfecții alimentare sunt:

  • norovirusul (anterior denumit şi virus NorwalK);
  • salmonella;
  • clostridium perfringens;
  • campilobacter;
  • stafilococul auriu.

Există și o varietate de toxine care produc toxiinfecții alimentare, iar acestea pot fi de mai multe tipuri:

  • produse de bacterii (enterotoxine, citotoxine, exotoxine, neurotoxine);
  • produse de plante (toxine din ciuperci, beladona);
  • produse de animale;
  • produse de pești.

De asemenea, există și paraziți care produc toxiinfecții alimentare, precum: giardia, amoeba, trichinella și tenia. În plus, pot fi luate în calcul și o serie de substanțe chimice, mai ales mercurul din apa contaminată sau pesticidele.

Factori de risc

Forma de boală sau gravitatea toxiinfecției alimentare pe care un pacient o poate dezvolta depinde de mai mulți factori de risc:

  • vârsta (la persoanele în vârstă și la copii intoxicația alimentară are tendința de a se dezvolta în forme severe);
  • statusul imunitar și bolile cronice (persoanele care suferă de boli cronice pot suferi forme mai severe și cu o evoluție mai prelungită a toxiinfecției alimentare);
  • graviditatea (se asociază cu o scădere a imunității, de aceea femeile însărcinate pot dezvolta forme mai grave).

Simptome

Simptomatologia toxiinfecțiilor alimentare este reprezentată în special de: greață, vărsături, crampe abdominale, scaune diareice, febră și frisoane.

Cele mai multe dintre aceste simptomele apar după câteva ore, până la câteva zile, după expunerea la agentul patogen. Totuși, în funcție de simptomatologie și de rapiditatea instalării manifestărilor clinice, se poate intui agentul patogen implicat.

 

Stafilococul auriu

 

Vibrio cholerae

  • simptomele apar în 2-48 ore și sunt simptome uzuale;
  • se găsește, mai ales, în crustacee.

 

Clostridium perfringens

  • simptomele apar după 6-24 ore și sunt mai ales sub formă de crampe abdominale și diaree, mai rar apar febra și vărsăturile;
  • se găsește, mai ales, în carnea de vită și pasăre insuficient gătită.

 

Salmonella

  • simptomele apar după 6 ore, dar pot să apară și după câteva zile;
  • se găsește, mai ales, în carnea de pasăre insuficient gătită, ouă, legume și fructe crude.

 

Norovirus

  • simptomele încep după 18-36 ore și sunt cele din spectrul uzual;
  • se găsește mai ales în verdețuri, fructe, crustacee, apă contaminată sau chiar pe diverse suprafețe.

 

Rotavirus

  • simptomele apar după 1-3 zile;
  • în acest caz, transmiterea este posibilă și interpersonală.

 

Clostridium botulinum

  • simptomele încep să apară după 12-72 ore de la infectare și vorbim despre vedere dublă sau neclară, senzația de pleoape căzute, dificultăți la înghițire și respirație, senzația de gură uscată, slăbiciune musculară și paralizie;
  • se găsește în alimente conservate sau fermentate necorespunzător, pește sărat sau afumat în casă.

 

Campylobacter

  • simptomele încep după 2-5 zile;

 

E. coli

  • simptomele încep după 3-5 zile de la expunere și sunt dominate de febră, crampe abdominale și vărsături;
  • uneori, pacienții pot suferi de forme severe care necesită spitalizare și care chiar le poate pune viața în pericol.

 

Listeria

  • simptomele pot să apară și după 2-3 săptămâni de la expunere, dar atunci sunt forme invazive severe. Infectarea cu Listeria este periculoasă în special pentru femeile gravide și poate duce până la decesul fătului;
  • simptomele care apar sunt oboseala și durerile musculare (stare asemănătoare gripei).

În funcție de tipul de microorganism care a dus la apariția intoxicației alimentare, primul ajutor trebuie acordat diferențiat. De aceea, pentru o intoxicație cu ciuperci, pacientul trebuie ajutat să verse și să stea culcat, timp în care este bine să sunați după ajutor specializat.

În caz de toxiinfecție alimentară cu salmonella, primul ajutor presupune, pe lângă apelarea la ajutor medical, menținerea pacientului în poziție culcată și păstrarea confortului termic, iar între vărsături, pacientul trebuie hidratat.

Pentru o intoxicație alimentară cu stafilococ auriu, repausul pacientului este obligatoriu, trebuie menținut nivelul de hidratare, iar dacă simptomatologia este de durată sau gravă este recomandat un consult de specialitate.

 

Diagnosticare

Diagnosticarea toxiinfecției alimentare, și mai ales a tipului de microorganism care a dus la apariția toxiinfecției o face medicul specialist. Necesitatea apelării la el apare atunci când:

  • pacientul are febră de peste 38 de grade;
  • scaune ori vărsături cu sânge;
  • diaree care persistă mai mult de trei zile;
  • dureri abdominale colicative intense;
  • vărsături frecvente care împiedică rehidratarea orală;
  • apar semne de deshidratare (sete intensă, urinare rară, amețeală sau semne neurologice, precum: parestezii, amețeli, vedere încețoșată/ dublă, slăbiciune musculară).

În general, diagnosticul este ușor de pus pe baza anamnezei și a examenului clinic. Important de precizat este că, în anamneză, trebuie să se insiste pe istoricul de călătorii, expunerea la alimente sau apă posibil contaminate și dacă rudele/ prietenii au simptome asemănătoare. De cele mai multe ori nu sunt necesare investigații suplimentare de laborator dar, în anumite cazuri, poate fi necesar un examen coproparazitologic sau o probă de coprocultură, mai ales dacă diareea apoasă persistă mai mult de 48 ore.

Tratament

În marea majoritate a cazurilor, tratamentul toxiinfecțiilor alimentare nu este necesar. Totul se rezolvă de la sine în 2-3 zile și nu necesită spitalizare sau administrarea de medicamente. Este foarte importantă hidratarea corectă pentru a înlocui lichidele și sărurile pierdute prin vărsături și diaree.

În cazuri mai rare, însoțite de deshidratare severă, poate fi necesară spitalizarea și hidratarea intravenoasă. De asemenea, este important ca după o toxiinfecție alimentară să existe un regim alimentar pentru pacientul aflat la domiciliu. În prima zi, de obicei, se recomandă doar consumul de lichide. Ulterior, în funcție de toleranța individuală, se pot introduce și alimentele solide. La început banane, pâine prăjită, covrigi sărați, mere coapte, orez. Trebuie evitate alimentele grase, prăjite ori picante.

Un tratament cu antibiotic nu este necesar, ele fiind prescrise doar în formele severe. În toxiinfecțiile alimentare cauzate de virusuri, antibioticele nu au nici un efect. Doar în cazul toxiinfecțiilor cauzate de Listeria este necesară internarea și tratamentul cu antibiotic intravenos.

 

Complicații

În cele mai multe dintre cazuri, toxiinfecțiile alimentare sunt autolimitate, pot fi tratate la domiciliu și necesită doar un tratament simptomatic. Cea mai frecventă complicație este deshidratarea - de obicei se poate trata la domiciliu prin rehidratare orală cu lichide și săruri de rehidratare.

În cazuri rare de deshidratare severă poate fi necesară chiar internarea în spital și hidratarea intravenoasă.

Există, totuși, niște complicații specifice anumitor agenți patogeni:

  • infecția cu Listeria la femeia gravidă poate duce la avort spontan în primul trimestru de sarcină. În ultimul trimestru de sarcină poate să ducă la naștere prematură, nașterea unui făt mort sau la nașterea unui copil cu sechele neurologice;
  • infecția cu E coli (o anumită tulpină) poate duce la Sindrom Hemolitic Uremic. Aceasta este o complicație, mai frecventă la copilul sub 5 ani, la vârstnici sau cei cu imunodepresie.

Prevenție

Pentru a preveni o toxiinfecție alimentară este necesară respectarea unor reguli simple, precum:

  • spălarea corectă, de mai multe ori pe zi, a mâinilor cu apă și săpun, timp de min 20 sec;
  • spălarea corectă a vaselor și suprafețelor pe care se pregătește mâncarea cu apă și detergent;
  • spălarea corectă a legumelor și fructelor înainte de a fi consumate;
  • alimentele trebuie menținute separat, unele de altele, până când sunt preparate pentru a evita contaminarea;
  • alimentele trebuie gătite la temperatura corectă;
  • alimentele trebuie refrigerate corespunzător, menținând în frigider o temperatură adecvată, evitându-se supraaglomerarea frigiderului;
  • evitarea consumului de apă din surse nesigure sau de lapte nepasteurizat, ori de alimente expirate.
Bibliografie
  1. Enterotoxins and toxic-shock syndrome toxin-1 in non-enteric staphylococcal disease, R.R. Marples A.A Wieneke . Published online by Cambridge University Press: 15 May 2009
  2. Epidemiology & Infections, Professor Norman Noah London School of Tropical Medicine, vol 110, issue 3, June 1993, pp 477-488

Medici specialiști - Medicina de familie , Medicina generala , Medicina interna , Boli infectioase și Gastroenterologie

Jugulete Gheorghita MedLife
Jugulete Gheorghita
Medic Primar, Doctor in medicina, Sef de lucrari
Jugulete Gheorghita MedLife
Jugulete Gheorghita
Medic Primar, Doctor in medicina, Sef de lucrari

Boli infectioase

Pumnea Manuela Pia
Pumnea Pia Manuela
Medic Specialist
Pumnea Manuela Pia
Pumnea Pia Manuela
Medic Specialist

Hematologie și Medicina interna

Petra Dorina
Petra Dorina Nastasia
Medic Primar
Petra Dorina
Petra Dorina Nastasia
Medic Primar

Ecografie 2D și Medicina interna

Pintea Simon Ionela Anca
Pintea Simon Ionela Anca
Medic Specialist
Pintea Simon Ionela Anca
Pintea Simon Ionela Anca
Medic Specialist

Medicina interna

Szalman Krisztina
Szalman Krisztina Borbala
Medic Primar
Szalman Krisztina
Szalman Krisztina Borbala
Medic Primar

Ecografie 2D și Medicina interna

IRA
Iorga Roua Anamaria
Medic Specialist
IRA
Iorga Roua Anamaria
Medic Specialist

Medicina interna

Tusa Anna Boroka
Tusa Anna Boroka
Medic Specialist
Tusa Anna Boroka
Tusa Anna Boroka
Medic Specialist

Medicina interna

ZARO RAZVAN
Zaro Razvan
Medic Specialist
ZARO RAZVAN
Zaro Razvan
Medic Specialist

Gastroenterologie , Ecografie 2D și Endoscopie - Gastroenterologie

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pentru programarea la testul PCR SARS-COV-2 vă rugăm să accesați acest link.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.