Tiroidită autoimună

Cauze

Declanșarea unei tiroidite autoimune presupune existența unei predispoziții genetice. Aceasta înseamnă că pacientul a moștenit de la părinți anumite gene care îl predispun către o reacție autoimună îndreptată împotriva tiroidei. Mai multe gene au fost asociate cu dezvoltarea tiroiditei Hashimoto, inclusiv cele din complexul HLA (antigenele leucocitare umane), gene care reglează sistemul imunitar (precum CD40, CTLA-4, PTPN22) și gene specifice tiroidei (receptorul TSH, tiroglobulina).

Există două forme de tiroidită:

• atrofie tiroidiană: tiroida este micșorată;
• gușă: tiroida este mărită.

Simptome

De obicei, tiroidita autoimună se caracterizează printr-o mărire treptată în volum a tiroidei (gușă) și instalarea în timp a hipotiroidismului (lipsa hormonilor tiroidieni).

Tiroida este mărită, se simte dură și nodularizată la palpare. Această mărire a tiroidei se poate însoți de simptome de disconfort la nivelul gâtului (senzație de nod în gât, durere locală), dificultăți la înghițit sau modificări ale vocii. Unii pacienți au o formă de tiroidită autoimună cu atrofia tiroidei (aceasta este mai mică decât o tiroidă normală).

Atunci când apare hipotiroidismul, pacientul prezintă simptomele specifice acestuia:

• pielea este palidă, rece, uscată și se exfoliază;
• poate să apară colorarea în galben-portocaliu a palmelor și tălpilor;
• rănile se vindecă greu;
• unghiile devin mai groase, cu striații și sunt casante (se rup ușor);
• părul este uscat, lipsit de strălucire, se rupe ușor, cade;
• vocea este răgușită, vorbirea este lentă, pot exista dificultăți în articularea cuvintelor;
• extremitățile (mâini, picioare) sunt reci, amorțite;
• apar edeme, dureri ale mușchilor și ale articulațiilor .

Între simptomele neurologice ale hipotiroidismului se numără:

• tulburări de memorie;
• incapacitate de concentrare;
• dificultăți la efectuarea de calcule;
• durere de cap;
• amețeli, tinitus (țiuituri), surditate;
• sindrom de tunel carpian (amorțeli la nivelul mâinii);
• depresie.

În hipotiroidism tranzitul poate deveni lent și apare constipația. Inima bate mai lent (puls scăzut). Hipotiroidismul duce la un nivel scăzut de energie, oboseală, somnolență și o sensibilitate mai mare la frig.

La femei, hipotiroidismul poate provoca dereglări menstruale, iar la bărbați - mărirea sânilor.

În cazul hipotiroidismului sever, pot să apară acumulări de lichid în jurul inimii (pericardită) sau în abdomen (ascită) și comă.

Unul din miturile legate de tiroidă este acela că hipotiroidismul îngrașă. Este adevărat că metabolismul este mai lent în hipotiroidism, dar în același timp și apetitul scade. Creșterea ponderală care apare în hipotiroidism este minimă (1-4 kg) și este cauzată în special de o retenție de apă.

Un alt simptom care NU este cauzat de hipotiroidism este nervozitatea. Hipotiroidismul induce, dimpotrivă, o lentoare în activitatea cerebrală și în reacții.

Tratament

Pentru tiroidita autoimună cu funcție normală nu este necesar tratament hormonal. Se pot utiliza suplimente de seleniu. Studiile au arătat că 50% dintre pacienții cu tiroidită autoimună prezintă o scădere a nivelului de anticorpi antitiroidieni după suplimentarea cu seleniu. Dacă atacul împotriva tiroidei este diminuat, scade riscul de distrugere a tiroidei și aceasta poate fi funcționa normal mai mult timp.

Dacă pacientul are tiroidită autoimună cu hipotiroidism (adică tiroida sa nu mai produce hormoni în cantitate suficientă), este necesar tratamentul de substituție cu hormon tiroidian.

În 75% din cazuri, hipotiroidismul este definitiv și tratamentul va fi necesar toată viața; în 25% din cazuri este posibil ca tiroida să își revină și să putem întrerupe tratamentul cu hormon tiroidian.

Deoarece tiroida nu mai produce suficient hormon, pacientul va trebui să ia o pastilă care să suplinească această lipsă. Multe persoane sunt speriate de perspectiva de a lua hormoni și cer tratamente naturiste. Dar hormonii tiroidieni de sinteză sunt identici cu hormonii produși de tiroida umană, așa că organismul nu poate diferenția între cele două forme (de sinteză și produși de tiroida proprie). Tratamentul cu hormon tiroidian este utilizat de foarte mulți ani (chiar și la categorii speciale de pacienți, cum sunt femeile însărcinate sau nou-născuți) și nu s-au observat probleme legate de utilizarea îndelungată. Nu apare o dependență de acest tratament. Poate fi întrerupt oricând, problema este că în acel moment se va reveni la starea inițială, dinainte de tratament.

Este foarte important modul de administrare a hormonilor tiroidieni. Pentru a fi siguri că avem o absorbție optimă, administrarea se va face pe stomacul gol. Din acest motiv, cel mai des recomandarea este de a se lua pastila dimineața la trezire, cu 20-30 de minute înainte de micul dejun și de alte medicații. Nu este necesar să vă treziți la o anumită oră sau să luați pastila tot timpul la aceeași oră.

Se va evita administrarea altor medicații sau suplimente împreună cu pastila pentru tiroidă. Anumite medicamente (ex: cele utilizate pentru scăderea acidității gastrice, suplimentele de calciu, fier, tratamentele cu argilă, fibre alimentare) trebuie administrate la 4-6 ore după pastila pentru tiroidă, deoarece reduc foarte mult absorbția hormonilor tiroideni (va fi ca și când ați luat o doză mai mică).

La 4-6 săptămâni după ce se începe tratamentul cu o doză considerată adecvată de către medicul dumneavoastră, este necesară repetarea analizelor (în general este suficient TSH), pentru a ajusta doza. Absorbția medicamentului nu este aceeași la toate persoanele, așa că doza trebuie „personalizată”. Este recomandat ca analizele pentru tiroidă să fie refăcute la 4-6 săptămâni de la introducerea, oprirea sau modificarea dozei de medicație, deoarece acesta este intervalul de timp necesar pentru stabilizarea nivelelor de TSH, FT4, FT3. Dacă opriți medicația și faceți analizele după 2 săptămâni, acestea nu vor fi foarte utile deoarece încă nu s-a ajuns la echilibru și hormonii vor continua să se modifice. Pe de altă parte, după ajungerea la echilibru (adică după trecerea a 4-6 săptămâni de tratament) nivelele de hormoni vor fi relativ stabile și e puțin probabil să se mai modifice semnificativ în următoarele săptămâni.

În dimineața recoltării este bine să luați pastila după ce ați efectuat analiza.

La un pacient cu hipotiroidism aflat în tratament cu o anumită doză de hormon tiroidian, dacă valorile TSH și FT4 sunt normale, înseamnă că doza pe care o ia este corectă și nu sunt necesare modificări ale schemei de tratament. Dacă întrerupeți tratamentul sau reduceți doza deoarece analizele au ieșit normale, hipotiroidismul va apărea din nou.

Revenind la tratamentele naturiste, atunci când procesul autoimun a distrus complet tiroida, nu mai există altă soluție de tratament decât utilizarea hormonilor tiroidieni. În aceste cazuri, suplimentele de iod, seleniu, tirozină sunt complet inutile, la fel și modificările de dietă. Singurul lucru care va influența nivelul TSH și FT4 este administrare tratamentului cu hormoni tiroidieni.

Dacă tiroida funcționează parțial (adică mai produce hormoni, dar în cantitate insuficientă), atunci poate fi utilă folosirea de suplimente specifice pentru tiroidă, care să amelioreze funcționarea ei - singure sau în asociere cu hormonul tiroidian.

Tratamentul cu hormon tiroidian va normaliza valorile TSH, FT și FT3, dar nu va modifica valoarea anticorpilor (ATPO, Ac antiTg), care va rămâne mare. Acest lucru nu indică o lipsă de răspuns la tratament și nu necesită modificarea dozei de hormon tiroidian.

După stabilirea dozei corecte de hormon tiroidian, dacă starea generală este bună, pacientul revine la control pentru repetarea TSH la 6-12 luni. Boala fiind evolutivă, este posibil ca treptat să fie necesară creșterea dozei.

Tratamentul tiroiditei autoimune în sarcină

În cazul unei sarcini, necesarul de hormon tiroidian crește cu 50%, adică tiroida mamei trebuie să producă hormoni tiroidieni și pentru făt.

Dacă mama are tiroidită autoimună, este posibil ca tiroida ei să nu facă față acestei suprasolicitări. Din acest motiv, la pacientele cu tiroidită cronică autoimună se vor monitoriza cu atenție, înainte de sarcină și pe parcursul sarcinii, analizele pentru funcția tiroidiană (TSH, FT4). În funcție de aceste valori se va decide dacă este necesar sau nu tratament cu hormoni tiroidieni.

Dacă se observă o creștere a TSH peste 2,5 uUI/ml, se va începe tratamentul cu hormoni tiroidieni sau, dacă pacienta este deja cu tratament, se va mări doza. Repetarea analizelor se va face la 4-8 săptămâni, în funcție de indicațiile medicului curant.

Este foarte importantă menținerea unor nivele normale de TSH și FT4 pe parcursul sarcinii deoarece s-a observat că insuficiența hormonilor tiroidieni în sarcină se asociază cu riscuri, atât pentru mamă, cât și pentru făt (avort, preeclampsie, insuficiență cardiacă, hemoragie postpartum, dezvoltare neurologică deficitară a fătului – scăderea IQ). Dacă nivelul hormonilor tiroidieni este normal pe parcursul sarcinii, aceste riscuri nu mai există.

Tratamentul cu hormon tiroidian este sigur în sarcină și nu prezintă riscuri pentru mamă sau făt.

Complicații

Deoarece hormonii tiroidieni sunt vitali pentru buna funcționare a numeroase sisteme ale corpului, tiroidita Hashimoto și hipotiroidismul netratate poate duce la o serie de complicații serioase:

• probleme cardiace: hipotiroidismul poate provoca deteriorarea funcției cardiace, mărirea inimii și bătăi neregulate; de asemenea, duce la creșterea nivelului de colesterol LDL („colesterolul rău”), care este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare și insuficiența cardiacă;
• probleme de sănătate mintală: depresia poate apărea chiar în stadiile incipiente ale tiroiditei Hashimoto și se poate agrava în timp dacă boala nu este tratată;
• disfuncții sexuale și reproductive: la femei, hipotiroidismul poate reduce libidoul, afecta ovulația și provoca menstruații neregulate sau abundente; la bărbați, poate scădea libidoul, provoca disfuncție erectilă și reduce numărul de spermatozoizi;
• complicații în sarcină: hipotiroidismul netratat în timpul sarcinii mărește riscul de avort spontan sau naștere prematură; în plus, bebelușii născuți din mame hipotiroidism netratat prezintă riscuri crescute de întârzieri de vorbire, tulburări de dezvoltare și autism;
• mixedemul: aceasta este o complicație rară, dar care pune viața în pericol, dezvoltată în urma unui hipotiroidism sever, netratat pe termen lung; semnele sale includ somnolență urmată de letargie profundă și pierderea cunoștinței (comă mixedematoasă); mixedemul este adesea declanșat de infecții, sedative sau expunere la frig și necesită tratament medical de urgență.

În plus, pacienții cu tiroidită Hashimoto prezintă un risc crescut pentru limfomul primar tiroidian. Acesta este un cancer rar, reprezentând doar 0,5% până la 5% din totalul cazurilor de cancer tiroidian.

Întrebări frecvente despre tiroidita autoimună (tiroidita Hashimoto)

Ce analize se fac pentru tiroidita Hashimoto?

Analizele necesare pentru tiroidita Hashimoto includ în primul rând analize de sânge pentru a detecta prezența anticorpilor antitiroidieni (ATPO și Ac antiTg), care confirmă autoimunitatea, și pentru a evalua funcția glandei prin dozarea TSH și a hormonilor tiroidieni (FT4, FT3). Acestea sunt completate de o ecografie tiroidiană pentru a depista modificările specifice.

Ce alimente sunt interzise în tiroidita autoimună?

Nu există neapărat alimente interzise în tiroidita Hashimoto, dar se recomandă evitarea alimentelor procesate și adoptarea unei diete sănătoase și variate care să asigure suficienți micronutrienți (iod moderat, seleniu, zinc). Dieta trebuie să susțină funcția tiroidiană fără a agrava procesul autoimun.

Se recomandă, de asemenea, evitarea aportului excesiv de iod, care se găsește în cantități mari în suplimentele din alge marine (kelp, laminaria), deoarece expunerea prelungită la cantități mari de iod poate declanșa atacul autoimun împotriva tiroidei.

Tiroidita Hashimoto se vindecă?

Tiroidita autoimună nu se vindecă complet, deoarece este o boală autoimună cronică ce distruge treptat celulele tiroidiene. În stadiile incipiente, funcția tiroidei poate fi susținută prin suplimente de seleniu sau dietă echilibrată, însă în majoritatea cazurilor hipotiroidismul devine permanent. Tratamentul principal constă în administrarea hormonilor tiroidieni, care normalizează nivelul hormonilor și ameliorează simptomele, dar nu oprește complet procesul autoimun. Astfel, boala Hashimoto poate fi controlată eficient, dar nu vindecată.

Pot lua suplimente pentru tiroidita Hashimoto?

Unele suplimente alimentare pot fi sunt utile, dar nu înlocuiesc tratamentul hormonal dacă a apărut hipotiroidismul. Medicii buni de la MedLife pot oferi recomandări personalizate privind tratamentul recomandat în caz de tiroidită autoimună.

Tiroidita Hashimoto afectează sarcina?

Da, tiroidita Hashimoto, în special cea care duce la hipotiroidism, afectează sarcina. Hormonii tiroidieni fiind necesari și pentru făt, insuficiența lor crește riscul de avort spontan, naștere prematură și dezvoltare neurologică deficitară a fătului. Prin urmare, este esențială monitorizarea atentă a funcției tiroidiene și ajustarea tratamentului pentru menținerea TSH în limite normale.