medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Vaginita

Vaginita

Alte denumiri: Colpita

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre vaginită

Vaginita, cunoscută şi sub denumirea de „colpită”, este o inflamație a vaginului care poate avea ca rezultat scurgeri, mâncărimi și dureri. Este o afecțiune frecventă, care poate apărea din diverse motive, cum ar fi infecțiile bacteriene, infecțiile cu drojdie, virușii, expunerea la substanțe iritante, sarcina.

Cel mai frecvent se depistează vaginoza bacteriană, infecțiile cu drojdie (cauzate de Candida) și trichomoniaza (cauzată de un parazit). Este posibil ca o femeie să aibă două sau chiar toate aceste trei infecții în același timp, caz în care afecţiunea poartă denumirea de „vaginită mixtă” sau „colpită mixtă”.

Atunci când inflamația vaginului se dezvoltă rapid și are o evoluție scurtă, dar severă, afecţiunea poartă denumirea de vaginită acută.

Cele mai frecvente tipuri de vaginită sunt:

  • vaginita bacteriană (vaginita/colpita nespecifică);
  • vaginita trichomoniazică;
  • vaginita micotică (candida sau infecțiile cu „drojdie”);
  • vaginita virală (herpes);
  • vaginită neinfecțioasă;
  • vaginita atrofică (colpita atrofică).
Femeie cu simptome de vaginita

Cauze

Cauza depinde de tipul bolii pe care o aveți:

  • vaginoza bacteriană: este cauzată, de obicei, de o creștere excesivă a anumitor bacterii în vagin. În timp ce vaginul are, în mod natural, un echilibru de bacterii, vaginoza bacteriană poate apărea atunci când echilibrul este perturbat și anumite tipuri de bacterii predomină flora normală (mai frecvent speciile de Gardnerella vaginalis depășesc speciile de lactobacili);
  • infecțiile cu drojdie: sunt cauzate, de obicei, de o creștere excesivă a unei ciuperci numite Candida, care este prezentă în mod normal în organism în cantități mici, dar anumite condiții o pot face să se înmulțească și să ducă la o infecție numită „colpită micotică”;
  • trichomoniaza: este o infecție cu transmitere sexuală, cauzată de un parazit numit Trichomonas vaginalis;
  • vaginita neinfecțioasă: este, de obicei, cauzată de o reacție alergică sau de iritarea provocată de anumite substanțe, cum ar fi săpunurile, băile cu spumă, cremele, dușurile vaginale, spray-urile vaginale, produsele spermicide, balsamurile de rufe, detergenții, spumele contraceptive sau produsele din latex; obiectele străine, cum ar fi hârtia igienică sau tampoanele pot, de asemenea, irita țesuturile vaginale;
  • sindromul genito-urinar al menopauzei (atrofie vaginală sau colpită atrofică): nivelurile reduse de estrogen după menopauză sau îndepărtarea chirurgicală a ovarelor pot determina subțierea mucoasei vaginale, ceea ce duce, uneori, la iritații vaginale, arsuri și uscăciune.

Este posibil ca o infecție să provoace atât vaginită, cât şi cervicită, deoarece organismele care provoacă aceste infecții pot locui atât în vagin, cât și în colul uterin.

Factori de risc

Mai mulți factori pot crește riscul de apariție a vaginitei, printre care:

  • modificările hormonale - fluctuațiile nivelurilor hormonale din timpul ciclului menstrual, sarcinii, alăptării sau menopauzei pot afecta echilibrul organismelor din vagin și pot crește riscul de infecție; anumite metode de contracepție hormonală pot duce, de asemenea, la vaginită;
  • activitatea sexuală - dacă aveţi un nou partener sexual sau parteneri sexuali multipli, riscul de vaginoză bacteriană și trichomoniază poate creşte; angajarea în relații sexuale neprotejate poate, de asemenea, să crească riscul;
  • utilizarea anumitor produse - dușurile vaginale, băile cu spumă, spray-urile vaginale, contraceptivele topice, detergenții, balsamurile de rufe sau tampoanele pot irita vaginul și pot provoca vaginită neinfecțioasă;
  • utilizarea antibioticelor - în timp ce antibioticele sunt adesea necesare pentru a trata anumite infecții bacteriene, acestea pot, de asemenea, să elimine bacteriile benefice din vagin, permițând bacteriilor dăunătoare să se dezvolte și, eventual, să provoace o infecție cu drojdie;
  • purtarea de haine strâmte sau prin care pielea nu respiră - acest lucru poate crea un mediu umed și cald, ideal pentru dezvoltarea drojdiei și a bacteriilor;
  • un sistem imunitar slăbit - acest lucru poate îngreuna lupta organismului împotriva infecțiilor, crescând riscul de vaginită;
  • controlul glicemic slab în cazul diabetului - femeile cu diabet zaharat care au nivelul de zahăr din sânge necontrolat corespunzător prezintă un risc mai mare de infecții cu drojdie.

Simptome

Simptomele vaginitei pot varia în funcție de cauză și de tipul acesteia, dar includ adesea:

  • schimbarea culorii, a mirosului sau a cantității de scurgeri din vagin - scurgerea poate deveni alb-cenușie, galbenă, galben-verzuie sau spumoasă; de asemenea, poate avea un miros puternic;
  • mâncărimi sau arsuri vaginale - este posibil să simțiți acest lucru în interiorul sau la deschiderea vaginului;
  • durere în timpul actului sexual;
  • urinare dureroasă;
  • sângerări vaginale ușoare sau pete;
  • înroșirea și umflarea vulvei.

În unele cazuri, simptomele vaginitei pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni mai grave, cum ar fi infecțiile cu transmitere sexuală, aşa că obținerea unui diagnostic precis este crucială pentru un tratament eficient.

Control ginecologic al unei femei cu vaginita

Diagnosticare

Diagnosticarea vaginitei implică, de obicei, o anamneză, o examinare fizică și teste de laborator:

  • istoricul medical: medicul specialist vă va întreba despre simptome, activitatea sexuală, metodele de contracepție, obiceiurile de igienă personală, medicamentele pe care le luați și orice infecții vaginale anterioare sau boli cu transmitere sexuală;
  • examinarea fizică: poate include un examen pelvin, în timpul căruia medicul poate inspecta zona genitală externă pentru semne de iritație sau inflamație și poate folosi un speculum pentru a vizualiza vaginul și colul uterin;
  • teste de laborator: medicul poate lua o mostră de secreție vaginală pentru testare. Testele pot identifica prezența drojdiilor, a bacteriilor sau a paraziților Trichomonas, ceea ce poate ajuta la determinarea cauzei vaginitei; există, de asemenea, teste rapide disponibile în unele clinici, care pot da rezultate în câteva minute. În unele situaţii ar putea fi necesare teste suplimentare, atunci când cauza vaginitei nu este clară sau dacă tratamentul nu a reușit să elimine infecția.

Tratament

Tratamentul pentru vaginită depinde de cauza care stă la baza acesteia:

  • vaginoza bacteriană - este, de obicei, tratată cu antibiotice, antiprotozoice sau probiotice, care pot fi administrate pe cale orală sau aplicate local în vagin;
  • infecțiile cu drojdie - sunt tratate, de obicei, cu medicamente antifungice, care pot fi sub formă de ovule, cremă, unguent, tabletă sau supozitor care se introduce în vagin, ori o pastilă care se ia pe cale orală;
  • trichomoniaza - este tratată, de regulă, cu un antibiotic sau antiprotozoic; este important ca și partenerii sexuali să fie tratați, pentru a preveni reinfectarea;
  • vaginita neinfecțioasă - este, de obicei, tratată prin identificarea și eliminarea cauzei potențiale sau a agentului iritant; acest lucru ar putea însemna trecerea la săpunuri hipoalergenice, oprirea utilizării anumitor produse de igienă feminină sau schimbarea tipului de contraceptiv utilizat.

Complicații

De regulă, vaginita nu pune viața în pericol, dar, dacă nu este tratată, poate duce la mai multe complicații:

  • creșterea susceptibilității la alte boli cu transmitere sexuală - inflamația și schimbările din mediul vaginal pot facilita infectarea vaginului cu organisme precum HIV, virusul herpes simplex, chlamydia sau gonoreea;
  • complicații în timpul sarcinii - femeile însărcinate care au vaginită, în special bacteriană, au un risc mai mare de mai multe complicații, inclusiv naștere prematură, copii cu greutate mică la naștere, infectarea lichidului amniotic și a mucoasei uterine și endometrita postpartum;
  • boala inflamatorie pelvină - în unele cazuri, vaginita (în special dacă este cauzată de o infecție cu transmitere sexuală) poate duce la o afecțiune gravă, care poate provoca leziuni permanente la nivelul sistemului reproducător al femeii și poate duce la dureri pelviene pe termen lung, infertilitate și sarcină ectopică;
  • infecții recurente - în lipsa unui tratament adecvat, unele forme de vaginită pot duce la infecții recurente.

Prevenție

Există mai multe măsuri pe care le puteți lua pentru a ajuta la prevenirea vaginitei:

  • păstrați o bună igienă - curățați zona genitală cu un săpun blând, cu pH neutru, fără parfum și apă; întotdeauna ștergeți-vă din față spre spate după ce ați folosit toaleta, pentru a evita răspândirea bacteriilor din zona rectală în vagin;
  • evitați spălăturile vaginale - acestea pot perturba echilibrul normal al bacteriilor din vagin și pot crește riscul de infecție;
  • purtați lenjerie de corp respirabilă - alegeți lenjerie intimă din fibre naturale, cum ar fi bumbacul, care poate ajuta la menținerea zonei genitale uscate și la prevenirea dezvoltării bacteriilor; de asemenea, evitați să purtați pantaloni strâmți sau colanți pentru perioade lungi de timp;
  • schimbați-vă prompt hainele ude - dacă participați la activități precum înotul sau exercițiile fizice, nu stați în haine ude pentru perioade lungi de timp, deoarece mediile umede pot favoriza dezvoltarea drojdiei;
  • practicați sexul protejat - folosiți prezervative pentru a preveni infecțiile cu transmitere sexuală, care pot provoca anumite tipuri de vaginită; dacă sunteți activi sexual, efectuaţi controale regulate și luați în considerare posibilitatea de a vă testa pentru infecţiile cu transmitere sexuală;
  • gestionați stresul - nivelurile ridicate de stres pot afecta sistemul imunitar și vă pot face mai predispusă la infecții;
  • evitați produsele care pot provoca iritații sau reacții alergice şi care duc la vaginită neinfecțioasă.

Bibliografie

  1. “Vaginitis-Vaginitis - Symptoms & Causes - Mayo Clinic.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org.
  2. Brazier, Yvette . “Vaginitis: Types, Symptoms, Causes, and Treatment.” Www.medicalnewstoday.com, 29 Oct. 2018, https://www.medicalnewstoday.com.
  3. “Vaginitis - NHS.” Nhs.uk, 18 Oct. 2017, www.nhs.uk.
  4. “Vaginitis.” Johns Hopkins Medicine, 2020, https://www.hopkinsmedicine.org.
  5. “Vaginitis.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2019, https://medlineplus.gov.
  6. WebMD. “Vaginitis (Vaginal Infection).” WebMD, WebMD, 6 Feb. 2002, www.webmd.com.
  7. “Vaginitis: Causes, Symptoms, Treatments & Prevention.” Cleveland Clinic, 30 Nov. 2021, https://my.clevelandclinic.org.

Echipa medicală - Ginecologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.