Vaginita

Despre vaginită

Vaginita, cunoscută şi sub denumirea de „colpită”, este o inflamație a vaginului care poate avea ca rezultat scurgeri, mâncărimi și dureri. Este o afecțiune frecventă, care poate apărea din diverse motive, cum ar fi infecțiile bacteriene, infecțiile cu drojdie, virușii, expunerea la substanțe iritante, sarcina.

Cel mai frecvent se depistează vaginoza bacteriană, infecțiile cu drojdie (cauzate de Candida) și trichomoniaza (cauzată de un parazit). Este posibil ca o femeie să aibă două sau chiar toate aceste trei infecții în același timp, caz în care afecţiunea poartă denumirea de „vaginită mixtă” sau „colpită mixtă”.

Atunci când inflamația vaginului se dezvoltă rapid și are o evoluție scurtă, dar severă, afecţiunea poartă denumirea de vaginită acută.

Cele mai frecvente tipuri de vaginită sunt:

• vaginita bacteriană (vaginita/colpita nespecifică);
• vaginita trichomoniazică;
• vaginita micotică (candida sau infecțiile cu „drojdie”);
• vaginita virală (herpes);
• vaginită neinfecțioasă;
• vaginita atrofică (colpita atrofică).

Factori de risc

Mai mulți factori pot crește riscul de apariție a vaginitei, printre care:

• modificările hormonale - fluctuațiile nivelurilor hormonale din timpul ciclului menstrual, sarcinii, alăptării sau menopauzei pot afecta echilibrul organismelor din vagin și pot crește riscul de infecție; anumite metode de contracepție hormonală pot duce, de asemenea, la vaginită;
• activitatea sexuală - dacă aveţi un nou partener sexual sau parteneri sexuali multipli, riscul de vaginoză bacteriană și trichomoniază poate creşte; angajarea în relații sexuale neprotejate poate, de asemenea, să crească riscul;
• utilizarea anumitor produse - dușurile vaginale, băile cu spumă, spray-urile vaginale, contraceptivele topice, detergenții, balsamurile de rufe sau tampoanele pot irita vaginul și pot provoca vaginită neinfecțioasă;
• utilizarea antibioticelor - în timp ce antibioticele sunt adesea necesare pentru a trata anumite infecții bacteriene, acestea pot, de asemenea, să elimine bacteriile benefice din vagin, permițând bacteriilor dăunătoare să se dezvolte și, eventual, să provoace o infecție cu drojdie;
• purtarea de haine strâmte sau prin care pielea nu respiră - acest lucru poate crea un mediu umed și cald, ideal pentru dezvoltarea drojdiei și a bacteriilor;
• un sistem imunitar slăbit - acest lucru poate îngreuna lupta organismului împotriva infecțiilor, crescând riscul de vaginită;
• controlul glicemic slab în cazul diabetului - femeile cu diabet zaharat care au nivelul de zahăr din sânge necontrolat corespunzător prezintă un risc mai mare de infecții cu drojdie.

Diagnosticare

Diagnosticarea vaginitei implică, de obicei, o anamneză, o examinare fizică și teste de laborator:

• istoricul medical: medicul specialist vă va întreba despre simptome, activitatea sexuală, metodele de contracepție, obiceiurile de igienă personală, medicamentele pe care le luați și orice infecții vaginale anterioare sau boli cu transmitere sexuală;
• examinarea fizică: poate include un examen pelvin, în timpul căruia medicul poate inspecta zona genitală externă pentru semne de iritație sau inflamație și poate folosi un speculum pentru a vizualiza vaginul și colul uterin;
• teste de laborator: medicul poate lua o mostră de secreție vaginală pentru testare. Testele pot identifica prezența drojdiilor, a bacteriilor sau a paraziților Trichomonas, ceea ce poate ajuta la determinarea cauzei vaginitei; există, de asemenea, teste rapide disponibile în unele clinici, care pot da rezultate în câteva minute. În unele situaţii ar putea fi necesare teste suplimentare, atunci când cauza vaginitei nu este clară sau dacă tratamentul nu a reușit să elimine infecția.

Prevenție

Există mai multe măsuri pe care le puteți lua pentru a ajuta la prevenirea vaginitei:

• păstrați o bună igienă - curățați zona genitală cu un săpun blând, cu pH neutru, fără parfum și apă; întotdeauna ștergeți-vă din față spre spate după ce ați folosit toaleta, pentru a evita răspândirea bacteriilor din zona rectală în vagin;
• evitați spălăturile vaginale - acestea pot perturba echilibrul normal al bacteriilor din vagin și pot crește riscul de infecție;
• purtați lenjerie de corp respirabilă - alegeți lenjerie intimă din fibre naturale, cum ar fi bumbacul, care poate ajuta la menținerea zonei genitale uscate și la prevenirea dezvoltării bacteriilor; de asemenea, evitați să purtați pantaloni strâmți sau colanți pentru perioade lungi de timp;
• schimbați-vă prompt hainele ude - dacă participați la activități precum înotul sau exercițiile fizice, nu stați în haine ude pentru perioade lungi de timp, deoarece mediile umede pot favoriza dezvoltarea drojdiei;
• practicați sexul protejat - folosiți prezervative pentru a preveni infecțiile cu transmitere sexuală, care pot provoca anumite tipuri de vaginită; dacă sunteți activi sexual, efectuaţi controale regulate și luați în considerare posibilitatea de a vă testa pentru infecţiile cu transmitere sexuală;
• gestionați stresul - nivelurile ridicate de stres pot afecta sistemul imunitar și vă pot face mai predispusă la infecții;
• evitați produsele care pot provoca iritații sau reacții alergice şi care duc la vaginită neinfecțioasă.