Herpes genital: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Dermato-Venerice
17 Iulie 2025
Autor: Echipa medicală MedLife
Barbat care s-a prezentat la medic pentru diagnosticarea unei infectii cu transmitere sexuala, precum herpesul genital

Despre herpesul genital

Herpesul genital este o infecție cu transmitere sexuală frecvent întâlnită, cauzată de virusul herpes simplex (HSV). Organizația Mondială a Sănătății estimează că 1 din 5 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani prezintă o infecție cu herpes genital. După infecția inițială, virusul rămâne latent în corp și se poate reactiva de câteva ori pe an sau de fiecare dată când sistemul imunitar al organismului îi va permite acest lucru.

Herpesul genital poate provoca durere, vezicule, mâncărime și răni în zona genitală. Cu toate acestea, este posibil ca unele persoane infectate să nu prezinte niciun fel de simptom, dar să fie contagioase. Din această cauză, afecțiunea este frecvent subdiagnosticată.

Nu există niciun remediu etiotrop pentru herpesul genital, dar medicamentele pot ameliora simptomele și pot reduce riscul de a-i infecta pe alții. Prezervativele pot ajuta, de asemenea, la prevenirea răspândirii unei infecții cu herpes genital.

Cauzele herpesului genital

Există două tipuri de infecții cu virusul herpes simplex care pot provoca herpesul genital: 

  • infecția cu HSV-1: provoacă, de obicei, herpes bucal sau vezicule febrile în jurul gurii. Această variantă a virusului se răspândește, adesea, prin contact piele pe piele, deși poate fi transmisă în zona genitală și prin sex oral. Recidivele sunt mult mai puțin frecvente;
  • infecția cu HSV-2: cauzează, de obicei, herpes în zona intimă. Virusul se răspândește prin contact sexual și contact piele pe piele. HSV-2 este foarte comun și foarte contagios, indiferent dacă există sau nu răni deschise. Virusul poate fi prezent:
    • pe vezicule și suprafețe ulcerate sau în lichidul din ulcere;
    • în mucoasa umedă sau fluidele gurii;
    • în mucoasa umedă sau fluidele vaginului sau

Virusul se inactivează rapid în afara corpului, așadar este aproape imposibil ca infecția să se transmită prin contactul cu obiecte sanitare, prosoape umede sau alte obiecte folosite de o persoană infectată.

Factori de risc

Anumiți factori cresc semnificativ riscul de infecție cu herpes genital: 

  • contactul sexual neprotejat;
  • sexul biologic: femeile prezintă un risc mai mare, deoarece herpesul se transmite mai ușor de la bărbați la femei decât de la femei la bărbați;
  • numărul mare de parteneri sexuali;
  • persoanele cu antecedente de boli cu transmitere sexuală;
  • persoanele în vârstă;
  • persoanele imunodeprimate.

Lipsa educației sexuale, a testării regulate pentru infecții cu transmitere sexuală și stigmatizarea discuțiilor despre sănătatea sexuală contribuie la creșterea riscului de transmitere a virusului în comunități.

Simptomele herpesului genital

Majoritatea persoanelor infectate cu HSV nu știu că sunt bolnave, fie pentru că nu au simptome, fie pentru că acestea sunt foarte ușoare. Când sunt prezente, semnele herpesului genital pot apărea la aproximativ 5-15 zile după expunerea la virus și includ: 

  • durere sau arsura localizată;
  • mâncărimi în zona intimă;
  • sensibilitate la nivelul organelor genitale;
  • mici umflături roșii sau vezicule cu lichid în zona genitală;
  • ulcere: se pot forma atunci când veziculele se rup sau sângerează și pot provoca durere la urinare;
  • cruste: se formează pe măsură ce ulcerul se vindecă.

În timpul erupției inițiale, este posibil să apară semne și simptome asemănătoare gripei (sindromul gripal sau pseudogripal), cum ar fi: ganglionii limfatici umflați în zona inghinală, dureri de cap, dureri musculare și febră.

Simptomele herpesului genital pot fi diferite, în funcție de localizare. Leziunile (rănile) apar în locul în care infecția a pătruns în organism, iar aceasta se poate răspândi și în alte zone ale corpului, prin atingere, frecare, zgâriere. Rănile pot apărea la următoarele nivele: 

  • fese și coapse;
  • anus;
  • gură;
  • uretră;
  • la femei: în zona vaginală, la organele genitale externe sau în colul uterin;
  • la bărbați: pe penis sau scrot.

Uneori, simptomele pot fi confundate cu iritații provocate de lenjerie strâmtă, infecții fungice sau iritații după epilare. Tocmai de aceea, este important ca orice leziune neobișnuită sau durere genitală să fie evaluată de un medic, mai ales în cazul persoanelor active sexual, pentru a exclude alte boli asemănătoare cu herpesul genital.

Simptomele cauzate de recidive

Recidivele sunt frecvente. Herpesul genital se poate manifesta diferit la fiecare persoană, dar semnele și simptomele pot reapărea, chiar și timp de mai mulți ani de la infectarea inițială. Unii oameni se confruntă cu numeroase episoade în fiecare an. Totuși, pentru majoritatea, recidivele se răresc pe măsură ce trece timpul. În timpul unei reactivări a virusului, cu puțin timp înainte de apariția rănilor, pot apărea: 

  • arsuri, furnicături și mâncărimi în locul în care infecția a pătruns pentru prima dată în organism;
  • durere în partea inferioară a spatelui, fese și picioare;
  • semne și simptome de ordin general – febră, frisoane, limfadenopatie, stare de rău general.

Cu toate acestea, recidivele sunt, în general, mai puțin dureroase decât erupția inițială iar rănile se vindecă mai repede.

Diagnosticare

Medicul dermatovenerolog poate diagnostica herpesul genital pe baza unui examen clinic și a rezultatelor anumitor teste de laborator: 

  • cultură virală: testul de herpes implică prelevarea unei probe de țesut sau din rană, pentru examinare în laborator;
  • test de reacție de polimerizare în lanț (PCR): este folosit pentru a copia ADN-ul dintr-o probă de sânge, țesut sau lichid cefalorahidian; testul va stabili prezența herpes simplex și despre ce tip de HSV este vorba;
  • test de sânge: se identifică prezența anticorpilor HSV, pentru a detecta o infecție anterioară cu herpes.

Pentru un diagnostic corect și un plan personalizat de gestionare a infecției, este important să te adresezi unui specialist. La MedLife găsești medici buni, cu experiență în dermatovenerologie, care pot interpreta corect analizele, pot stabili tipul de virus implicat și îți pot recomanda tratamente eficiente, adaptate situației tale. Un consult de specialitate îți oferă siguranță, discreție și cele mai bune opțiuni pentru sănătatea ta intimă!

Tratamentul herpesului genital

Herpesul genital nu se poate vindeca definitiv. Simptomele pot trece de la sine, dar veziculele pot reveni. Tratamentul cu medicamente antivirale poate: 

  • ajuta rănile să se vindece mai repede în timpul erupției inițiale;
  • reduce severitatea și durata simptomelor în recidive;
  • reduce frecvența recidivelor;
  • reduce riscul de a transmite virusul altei persoane.

Medicul poate recomanda medicamentele numai atunci când există simptome ale unei erupții ori poate indica tratament zilnic, chiar și când nu sunt prezente simptome. Medicamentele antivirale sunt, de obicei, bine tolerate de organism și au puține efecte secundare. Acestea pot fi administrate oral, sub formă de comprimate, în doze stabilite de medic, în funcție de forma și severitatea infecției. În cazurile mai grave sau la pacienții imunodeprimați, pot fi necesare forme injectabile.

Pentru leziunile localizate, se pot utiliza și antivirale cu administrare topică, sub formă de cremă sau unguent, aplicate direct pe zona afectată. Acestea pot contribui la ameliorarea disconfortului local, reducerea inflamației și grăbirea vindecării, mai ales în episoadele recurente ușoare.

În plus, un stil de viață echilibrat, ce include o alimentație sănătoasă, somn suficient, și implementarea unor măsuri de reducere a stresului, poate sprijini sistemul imunitar și poate contribui la reducerea frecvenței recidivelor.

Complicații produse de herpes

Complicațiile asociate cu herpesul genital pot include: 

  • alte infecții cu transmitere sexuală: rănile genitale cresc riscul de a transmite sau de a te infecta cu alte infecții cu transmitere sexuală, inclusiv HIV-SIDA;
  • infecția nou-născutului: dacă mama este infectată, bebelușul poate fi expus la herpesul labial în timpul nașterii naturale; infecția poate duce la leziuni ale creierului, encefalită, hipertensiune intracraniană, orbire sau chiar decesul nou-născutului;
  • probleme urinare: rănile asociate cu herpesul genital pot provoca inflamații în jurul uretrei (structura anatomică prin care urina este eliminată din vezica urinară);
  • meningită: în cazuri rare, infecția cu HSV duce la inflamarea membranelor de protecție cerebrală și a lichidului cefalorahidian din jurul creierului și a măduvei spinării;
  • inflamație rectală (proctită).

În afară de complicațiile fizice, herpesul simplex prezent la nivel genital poate avea un impact emoțional considerabil. Mulți pacienți se confruntă cu anxietate, rușine, depresie sau teamă de respingere. Este important ca persoanele afectate să primească și sprijin psihologic, în paralel cu tratamentul medical, atunci când este nevoie.

Impactul asupra vieții sexuale a persoanei afectate

O persoană care are herpes genital ar trebui să discute cu partenerul/partenerii sexuali despre acest subiect. Comunicarea deschisă și empatică cu partenerul este un pas important în menținerea unei relații sănătoase. Folosirea prezervativelor poate ajuta la reducerea riscurilor, dar nu le va elimina complet. Rănile sau alte simptome provocate de herpes pot crește riscul de răspândire a bolii. 

Deși herpesul nu este vindecabil, este important să știți că boala este tratabilă. Infecția cu herpes poate provoca răni la nivelul pielii sau a mucoasei gurii, vaginului și rectului. Acestea oferă o cale pentru ca virusul imunodeficienței umane (HIV), Treponema pallidum (agentul cauzal al sifilisului) sau alte microorganisme patogene să pătrundă în organism. Chiar și fără răni vizibile, herpesul crește numărul de celule imunitare din mucoasa organelor genitale, exact cele vizate de HIV pentru a intra în organism. 

Prevenție

Sfaturile pentru prevenirea herpesului genital sunt aceleași cu cele pentru prevenirea altor infecții cu transmitere sexuală: în cazul noilor parteneri - nu întreține relații sexuale neprotejate sau limitează contactul sexual la o singură persoană, care nu este infectată. Poți reduce șansele de a transmite herpesul prin: 

  • folosirea prezervativului la fiecare contact sexual (herpesul poate fi transmis chiar și așa, dacă prezervativul nu acoperă zona infectată);
  • evitarea sexului vaginal, anal sau oral, dacă unul dintre parteneri are vezicule sau răni active, furnicături sau mâncărimi – simptome care indică faptul că urmează o erupție.

Bibliografie

  1. „Genital Herpes - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, https://www.mayoclinic.org.
  2. ‌NHS Choices. „Genital Herpes”. 2022, www.nhs.uk.
  3. ‌Brindles Lee Macon. „Genital Herpes Causes, Symptoms, and Diagnosis.” Healthline, Healthline Media, 20 Mai 2022, https://www.healthline.com.
  4. ‌„Genital Herpes.” Hopkinsmedicine.org, 8 Aug. 2021, https://www.hopkinsmedicine.org.
  5. ‌„Genital Herpes.” Healthdirect.gov.au, Healthdirect Australia, 10 Feb. 2022, www.healthdirect.gov.au.
  6. „Over 1 in 5 Adults Worldwide Has a Genital Herpes Infection.” Who.int, World Health Organization: WHO, 11 Dec. 2024, www.who.int/news/item/11-12-2024-over-1-in-5-adults-worldwide-has-a-genital-herpes-infection-who.‌

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării