Acid uric urinar

Informații generale

Acidul uric urinar este o analiză care are scopul de a determina cantitatea de acid uric prezentă în urină.

Acidul uric urinar este compusul rezultat în urma metabolismului purinelor, dar și a proceselor de filtrare la nivelul rinichilor. Purinele sunt prezente în cantitate mare în alimentele bogate în proteine ṣi în acizii nucleici care formează celulele umane, iar prin metabolizarea lor acidul uric este eliberat în sânge. Alimentele bogate în proteine, cum ar fi carnea, duc adesea la creșterea nivelului de acid uric și la depunerea acestuia.

În mod normal, acidul uric dizolvat în sânge este transportat la rinichi iar mai apoi este eliminat din organism prin urinare.

Când este recomandată determinarea acidului uric urinar

Se recomandă determinarea de acid uric în sediment urinar în cazul pacienților la care apare suspiciunea de gută, litiază renală recurentă sau în cazul persoanelor care suferă de calculi renali, însă mai poate crește și în cadrul leucemiilor sau în bolile maligne proliferative.

Guta este una dintre afecțiunile care produc dureri la nivelul sistemului osos, iar la baza acestei afecțiuni stă o concentrație prea mare a acidului uric în sânge. Acidul uric capătă, în acest context, o consistență asemănătoare unor mici cristale care se depun la nivelul articulațiilor, producând astfel dureri. Identificarea gutei se face prin determinarea analizei de acid uric urinar și poate fi recomandată de medicii specialiști de reumatologie după examinarea clinică a pacientului.

Principalele simptome care duc la testarea acidului uric urinar sunt:

Simptomele gutei:

• dureri și/sau inflamația articulațiilor, în special a degetelor mari de la picioare, a gleznelor sau a genunchilor;
• înroșirea pielii în jurul articulațiilor sau un luciu neobișnuit al acesteia;
• senzația de căldură prezentă la atingerea articulațiilor.

Alte simptome:

• Febră;
• Durere la urinare;
• Prezența sângelui în urină;
• Dureri acute în zona abdomenului sau a bazinului;
• Dureri de spate;
• Urinare frecventă (sau senzația frecventă de micțiune);
• Stări de amețeală și stări de vomă.

Procedura recoltare

Recoltarea analizei de acid uric urinar presupune colectarea unei probe de urină din decursul a 24 de ore. Este recomandat ca prima urină de dimineață să nu fie luată în considerare, deoarece concentrația acesteia poate influența rezultatul final al analizei.

Așadar, timp de 24 de ore este colectată urina într-un recipient curat, uscat și steril, amestecându-se ușor pentru ca proba să nu se sedimenteze (proba se păstrează la 2-8 grade C). Se măsoară volumul și, din aceasta, se oprește o probă de aproximativ 100 ml pentru analiza în laborator a acidului uric.

Proba se mai poate recolta, de asemenea, și din urina de dimineață, fiind necesar un recipient steril de circa 10 ml în care se colectează prima urină.

Este recomandat ca pacientul să toaleteze foarte bine zona organelor genitale cu apă și săpun pentru a nu contamina proba cu celulele aflate la nivelul pielii.

De asemenea, se recomandă ca pacientul să nu își schimbe dieta uzuală înainte de recoltarea analizelor pentru determinarea concentrației de acid urinar.

Interpretare rezultate

Valorile considerate a fi normale* în ceea ce privește concentrația de acid uric urinar se încadrează în jurul intervalului 250-750 mg/24h.

*Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot să difere de la un laborator la altul.