Despre gută
Guta este o formă comună și complexă de artrită, caracterizată prin depunerea cristalelor de urat de sodiu pe articulații. Boala poate afecta pe oricine și se manifestă cel mai frecvent la nivelul articulațiilor de la baza degetelor de la picioare, prin:
- atacuri bruște, severe de durere;
- umflături;
- roșeață;
- sensibilitate.
Un atac de gută poate apărea dintr-o dată, adesea în mijlocul nopții. Zona afectată este caldă, umflată și extrem de sensibilă.
Guta este mai frecventă la bărbați, la femei manifestându-se mai des după menopauză. Hiperuricemia (creșterea nivelului de acid uric în sânge) se asociază cu alte afecțiuni, precum: hipertensiunea arterială, boala cronică de rinichi, bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral.
Cauze
Guta apare atunci când cristalele de acid uric se acumulează în articulații, provocând inflamația și durerea intensă.
În mod normal, acidul uric se dizolvă în sânge și trece, prin rinichi, în urină. Uneori, fie organismul produce prea mult acid uric, fie rinichii elimină prea puțin. Când se întâmplă acest lucru, acidul uric poate forma cristale care provoacă durere, inflamație și umflături.
Cu cât este mai mare gradul și durata hiperuricemiei, cu atât este mai mare riscul apariției simptomelor și severitatea acestora.
Scăderea excreției renale este, de departe, cea mai frecventă cauză de hiperuricemie. Aceasta poate fi ereditară sau poate surveni la pacienții care fac tratament cronic cu diuretice și la cei cu afecțiuni care scad filtrarea glomerulară.
Factori de risc
Riscul de a dezvolta gută este mai mare atunci când în organism există un nivel ridicat de acid uric. Factorii care cresc nivelul acidului uric din corp sunt:
- dieta: o alimentație bogată în carne și fructe de mare, băuturi alcoolice îndulcite cu zahăr din fructe (fructoză) cresc nivelul acidului uric; consumul de alcool, în special de bere, crește riscul de gută;
- obezitatea: rinichii elimină mai greu acidul uric;
- anumite condiții medicale: tensiunea arterială netratată și afecțiunile cronice, cum ar fi diabetul, sindromul metabolic și bolile cardiace sau renale;
- anumite medicamente: diureticele tiazidice (pentru hipertensiunea arterială) pot crește nivelul de acid uric;
- istoricul medical familial: o persoană care are rude cu această afecțiune are un risc mai mare de a dezvolta, de asemenea, gută;
- vârsta și sexul: guta apare mai frecvent la bărbați; aceștia au un risc mai mare de a dezvolta boala între 30 și 50 de ani, în timp ce femeile fac gută, în general, după menopauză;
- operație recentă sau traumă: riscul apariției unui atac de gută este mai mare după o intervenție chirugicală.
Simptome
Semnele și simptomele gutei apar aproape întotdeauna brusc și adesea noaptea. Acestea includ:
- durere articulară intensă: guta afectează în mod obișnuit articulația degetului mare de la picior, dar se poate manifesta la orice articulație (glezne, genunchi, coate, încheieturi și degete); articulația șoldului, a umărului, cele sacroiliace (structura osoasă de la baza coloanei vertebrale), sternoclaviculare sau vertebrale cervicale sunt rar afectate. Durerea devine din ce în ce mai severă, de obicei, în câteva ore;
- stare continuă de disconfort: după dispariția durerii severe, unele disconforturi comune pot dura de la câteva zile până la câteva săptămâni; este posibil ca atacurile ulterioare să dureze mai mult și să afecteze mai multe articulații;
- inflamație și roșeață: articulațiile afectate devin umflate, calde și roșii;
- limitarea mișcării: când guta progresează, mișcările normale ale articulațiilor devin limitate;
- tumefacția, căldura locală, eritemul și sensibilitatea neobișnuită la palpare pot sugera o infecție;
- uneori, apar și febra, tahicardia, frisoanele și starea de rău general.
Stadiile gutei
Există diferite etape prin care progresează guta:
- hiperuricemie asimptomatică: în prima perioadă, nivelul acidului uric în sânge este ridicat, dar guta nu este încă simptomatică. Majoritatea pacienților rămân asimptomatici toată viața.
În acest stadiu, tratamentul nu este necesar, deși cristalele sunt depozitate în țesuturi și provoacă daune ușoare.
Această fază se încheie odată cu apariția primului atac de gută sau odată cu apariția pietrelor la rinichi; poate dura câțiva ani, dar poate fi mult mai scurtă la pacienții cu creșteri mari ale acidului uric;
- guta acută: această etapă începe atunci când cristalele de acid uric provoacă inflamație acută și durere intensă; acest atac brusc va disparea în decurs de trei până la zece zile.
Durerea poate fi uneori declanșată de evenimente stresante, consum de alcool și droguri, precum și de vremea rece;
- guta intercritică: acest stadiu reprezintă perioada dintre atacurile de durere și guta acută.
Erupțiile pot să nu apară timp de luni sau chiar ani, deși nu sunt tratate. Pe măsura trecerii timpului, acestea se pot manifesta, însă, din ce în ce mai frecvent. În această etapă, se depun în țesut noi cristale de acid uric;
- guta cronică: este cel mai grav stadiu și cel mai debilitant tip de gută; el provoacă daune permanente în articulații și rinichi.
Pacientul poate suferi de artrită cronică și poate dezvolta tofi (bucăți mari de cristale de acid uric) în zone mai reci ale corpului, cum ar fi articulațiile degetelor.
Este nevoie de mult timp fără tratament pentru ca un pacient să ajungă în stadiul de gută cronică, aproximativ zece ani. De aceea, este foarte puțin probabil ca un pacient care primește un tratament adecvat să progreseze în această etapă.
Diagnosticare
Guta poate fi dificil de diagnosticat deoarece simptomele sale, atunci când apar, sunt similare cu cele din alte afecțiuni.
Un test pe baza căruia medicul poate pune diagnosticul de gută este identificarea cristalelor în lichidul sinovial (pentru care se efectuează artrocenteza), unde fluidul este extras din articulația afectată. Lichidul este apoi examinat, pentru a vedea dacă sunt prezente cristale de acid uric.
Medicii pot recomanda, de asemenea, testarea nivelului de acid uric din sânge.
O altă procedură utilă în diagnosticarea gutei este identificarea cristelelor de uree în jurul articulațiilor sau în interiorul unor tofi, utilizând ultrasunete sau CT.
Radiografiile nu pot detecta guta, dar pot fi folosite pentru a exclude alte cauze.
Tratament
Scopul tratamentului este ameliorarea promptă a atacului de gută, prevenirea unor crize ulterioare, prevenirea complicațiilor, respectiv prevenirea și tratarea bolilor asociate.
Hiperuricemia asimptomatică nu are indicație de tratament medicamentos deoarece nu toți pacienții cu valori crescute ale acidului uric pot dezvolta gută. Scăderea acidului uric se poate face prin înlocuirea medicației care duce la creșterea lui, prin controlul valorilor tensiunii arteriale, scădere ponderală și reducerea consumului de alcool.
Regimul alimentar recomandat
Alimentația în gută este extrem de importantă.
Există o serie de alimente care sunt interzise, printre care:
- alimentele bogate în purine: viscere, creier, momițe, scrumbii, sardele; sunt permise, în cantități mici, carnea fiartă și peștele;
- dintre legume, sunt interzise: fasolea, lintea, mazărea, ciupercile, varza, conopida;
- ciocolata și băuturile alcoolice pot declanșa o criză de gută.
Meniul unui pacient cu gută trebuie să cuprindă mâncăruri care vor fi preparate cât mai simplu, fără sare și grăsimi și să cuprindă patru – cinci mese pe zi.
Prevenție
O persoană predispusă la apariția gutei poate preveni această boală prin menținerea unui stil de viață sănătos și a unei diete adecvate:
- menținerea unui aport ridicat de lichide (aproximativ doi – patru litri pe zi);
- evitarea consumului de alcool;
- menținerea unei greutăți moderate;
- limitarea consumului unor alimente bogate în purină, cum ar fi crustaceele, mielul, carnea de vită, carnea de porc;
- un consum moderat de grăsimi și bogat în legume;
- evitarea fumatului;
- efectuarea de exerciții fizice în mod regulat.
Bibliografie
- “Gout - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
- McIntosh, James. “Everything You Need to Know about Gout.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 21 June 2021, https://www.medicalnewstoday.com
- NHS Choices. Gout. 2022, www.nhs.uk
- Merck. “Merck Manuals Professional Edition.” Merck Manuals Professional Edition, 2022, www.merckmanuals.com
Alte afecțiuni similare
Greata si varsaturile
Greata este un termen care descrie senzatia ca s-ar putea sa vomiti, dar de fapt nu vomiti. Varsaturile sunt un reflex incontrolabil care expulzeaza continutul...
Vezi detalii
Gripă
Gripa este o afecțiune respiratorie cauzată de virusuri. Este extrem de contagioasă și se răspândește prin tuse, strănut sau prin atingerea unei suprafețe infectate....
Vezi detalii
Gripa la copii
Gripa este o infectie virala foarte contagioasa care afecteaza pasajele aeriene ale plamanilor. Aceasta provoaca febra ridicata, dureri musculare, tuse si alte simptome....
Vezi detalii
Halucinații
Halucinațiile reprezintă percepții senzoriale false, inexistente, care pot fi resimțite ca fiind reale și autentice de persoana care le experimentează.Halucinațiile...
Vezi detalii
Hemangiom
Hemangiomul este o tumoră benignă cu originea în celulele peretelui vascular, fiind una dintre cele mai frecvente tumori întâlnite la copii, care de cele mai multe ori...
Vezi detalii
Hematemeza
Hematemeza este termenul medical pentru vărsături cu sânge. Aceasta apare atunci când cineva vomită sânge din tractul gastrointestinal superior, care include esofagul,...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
