Banner Fosfataza alcalină (ALP)

Fosfataza alcalină (ALP)

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Fosfataza alcalină este o enzimă ce face parte din clasa hidrolazelor (ortofosfomonoesterfosfohidrolaza) și are, în principal, trei forme izoenzimatice: hepatobiliară, osoasă, intestinală. Fosfataza alcalină osoasă este produsă în osteoblaști și are rol în formarea țesutului osos. La femei, în timpul sarcinii, apare o formă tranzitorie: cea placentară.

După cum arată și formele sale izoenzimatice, fosfataza alcalină se găsește în ficat, sistemul digestiv, rinichi și oase. Testul de laborator măsoară cantitatea de enzime din organism și ajută la depistarea unor afecțiuni ale ficatului sau ale oaselor. În mod curent, fosfataza alcalină este indicată și ca test de rutină, alături de alte analize specifice, pentru a vedea cât de bine funcționează ficatul.

Denumirea testului care determină fosfataza alcalină poate să fie și prescurtarea analizei: ALP, de la denumirea în limba engleză: alkaline phosphatase.

Valorile crescute obținute la testul ALP indică existența unei afecțiuni, dar nu pot arăta dacă ficatul sau căile biliare funcționează problematic. Din acest motiv, în cele mai multe cazuri, fosfataza alcalină este determinată împreună cu alte analize specifice. Ea poate fi folosită și în diagnosticul oncologic, în special pentru tumori osoase, boala Paget, dar și pentru cancerele hepatice.

Probă Fosfataza alcalină (ALP) Medlife

Când este recomandată determinarea fosfatazei alcaline

Determinarea fosfatazei alcaline poate să fie un test de rutină pentru a vedea felul în care funcționează ficatul. Atunci când există indicii clinice, fosfataza alcalină este folosită pentru diagnosticul diferențial al bolilor hepatice și pentru a identifica obstrucțiile căilor biliare.

În prezent, ea este singura enzimă care poate fi analizată cu rezultate relevante pentru patologia țesutului osos și hiperparatiroidismului, dar poate fi utilizată și în depistarea metastazelor hepatice sau osoase ca marker tumoral.

Fosfataza alcalină crescută la copii este întâlnită des, mai ales în perioada adolescenței și copilăriei când țesutul osos este în creștere și nivelul enzimei se mărește fiziologic, fără a avea implicații clinice. Dar, la copii, în funcție de indiciile clinice, medicul poate folosi determinarea de fosfatază alcalină și pentru a diagnostica rahitismul.

În acest caz, activitatea enzimatică se mărește înainte ca boala să dea simptome. Tratamentul stabilit pentru pacienții cu fosfatază alcalină mare în rahitism este cel pe bază de vitamina D.

Tot la copii, determinarea fosfatazei alcaline mai este folosită pentru diagnosticarea bolii hepatice. În cazul acestei patologii s-a observat o scădere a fluxului de bilă la nivelul duodenului și o creștere a fosfatazei alcaline în sânge. Cel mai înalt nivel de fosfatază alcalină, când există probleme la nivelul căilor biliare, se remarcă din cauza pietrelor în conducta biliară sau a tumorilor.

La copii, fosfataza alcalină mai este folosită și în diagnosticul:

  • Bolilor osoase, incluzând tumori, sarcom, metastaze canceroase în os;
  • Hiperparatiroidismului;
  • Înfrângerii oaselor cu limfogranulomatoză;
  • Bolii Paget (boală scheletică);
  • Infecției cu mononucleoză;
  • Mielomului multiplu;
  • Cytomegaliei, pentru copii;
  • Infecțiilor intestinale.

Procedura recoltare

Determinarea fosfatazei alcaline nu necesită pregătiri speciale. Se realizează dintr-o probă de sânge venos recoltată à jeun (pe nemâncate), într-un vacutainer fără coagulant.

Interpretare rezultate

Valoarea ALP în sine, în absența altor analize de laborator, nu oferă date relevante pentru diagnosticul precis al afecțiunilor hepato-biliare. Determinarea GGT reprezintă un test suplimentar util pentru confirmarea originii hepato-biliare a fosfatazei alcaline crescute, în prezența unor valori normale ale transaminazelor.

Pentru fosfataza alcalină valorile de referință* sunt stabilite în funcție de vârsta și sexul pacientului, dar și de metoda utilizată.

Vârstă și sex Valoare normală fosfataza alcalină
0-12 ani <500 u/l
Feminin 12-15 ani <420 u/l
Feminin - peste 15 ani 40-150 u/l
Masculin - 12-15 ani <750 u/l
Masculin - 15-20 ani <260u/l
Masculin - peste 20 ani 40-150 u/l

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.

Interferențe și limite

Hemoliza intensă poate să genereze valori fals scăzute ale fosfatazei alcaline. Hemoliza ușoară nu interferează semnificativ până la 250 mg/dl, iar lipemia nu interferează semnificativ. Anticoagulantele nu se folosesc la recoltarea probelor.

În cazuri foarte rare, gamopatiile, în special tipul IgM, pot influența rezultatele.

Valori scăzute

Fosfataza alcalină scăzută, adică valoarea sub intervalul de referință aferent vârstei și sexului pacientului, se poate observa în:

  • Afecțiune osoasă (hipofosfatazia) cu caracter familial;
  • Acondroplazie, cretinism; malnutriție;
  • Deficit de vitamina C;
  • Deficit de zinc;
  • Deficit de magneziu;
  • În cazul femeilor cu osteoporoză intrate la menopauză.

Valori crescute

Fosfataza alcalină crescută, adică valoarea peste intervalul de referință aferent vârstei și sexului pacientului, se întâlnește în:

  • Colestazele pe căi biliare intra și extra-hepatice de diverse etiologii: funcțională, ictere toxice și/sau medicamentoase;
  • Ciroza biliară primitivă;
  • Neoplasmul de prostată cu metastaze osoase ori neoplasmul hepatic primitiv sau metastatic;
  • Rahitismul (creșterea nivelului seric al enzimei precede cu 30-45 de zile apariția semnelor clinice, pentru a scădea apoi după tratamentul cu vitamina D, indicând începerea procesului de vindecare);
  • Bolile osoase marmorate;
  • Osteomalacii și tumorile osoase;
  • Hepatita, ciroza;
  • Mononucleoza;
  • Ingestia cronică de alcool.

Nu doar fosfataza alcalină mare este un indicator. Spre exemplu, raportul de activitate fosfatază alcalină serică/ bilirubinemie este un parametru util în urmărirea, în dinamică, a evoluției unui icter obstructiv. Valoarea raportului în astfel de cazuri este supraunitară, iar menținerea ei și după intervenția chirurgicală este un semn de persistență a obstacolului.

Bibliografie

  1. Lowe, Dhruv, et al. “Alkaline Phosphatase.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 11 Aug. 2021, www.ncbi.nlm.nih.gov/
  2. “Alkaline Phosphatase - Health Encyclopedia - University of Rochester Medical Center.” Rochester.edu, 2022, www.urmc.rochester.edu/
  3. Whyte, Michael P., et al. “Hypophosphatasia: Validation and Expansion of the Clinical Nosology for Children from 25years Experience with 173 Pediatric Patients.” Bone, vol. 75, June 2015, pp. 229–239, www.sciencedirect.com, 10.1016/j.bone.2015.02.022
  4. Hao, H., et al. “Meta-Analysis of Alkaline Phosphatase and Prognosis for Osteosarcoma.” European Journal of Cancer Care, vol. 26, no. 5, 28 June 2016, p. e12536, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/, 10.1111/ecc.12536

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu