medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Rahitism carențial

Rahitism carențial

Descoperă informații utile despre rahitism carențial: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre rahitismul carențial

Rahitismul carențial este o boală metabolică generală care apare în perioada de creștere și dezvoltare a copiilor şi este cauzată de un deficit de vitamina D, calciu sau fosfat. Aceste substanțe sunt esențiale pentru formarea și menținerea sănătății oaselor. Dacă copilul tău suferă de rahitism, oasele lui devin moi și fragile, ceea ce poate duce la deformări și alte complicații.

Medic pediatru consultand un copil care sufera de rahitism carential

Cauze

Principala cauză a rahitismului carențial este deficitul de vitamina D. Această vitamină ajută organismul să absoarbă calciul și fosfatul din alimente. Deficitul de vitamina D poate fi cauzat de:

  • expunere insuficientă la soare: vitamina D este sintetizată de piele atunci când copilul este expus la lumina soarelui. Copiii care petrec mult timp în interior sau locuiesc în zone cu puțină lumină solară pot avea un deficit de vitamina D;
  • dietă inadecvată: alimentele bogate în vitamina D, cum ar fi peștele gras, gălbenușul de ou și produsele lactate fortificate, pot fi, totuşi, insuficiente în dieta copilului. Peștele gras (de exemplu: somonul, macroul, sardinele și tonul) este una dintre cele mai bune surse naturale de vitamina D. Acesta conține cantități mari de vitamina D3 sub o formă de pe care corpul o poate folosi cel mai eficient. Gălbenușurile de ou sunt, de asemenea, o sursă bună de vitamina D, deși în cantități mai mici decât peștele gras. Un ou de dimensiuni medii conține aproximativ 40 de unități internaționale (UI) de vitamina D. Multe produse lactate, cum ar fi laptele, iaurtul și brânza, sunt și ele fortificate cu vitamina D. Fortificarea este procesul prin care se adaugă vitamine sau minerale pentru a crește valoarea nutritivă a alimentelor;
  • probleme de absorbție: anumite afecțiuni medicale pot afecta capacitatea organismului de a absorbi vitamina D din alimente.

Factori de risc

Copiii sunt mai susceptibili la rahitism dacă:

  • au pielea închisă la culoare: pielea închisă la culoare produce mai puțină vitamina D în răspuns la lumina solară;
  • sunt alăptați exclusiv pentru perioade lungi: laptele matern poate să nu furnizeze suficientă vitamina D;
  • au o dietă vegetariană strictă: lipsa produselor animale în dietă poate duce la un deficit de vitamina D și de calciu.

Simptome

Sunt prezente manifestări osoase şi manifestări extraosoase.


Manifestări osoase:

Durere și sensibilitate la nivelul oaselor: copilul poate avea dureri la nivelul brațelor, picioarelor, pelvisului și coloanei vertebrale.

Deformări osoase:

La nivelul cutiei craniene - craniotabes (oasele craniene sunt mai moi şi mai subţiri), bose (proeminenţe) parietale şi frontale, frunte „olimpiană”, plagiocefalie, fontanela anterioară larg deschisă, modificări ale dentiţiei;

La nivelul toracelui - mătanii costale (protuberanțe ale cartilagiului), şanţ submamar Harrison, torace evazat, stern înfundat sau proeminent, membrele superioare cu deformări numite „brăţări rahitice”, iar membrele inferioare cu modificări precum genu varum sau genu valgum;

La nivelul coloanei vertebrale şi bazinului - cifoza dorsală, coxa vara şi coxa valga.


Manifestări extraosoase:

Semne musculo-ligamentare: copilul poate prezenta slăbiciune și tonus muscular scăzut, hiperlaxitate ligamentară;

Probleme de creștere: copiii cu rahitism pot avea o creștere întârziată și pot fi mai mici decât media lor de vârstă.

Alte semne extraosoase includ modificări respiratorii (plămânul rahitic) ori stridor laringian.

Copil tinand supliment cu vitamina D pentru preventia rahitismului carential

Diagnosticare

rimul pas îl reprezintă evaluarea clinică. Medicul de familie sau medicul pediatru va examina copilul pentru semne fizice de rahitism și va discuta despre istoricul medical și dieta copilului.

În cazul în care este suspicionat un rahitism carenţial, medicul poate solicita să vadă dacă există modificări biochimice serice şi va cere teste de sânge care pot măsura nivelurile de calciu, fosfat și vitamina D.

În general, în rahitismul carenţial întâlnim calcemie căzută, fostatemie scăzută, fosfataza alcalină crescută, parathormonul crescut, concentraţia serică de vitamina D prin dozarea 25 (OH) colecalciferolului scăzută.

Mai mult, testele de urină pot evidenţia hiperfosfaturie, hiperaminoacidurie şi absenţa eliminării calciului prin urină.

De asemenea, în diagnosticarea rahitismului carenţial se pot observa şi modificări radiologice: imaginile radiografice pot arăta deformările osoase caracteristice la nivelul oaselor lungi şi pumnului.

Tratament

Tratamentul rahitismului carenţial presupune tratament curativ şi tratament profilactic.

Tratament curativ presupune administrarea de suplimente de vitamina D și calciu, esențiale pentru corectarea deficitului și pentru întărirea oaselor.

Tratament profilactic începe încă din perioada prenatală, din al 3-lea trimestru de sarcină, apoi se continuă zilnic în primele 18-24 de luni de viaţă ale copilului şi, ulterior, în toate lunile cu „R” (septembrie - aprilie).

Sunt, de asemenea, necesare schimbări în dietă şi îmbunătățirea aportului alimentar de vitamina D și calciu prin alimente fortificate și o dietă echilibrată.

Expunerea la soare are rolul esenţial de a stimula producția naturală de vitamina D.


Complicații

Printre complicaţiile rahitismului carenţial putem enumera:

  • fracturi frecvente;
  • deformări permanente ale cutiei toracice;
  • carii dentare;
  • hipotonie musculară;
  • tulburări cardiace şi respiratorii;
  • oboseală cronică;
  • la adult se poate întâlni şi osteomalacia.

Prevenție

Rahitismul carențial este o afecțiune care poate fi prevenită și tratată cu succes dacă este identificată la timp. Prin asigurarea unui aport adecvat de vitamina D și calciu, expunerea regulată la soare și monitorizarea atentă a creșterii și dezvoltării copilului, poți ajuta la menținerea sănătății oaselor copilului tău.

Bibliografie

  1. Loyal, Jaspreet, and Annette Cameron. “Vitamin D in Children: Can We Do Better?” PEDIATRICS, vol. 145, no. 6, 1 June 2020, publications.aap.org/pediatrics/article/145/6/e20200504/76922/Vitamin-D-in-Children-Can-We-Do-Better?autologincheck=redirected, https://doi.org/10.1542/peds.2020-0504
  2. “Vitamin D Deficiency and Rickets.” HealthyChildren.org, 26 Aug. 2015, www.healthychildren.org/English/healthy-living/nutrition/Pages/Vitamin-D-Deficiency-and-Rickets.aspx
  3. World. “Obesity and Overweight.” Who.int, World Health Organization: WHO, Mar. 2024, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-and-overweight

Echipa medicală - Pediatrie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.