Homocisteină

Informații generale

Dozarea homocisteinei este un test util în diagnosticarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare sau cu risc de avorturi spontane recurente.

Homocisteina este un aminoacid, o moleculă intermediară în procesul metabolic de producere a aminoacidului metionină ce conține sulf. Orice perturbație genetică sau dobândită în reglarea acestei căi metabolice poate duce la niveluri crescute de homocisteină și la un risc crescut de tromboză.

Cauzele dobândite sunt asociate, în special, cu dieta și aportul scăzut de vitamine, factori importanți care cresc nivelul de homocisteină în plasmă. Vitaminele implicate în reglarea căii metabolice sunt vitamina B12, vitamina B6 și acidul folic.

Cantități mari de homocisteină sunt excretate și asimilate în sângele pacienților care prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare, de tromboză venoasă, al pacienților cu deficit de vitamina B12 și acid folic și al gravidelor cu sarcini complicate cu defect de tub neural.

Când este recomandată determinarea homocisteinei

Homocisteina este recomandată de medicul specialist în următoarele situații:

• screeningul și monitorizarea pacienților suspectați (sau confirmați) cu o tulburare moștenită a metabolismului metioninei;
• diagnosticarea persoanelor cu potențial crescut pentru boala coronariană;
• diagnosticarea pacienților cu risc crescut de tromboze;
• test funcțional pentru deficiența de acid folic, vitamina B12 și vitamina B6;
• la pacienții cu funcție renală redusă;
• în caz de anemie inexplicabilă;
• în caz de anemie megaloblastică;
• la pacienții cu neuropatie periferică sau mielopatie;
• în caz de avorturi spontane recurente sau infertilitate.

Testarea homocisteinei este importantă la următoarele categorii de persoane:

• pacienți cu vârsta > 75 de ani;
• vegetarieni care nu iau suplimente de vitamina B12;
• pacienți care utilizează medicamente care interferează cu acidul folic.

Dozarea homocisteinei trebuie făcută periodic, în funcție de caz:

• la fiecare 3–5 ani la pacienții cu vârsta de până în 40 de ani, cu risc crescut de boală cardiovasculară;
• la 3–5 zile la nou-născuții cu patologie de tub neural.

Procedura recoltare

Pentru homocisteina serică se recoltează sânge venos dimineața, a jeun (pe nemâncate), în vacutainer făra anticoagulant.

Pentru homocisteina plasmatică se recoltează sânge venos în vacutainer cu anticoagulant de tip heparină, fiind importantă recoltarea pe nemâncate.

Interpretare rezultate

Valori normale* pentru homocisteină sunt considerate <10 micromol/l.

Clasificarea riscului pentru afecțiunile cardiovasculare este următoarea:

*Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot să difere de la un laborator la altul.