Banner Renina plasmatică

Renina plasmatică

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Hipertensiunea arterială și bolile renale reprezintă unele dintre cele mai actuale probleme medicale ale prezentului. Prin determinarea unor compuși precum renina, uneori pot fi identificate sau diagnosticate mai ușor aceste afecțiuni.

Renina face parte din sistemul renină – angiotensină - aldosteron care are ca funcție reglarea volumului sangvin și a rezistenței vasculare. Acest sistem este compus, așadar, din renină, angiotensină II și aldosteron care acționează pentru a crește presiunea arterială ca răspuns la scăderea tensiunii arteriale renale, scăderea eliberării de sare către tubul contort distal și/sau beta-agonismul. Prin aceste mecanisme, organismul poate crește tensiunea arterială în mod prelungit.

În cazul pacienților care prezintă afecțiuni cardiovasculare sau renale, inhibarea acestui sistem este de mare ajutor în reducerea tensiunii arteriale.

Pentru determinarea reninei pot fi folosite următoarele tipuri de teste:

  • Renina plasmatică directă - enina este detectată imunochimic cu ajutorul unor anticorpi anti-renină;
  • Renina activată - prin analiza plasmei incubate care generează angiotensina I.

Renina este întotdeauna determinată împreună cu nivelul de aldosteron seric, în vederea detectării hiperaldosteronismului sau hipoaldosteronismului.

Probă Renina plasmatică Medlife

Când este recomandată analiza reninei plasmatice

Determinarea reninei plasmatice este recomandată în cazul pacienților hipertensivi, în vederea diagnosticării hipertensiunii arteriale. De asemenea, renina poate fi utilizată și pentru monitorizarea riscului de apariție a complicațiilor în cazul pacienților cu hipertensiune arterială.

Dozarea reninei plasmatice se recomandă și pentru monitorizarea terapiei cortizonice de substituție la pacienții cu insuficiență corticosuprarenaliană sau pentru evaluarea riscului de complicații vasculare la pacienții cu hipertensiune arterială.

Procedura recoltare

Recoltarea probelor pentru renină plasmatică se face din sânge venos, în vacutainere fără anticoagulant. Recoltarea se va face dimineața.

Pregătirea pacienților în vederea recoltării analizelor presupune:

  • urmarea unei diete ce include ingestia de sare în cantități moderate (circa 3g de sodiu pe zi);
  • se recomandă renunțarea la medicamentele care pot interfera cu rezultatele testării, cum ar fi diureticele (care favorizează eliminarea rapidă a cantității de apă și sare din corp);
  • înainte de realizarea efectivă a analizelor pentru renină plasmatică este recomandat să se testeze valorile sodiului și ale potasiului la nivelul concentrației în urină;
  • se recomandă evaluarea medicală a pacientului și purtarea unor discuții cu privire la tratamentele cu contraceptive orale urmate, care ar putea influența rezultatele analizelor;
  • se va întrerupe cu circa două săptămâni înainte de recoltare orice tratament cu betablocante, antiinflamatorii nesteroidiene sau inhibitori ai reninei;
  • se va menține controlul asupra tensiunii arteriale și, la nevoie, se pot folosi medicamente specifice, cu influență redusă asupra determinării;
  • se recomandă întreruperea tratamentelor cu estrogeni.

De asemenea, nu se vor administra izotopi radioactivi cu cel puțin douăzeci și patru de ore înainte de recoltare.

Interpretare rezultate

Interpretarea rezultatelor are în vedere condițiile de recoltare ale probelor, astfel că rezultatele vor fi exprimate în funcție de tipul recoltării.

Valorile de referință se încadrează în următoarele valori:

  • în poziție culcată, pentru pacienții a căror recoltare se face dimineața, înainte de activitate fizică: 2.8 - 39.9 μUI/mL;
  • în repaus pentru circa 30 de minute, pentru pacienții deplasabili: 4.4 - 46.1 μUI/mL.

În situația determinării raportului de aldosteron-renină, acesta trebuie să aibă valori sub 3.7 μUI/mL.

Interferențe și limite

Interferențe pot apărea în cazul nerespectării condițiilor de prelevare ale probelor sau în cazul administrării anumitor medicamente precum estrogeni sau contraceptive orale.

Valori scăzute

În unele situații, valorile mici ale reninei pot fi observate în cazul utilizării de contraceptive orale. Totodată, hipertensiunea cu valori scăzute ale reninei este o cauză importantă și adesea subdiagnosticată a hipertensiunii arteriale. Poate fi asociată cu un nivel crescut de aldosteron (sindrom Conn) sau cu nivel scăzut (sindrom Liddle). Unele forme de hipertensiune esențială sunt, de asemenea, asociate cu un nivel scăzut de renină.

Valori crescute

Renina plasmatică crescută se poate observa în cazul unui raport aldosteron – renină foarte ridicat, cu valori peste 50. Atunci când apar aceste valori este recomandată evaluarea pacientului folosind screening-uri imagistice pentru determinarea afecțiunilor. Când se constată un nivel crescut de renină plasmatică, se recomandă a fi făcute analizele specifice pentru hiperaldosteronism primar sau secundar sau în stenoza arterei renale cauzată de hipertensiune.

Bibliografie

  1. Menard, Joël. “Le Système Rénine-Angiotensine Intra-Rénal Est-Il à l’Origine Des Hypertensions Artérielles?” Bulletin de l’Académie Nationale de Médecine, vol. 188, no. 4, Apr. 2004, pp. 661–665, www.sciencedirect.com, 10.1016/s0001-4079(19)33756-2.
  2. Fountain, John H, and Sarah L Lappin. “Physiology, Renin Angiotensin System.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 22 July 2021, www.ncbi.nlm.nih.gov
  3. Sahay, Manisha, and RakeshK Sahay. “Low Renin Hypertension.” Indian Journal of Endocrinology and Metabolism, vol. 16, no. 5, 2012, p. 728, https://journals.lww.com , 10.4103/2230-8210.100665

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu