medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Sevraj nicotinic

Sevraj nicotinic

Descoperă informații utile despre sevraj nicotinic: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre sevrajul nicotinic

Nicotina este un drog prezent în tutun care, în timp, provoacă dependenţă. Când o persoană vrea să renunţe la acest drog, va experimenta sevrajului de nicotină.

Simptomele sevrajului nicotinic încep, de obicei, la câteva ore după ultima ţigară. Acestea sunt schimbări fizice şi psihice temporare, mai puternice în prima săptămână, dar care scad apoi în intensitate şi durează aproximativ două – patru săptămâni.

tigara rupta pentru a ilustra sevrajul nicotinic

Cauze

Când nu mai fumezi sau nu mai foloseşti produse care conţin nicotină, receptorii din creier nu mai sunt stimulaţi de această substanţă. Se eliberează mai puţină dopamină, iar starea de spirit şi comportamentul sunt afectate (sevraj).

Printre cele mai des întâlnite simptome se numără:

  • pofta crescută pentru nicotină;
  • furia;
  • iritabilitatea;
  • anxietatea;
  • depresia;
  • tulburările de concentrare;
  • tulburările de somn;
  • foamea crescută;
  • creşterea în greutate.

Factori de risc

Dependenţa de nicotină este influenţată atât de factorii genetici, cât şi de cei de mediu. În funcţie de parametrii utilizaţi pentru definirea dependenţei şi de populaţia verificată, se presupune că ereditatea contribuie în proporţie de aproximativ 50-75% la riscul de dependenţă.

De asemenea, s-a descoperit că există anumite gene implicate în metabolizarea nicotinei şi acestea sunt prezente în număr mai mare la cei cu dependenţă de nicotină.

În urma studiilor s-a mai descoperit că factorii genetici influenţează în proporţie de 29-53% tipul şi severitatea sevrajului prin care trece o persoană care renunţă la fumat.

Alţi factor de risc sunt reprezentaţi de:

  • vârstă: majoritatea oamenilor se apucă de fumat în adolescenţă, fiind influenţaţi de persoane de aceeaşi vârstă;
  • părinţi şi anturaj: copiii care au părinţi fumători sau care petrec o mare parte din timp în preajma fumătorilor tind să se apuce mai repede de fumat;
  • depresie şi alte tulburări: multe studii de specialitate arată o legătură între depresie şi fumat; la fel, şi în cazul celor cu anxietate;
  • abuz de substanţe: cei care consumă alcool sau alte substanţe au un risc mai mare de a deveni dependenţi de nicotină decât cei care nu consumă astfel de substanţe.

Simptome

Simptomele sevrajului de nicotină sunt de două tipuri:

Fizice: dispar în câteva zile şi pot include:

  • dureri de cap;
  • transpiraţii;
  • tremor;
  • apetit crescut;
  • constipaţie;
  • foame;
  • creştere în greutate.

Psihice: pot avea impact asupra celui care se lasă de fumat o perioadă mai lungă de timp şi pot include:

  • dorinţa puternică de a fuma;
  • frustrare;
  • iritabilitate;
  • schimbări de dispoziţie;
  • dificultăţi de concentrare;
  • anxietate;
  • depresie;
  • insomnie.

Fiecare persoană va experimenta în mod diferit sevrajul: unele au simptome uşoare, care durează câteva zile, altele pot avea simptome mai intense, care pot dura şi câteva săptămâni.

Simptomele de sevraj apar la 4 – 24 de ore după ultima ţigară şi scad treptat în intensitate pe parcursul următoarelor săptămâni.

Este important de subliniat faptul că, tot în timpul sevrajului, oamenii pot observa şi anumite schimbări benefice:

  • respiră mai uşor;
  • simțul mirosului se îmbunătăţeşte;
  • capacitatea de a gusta anumite alimente se intensifică;
  • tuşesc mai puţin.

Simptomele sevrajului nicotinic sunt cele mai puternice în prima săptămână după renunţarea la tutun. Mulţi oameni nu se simt bine şi atunci este momentul în care decid să se reapuce de fumat. Indicat este să ştiţi din timp care sunt simptomele şi ce puteţi face pentru a depăşi mai uşor perioada. Există câteva metode care pot ajuta în gestionarea simptomelor sevrajului:

  • poftele: sunt prezente la început, dar, de obicei, nu durează foarte mult. Dacă reuşiţi să vă abţineţi de la a aprinde o ţigară, aceste pofte scad în câteva zile;
  • neliniştea/problemele de concentrare/tulburările de somn: vor trece, pe măsură ce corpul se obişnuieşte să nu primească nicotină; trebuie să acceptaţi că stările acestea sunt perfect normale când renunţaţi la fumat şi că nu durează mult;
  • creşterea apetitului: poate dura câteva săptămâni; planificarea din timp a unei diete poate să ajute în acest sens.
tigara stinsa pe o lime

Diagnosticare

Nicotina este o substanţă care produce un efect plăcut în creier şi, din acest motiv, fumătorii au tendinţa de a consuma din ce în ce mai mult tutun. Cu cât fumează mai mult, cu atât organismul are nevoie mai mult de nicotină, ca să se simtă bine. Din acest motiv, o persoană care vrea să se lase de fumat resimte foarte intens simptomele sevrajului.

Nicotina este un element chimic, care acţionează asupra creierului şi îl face să elibereze dopamină; ajunge în creier în câteva secunde de la primul fum tras. Din moment ce avem nevoie de tot mai multă nicotină ca să ne simţim bine, această substanţă devine foarte repede parte din rutina zilnică.

Dependenţa de nicotină apare atunci când simţi că organismul „cere" această substanţă şi, oricât ai încerca, parcă nu reuşeşti să te opreşti.

Tratament

Pentru un tratament adecvat al servrajului de nicotină se recomandă:

  • consiliere sau psihoterapie, pentru a modifica comportamentul adictiv;
  • folosirea produselor recomandate de medic, care să înlocuiască nicotina;
  • dacă este necesar, recomandarea din partea unui psihiatru pentru un tratament medicamentos, care să ajute în gestionarea simptomelor de depresie şi anxietate.

Cele mai bune rezultate apar atunci când se combină psihoterapia cu tratamentul medicamentos.

Există şi anumite strategii comportamentale care sunt recomandate când vrei să renunţi la fumat:

  • un mediu „fără tentaţii”;
  • recunoaşterea factorilor care declanşează acest obicei (ex: consumul de cafea, şofatul, stresul etc.) şi evitarea lor;
  • alegerea unor activităţi plăcute, care să nu declanşeze dorinţa de a fuma;
  • sportul.

Complicaţii

Sevrajul de nicotină nu pune viaţa în pericol, deci complicaţii majore nu există.

Prevenţie

Există câteva metode prin care putem gestiona mai uşor simptomele sevrajului nicotinic:

  • găsirea unei motivaţii interioare pentru a renunţa la tutun (propria sănătate, sănătatea familiei şi a copiilor);
  • pregătirea din timp pentru renunţarea la fumat;
  • identificarea factorilor care declanşează dorinţa de a fuma, pentru a-i evita, pe cât posibil;
  • reducerea consumului de cafea;
  • conştientizarea faptului că eşecul este posbil: multe persoane încearcă şi de trei – patru ori până reuşesc să se lase de fumat; nu trebuie să renunţăm, să ne criticăm;
  • stabilirea din timp a unui plan alimentar, ca să evităm creşterea în greutate.

Autor

Chitescu Adriana

Psiholog

Bibliografie

  1. Health. “Smoking - Quitting Tips.” Vic.gov.au, 2015, www.betterhealth.vic.gov.au
  2. ‌ Burke, Darla. “Everything You Need to Know about Nicotine Withdrawal.” Healthline, Healthline Media, 23 Mar. 2018, www.healthline.com
  3. ‌ “Nicotine Dependence - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
  4. ‌ Kandola, Aaron. “Nicotine Withdrawal Symptoms and How to Cope.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 29 Sept. 2022, www.medicalnewstoday.com
  5. ‌ Prochaska, Judith J. “Smoking.” MSD Manual Consumer Version, MSD Manuals, 4 Dec. 2020, www.msdmanuals.com
  6. ‌ McLaughlin, Ian, et al. “Nicotine Withdrawal.” The Neuropharmacology of Nicotine Dependence, 2015, pp. 99–123, https://ncbi.nlm.nih.gov
  7. ‌ “What Is Nicotine Withdrawal?” Quit.org.au, 2022, www.quit.org.au
  8. ‌“Using Nicotine Replacement Therapy | Smokefree.” Smokefree.gov, 2023, https://smokefree.gov

Echipa medicală - Psihologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.