Anevrismul vascular cerebral: cauze, simptome, tratament

Anevrismul cerebral este o malformaţie congenitală care apare în peretele unui vas cerebral care alimentează creierul. Anevrismele vasculare cerebrale reprezintă o problemă de sănătate majoră, pentru că este vorba despre riscul unei hemoragii intracraniene, adică despre o urgență majoră. În unele cazuri, anevrismele necesită intervenție chirurgicală urgentă. În alte cazuri, cele mai multe, anevrismele nu se rup, astfel încât sunt descoperite întâmplător atunci când pacientul face o investigație imagistică pentru altă afecțiune.

În acest articol explicăm ce este anevrismul vascular cerebral, care sunt cauzele care îl produc, care sunt simptomele și ce opțiuni de tratament există pentru această afecțiune.

Tipuri de anevrism vascular cerebral

Din punctul de vedere al integrității țesutului, anevrismele vasculare cerebrale pot fi: nerupte, rupte și pseudoanevrisme.

Anevrism nerupt

Simptomele care însoțesc un anevrism cerebral vascular sunt:

• dureri de cap, dureri în spatele globilor oculari;
• probleme de echilibru;
• parestezii resimțite pe jumătate de față;
• tulburări de memorie de scurtă durată;
• tulburări de vedere (vedere dublă, pupilele sunt dilatate).

Riscul de rupere al unui anevrism se calculează în funcție de mai mulți factori:

• vârsta;
• istoricul familial de anevrism (vasele mai mari prezintă un risc mai mare de rupere);
• dimensiunile anevrismului;
• alte probleme de sănătate ale pacientului.

Anevrism rupt

În cazul anevrismului rupt, simptomele sunt mai severe decât în cazul anevrismului nerupt, putând fi izolate sau multiple:

• dureri de cap severe;
• greață;
• vărsături;
• tulburări neurologice (pareze, paralizii);
• rigiditate a gâtului;
• stare de confuzie;
• pierderea cunoștinței;
• crize convulsive;
• tulburări cardiovasculare;
• dificultăți respiratorii.

Durerea cauzată de ruperea unui anevrism este cea mai rea durere de cap pe care pacientul a avut-o vreodată, este acută, ca un fulger.

Anevrismul rupt prezintă un risc de resângerare (rerupere anevrismală) foarte mare:

• 5% în primele 24 ore;
• 8% în primele 48 ore;
• 15% în primele 15 zile;
• 25% în primele 30 zile.

În consecință, anevrismele rupte reprezintă o urgență neurovasculară, procentul de decese care se produc imediat în urma resângerării fiind de aproximativ 80%.

Pseudoanevrismul

Pseudoanevrismul apare atunci când pe peretele unei artere se formează o deschizătură dar sângele care ar trebui să iasă prin acea deschizătură este blocat de țesutul care înconjoară artera. Vorbim, în aceste cazuri, despre un fals anevrism; aceasta ar trebui să fie vestea bună numai că riscul de ruptură există, iar riscul de hemoragie este mai mare decât în cazul anevrismului cerebral real.

Simptomele anevrismului vascular cerebral

Simptomele sunt în funcție de tipul de anevrism, dar simptomele cele mai comune ale anevrismelor vasculare cerebrale sunt:

• durerile de cap severe și instalate brusc;
• durerile din spatele ochilor;
• pareza facială;
• dilatarea pupilelor;
• dificultățile de vorbire;
• tulburările de vedere (vedere dublă);
• greața;
• vărsăturile;
• lumina este supărătoare pentru pacient;
• pacientul se trezește greu sau are stare de somnolență;
• rigiditatea gâtului (imposibilitatea de a duce bărbia în piept).

În alte cazuri, pot apărea și simptome precum:

• imposibilitatea de a-și mișca mâinile și picioarele (tetrapareza sau parapareza);
• asimetria (pareza) facială;
• pareza pleoapelor (ptoza palpebrală);
• anosmia (lipsa mirosului).

Dintre aceste simptome, durerea de cap este foarte importantă pentru că cefaleea este o manifestare care poate să se instaleze și ca o avertizare:

• anevrismul este fisurat și sângerează, dar încă nu s-a rupt;
• anevrismul crește în dimensiune.

Dacă nu este tratat la timp sau adecvat, anevrismul poate duce la afectarea stării de conștiență și la instalarea comei.

Metode de diagnostic pentru anevrism

Pentru că anevrismul nerupt nu prezintă întotdeauna simptome care să-l determine pe pacient să vină la medic, este foarte posibil ca acest tip de anevrism să fie depistat întâmplător, în cadrul unui control de rutină sau al unui test paraclinic pentru o altă afecțiune. În aceste cazuri, tratamentul pentru anevrism poate fi început la timp, pentru a preveni ruperea lui. În cazul în care anevrismul este deja rupt, diagnosticul poate fi confirmat prin teste imagistice: tomografie computerizată, rezonanță magnetică, angiografie, proceduri care ajută la identificarea locului unde s-a produs anevrismul, dar și gradul de sângerare al acestuia.

Tomografie

Computerul tomograf este un aparat care funcționează pe bază de raze X, precizia este mai mare decât în cazul unei simple radiografii. Imaginile obținute la o tomografie computerizată (CT) reprezintă secțiuni ale cutiei craniene cu ajutorul cărora se poate depista o eventuală sângerare.

RMN

Rezonanța magnetică nucleară (RMN) este o investigație imagistică neiradiantă, care are un grad mare de acurațe. Este foarte utilă mai ales în cazul anevrismelor nerupte.

Angiografie

Tratamentul pentru anevrism vascular cerebral nerupt

Odată ce s-a stabilit gradul de risc al anevrismului vascular cerebral, există două metode principale de tratament care pot fi folosite: endovascular sau neurochirurgical. Tratamentul se stabilește în urma unei decizii multidisciplinare la care participă un neuroradiolog, un neurochirurg, un medic ATI, un neurolog și un cardiolog.

Endovascular (embolizarea anevrismului vascular cerebral)

Embolizarea anevrismului vascular cerebral presupune umplerea anevrismului cu spirale detașabile (coils). De asemenea, se pot monta stenturi intracraniene. Procedura se face pe cale endovasculară (prin abord al arterei femurale). Scopul final este eliminarea anevrismului și scăderea riscului de resângerare.

Neurochirurgical

Procedura neurochirurgicală este mai complexă, este o intervenție chirurgicală clasică, se deschide cutia craniană, se identifică anevrismul intracranian și se clipsează (clipping) artera la nivelul căreia se află anevrismul, adică se pune un clip metalic la baza acestuia pentru a se opri trecerea sângelui.

Se poate opta pentru tratamentul chirurgical indiferent dacă anevrismul a fost deja rupt sau dacă prezintă risc de rupere. Dacă riscul de rupere nu este mare, trebuie luate în calcul și beneficiile intervenției, dar și eventualele complicații.

Ambele proceduri se realizează sub anestezie generală, iar opțiunea se face în urma evaluării parametrilor de risc.

Tratament medicamentos

Pe lângă tratamentul chirurgical, medicul specialist poate recomanda și tratamente medicamentoase:

• antialgice: împotriva durerii;
• blocanți ai canalelor de calciu pentru a preveni complicaţia numită vasospasm la un anevrism rupt;
• vasopresoare: ajută la scăderea cantității de sânge care irigă țesuturile;
• anticonvulsivante, dacă pacientul prezintă crize epileptice.