Aspartam: ce este și ce riscuri implică pentru sănătate
Informații generale despre aspartam
Aspartamul este unul dintre cei mai utilizați îndulcitori artificiali din lume. Descoperit accidental în 1965, acest compus a devenit foarte repede popular și este utilizat în mii de produse alimentare, de la băuturi răcoritoare dietetice, iaurturi sau medicamente până la gumă de mestecat.
Motivul utilizării sale pe scară largă este simplu: oferă un gust dulce intens, fără aportul caloric ridicat asociat zahărului, fiind util în special în produsele destinate persoanelor cu diabet, celor care țin dietă sau vor să reducă aportul de calorii.
Totuși, aspartamul este subiectul unor controverse aprinse. Unele studii au ridicat întrebări legate de posibile efecte adverse asupra sănătății, inclusiv riscuri neurologice, metabolice și chiar cancerigene. Agențiile de reglementare, precum FDA (Food and Drug Administration – din Statele Unite ale Americii) și EFSA (European Food Safety Authority – din Uniunea Europeană), susțin că aspartamul este sigur pentru consum în dozele recomandate. În timp ce IARC (Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului) a clasificat aspartamul ca fiind posibil cancerigen pentru oameni pe baza dovezilor limitate privind cancerul (în special, pentru carcinomul hepatocelular, care este un tip de cancer hepatic). Așadar, dezbaterea continuă.
Ce este aspartamul? Compoziție și utilizare
Aspartamul este un îndulcitor artificial, o substanță cu gust dulce, dar care nu conține zaharuri naturale și are un conținut mult mai scăzut de calorii decât zahărul. Acest lucru se datorează faptului că este de 200 de ori mai dulce decât zahărul.
Aspartamul este format din doi aminoacizi naturali: acid aspartic și fenilalanină. Aceștia se găsesc în mod natural în alimente și în organism, dar fenilalanina din aspartam a fost ușor modificată pentru a-l face mai dulce; în plus, în compoziția sa se află și o cantitate mică de metanol. Formula chimică a aspartamului este C14H18N2O5.
Această substanță se găsește într-o varietate de produse, precum:
- băuturi răcoritoare dietetice;
- gume de mestecat fără zahăr;
- deserturi instant sau budinci;
- batoane proteice sau snackuri dietetice;
- cereale pentru micul dejun cu conținut redus de calorii;
- produse lactate light (iaurturi dietetice);
- medicamente și suplimente (siropuri, vitamine masticabile).
În Uniunea Europeană prezența aspartamului trebuie indicată pe etichetă fie prin denumirea sa, fie prin numărul E (E 951).Câteva dintre valorile maxime admise în produse sunt:
- produse lactate fermentate aromatizate: 1000 mg/l;
- înghețată: 800;
- fructe și legume conservate: 1000;
- dropsuri pentru împrospătarea respirației: 6000;
- gumă de mestecat: 5500;
- sosuri, muștar: 300;
- supe și ciorbe: 110;
- sucuri de fructe: 600;
- bere fără alcool, cidru: 600;
- fructe uscate: 500;
- suplimente alimentare sub formă de sirop: 5500.
În ceea ce privește stabilitatea la procesare și depozitare, aspartamul este relativ stabil la temperaturi scăzute și în medii uscate, dar își pierde din potențialul îndulcitor la temperaturi ridicate sau în medii acide. Din acest motiv, nu este potrivit pentru prelucrare termică la temperaturi mari, fiind folosit mai ales în produse refrigerate sau în băuturi răcoritoare.
Cum este metabolizat aspartamul în organism
După ingestie, aspartamul este descompus rapid în tractul digestiv în:
- acid aspartic: un aminoacid neesențial;în cantități foarte mari, poate acționa ca excitotoxină în creier;
- fenilalanină: un aminoacid esențial, dar care poate fi periculos pentru persoanele cu fenilcetonurie (PKU), o boală genetică rară, care determină acumularea excesivă de fenilalanină în organism; poate afecta funcția cerebrală;
- metanol: un alcool simplu, care în cantități mari este toxic, dar în dozele provenite din aspartam este considerat sigur pentru majoritatea persoanelor.
Aspartamul nu ajunge intact în sânge; este complet degradat înainte de absorbție.Compușii rezultați sunt metabolizați prin căi obișnuite pentru aminoacizi și alcooli; metanolul rezultat este transformat în formaldehidă și apoi în acid formic, care este eliminat.
Limitele de siguranță și doza zilnică acceptabilă
Agențiile de siguranță alimentară au stabilit o Doză Zilnică Acceptabilă pentru aspartam (DZA):
- EFSA (Europa): 40 mg/kg greutate corporală;
- FDA (SUA): 50 mg/kg greutate corporală.
Pentru a depăși această doză, o persoană adultă cu o greutate de 70 kg ar trebui să consume cantități echivalente cu peste 20 de băuturi răcoritoare dietetice sau aproximativ 90 de pachete de îndulcitor pe zi.
Depășirea dozei maxime recomandate este periculoasă pentru că poate duce la creșterea nivelurilor de fenilalanină și metanol în sânge, cu posibile efecte neurologice sau metabolice.
Simptome rare raportate la supradozaj includ:
- cefalee;
- amețeli;
- tulburări gastrointestinale.
Anumite categorii de persoane ar trebui să evite aspartamul:
- pacienții cu fenilcetonurie;
- cele cu sensibilitate dovedită la aspartam (reacții alergice);
- gravidele și copiii mici.
Riscuri și controverse legate de sănătate
Există studii ce au sugerat posibile asocieri între aspartam și următoarele efecte secundare:
- dependență: aspartamul și zahărul determină creierul să producă hormoni precum dopamina, ceea ce poate face organismul să ceară mai mult „dulce” decât are nevoie;
- probleme ale pielii: putea provoca dermatită de contact, o reacție alergică care duce la o erupție cutanată cu mâncărime;
- menstruație precoce: unele cercetări sugerează că fetele tinere care beau în mod regulat băuturi îndulcite cu aspartam au un risc mai mare de a începe menstruația înainte de vârsta de 11 ani;
- afectarea rinichilor și a ficatului: studiile sugerează căar putea dăuna rinichilor și că poate provoca boli hepatice;
- modificări ale dispoziției: unele cercetări au asociataspartamul cu depresia.
Discuțiile sunt mult mai aprinse în ceea ce privește asocierea aspartamului cu cancerul. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății plasează aspartamul în Grupa 2B pentru clasificarea sa ca risc de cancer sau „posibil cancerigen pentru oameni”. Aceasta se bazează însă pe dovezi limitate că aspartamul provoacă un tip de cancer hepatic la oameni.
Agențiile de reglementare în domeniul sănătății din Europa și Statele Unite resping însă această teorie pe baza dovezilor insuficiente și arată că aspartamul este sigur pentru consum în anumite cantități.
Recomandări și măsuri de precauție pentru consumatori
Riscul apariției unor reacții adverse la aspartam poate fi evitat printr-o serie de măsuri preventive:
- citirea cu atenție a etichetelor produselor pentru a identifica denumirea E951;
- alternarea tipurilor de îndulcitori folosiți, pentru a evita consumul excesiv; alte opțiuni sigure includ:
- îndulcitori naturali: stevia, extract de monk fruit;
- îndulcitori polioli (eritritol, xilitol) – în cantități moderate;
- miere sau sirop de arțar – dar cu aport caloric.
- menținerea unui aport total scăzut de produse ultraprocesate.
Deși siguranța aspartamului este susținută de autoritățile de reglementare, consumul acestui îndulcitor ar trebui limitat de persoanele cu fenilcetonurie (PKU). Precauții trebuie luate și în cazul gravidelor și copiilor.
Alte informații despre aspartam
Existe numeroase studii și cercetări care vizează aspartamul. Majoritatea autorităților de reglementare în domeniul sănătății și alimentației consideră că este sigur în limitele stabilite, dar clasificarea IARC drept „posibil carcinogen” sugerează că prudența este justificată, mai ales la consumul pe termen lung și în doze mari.
Este important de reținut că:
- siguranța este strâns legată de doză;
- persoanele cu PKU trebuie să îl evite complet;
- consumul ocazional este puțin probabil să producă efecte negative la persoanele sănătoase.
Este necesară totuși continuarea cercetării asupra aspartamului pentru clarificarea eventualelor riscuri pe termen lung și pentru a înțelege mai bine efectele cumulative în combinație cu alți aditivi.
Întrebări frecvente despre aspartam
Ce este aspartamul și unde se găsește?
Aspartamul este un îndulcitor artificial de 200 de ori mai dulce decât zahărul, cu puține calorii. Se găsește în băuturi dietetice, gumă de mestecat, iaurturi light, deserturi, suplimente și medicamente, fiind marcat pe etichetă ca E951.
Este aspartamul sigur pentru consum?
Da, dacă este respectată doza zilnică acceptabilă: 40 mg/kg greutate corporală în Europa și 50 mg/kg în SUA. Majoritatea oamenilor ar trebui să consume cantități foarte mari pentru a depăși aceste limite.
Cine trebuie să evite aspartamul?
Persoanele cu fenilcetonurie (PKU), cele cu alergie dovedită la aspartam, gravidele și copiii mici ar trebui să îl evite sau să îl limiteze.
Care sunt principalele riscuri asociate consumului de aspartam?
Pot apărea rareori dureri de cap, tulburări digestive sau reacții alergice. Există și suspiciuni privind efecte asupra rinichilor, ficatului, dispoziției sau riscul de cancer, dar dovezile sunt limitate.
Cum poate fi consumat în siguranță?
Prin citirea etichetelor, alternarea cu alți îndulcitori (stevia, eritritol, monk fruit), limitarea alimentelor ultraprocesate și respectarea dozei zilnice recomandate.
Bibliografie
- Bailey, Dylan. “The Truth about Aspartame Side Effects.” Healthline, Healthline Media, 12 Aug. 2014, www.healthline.com/health/aspartame-side-effects. Accessed 12 Aug. 2025.
- “Aspartame: What You Need to Know - Safety, Uses, and More.” IFIC, 2 July 2025, ific.org/resources/articles/what-is-aspartame/.Accessed 12 Aug. 2025.
- World. “Aspartame Hazard and Risk Assessment Results Released.” Who.int, World Health Organization: WHO, 14 July 2023, www.who.int/news/item/14-07-2023-aspartame-hazard-and-risk-assessment-results-released. Accessed 12 Aug. 2025.
- Human Foods Program. “Aspartame and Other Sweeteners in Food.” U.S. Food and Drug Administration, 2025, www.fda.gov/food/food-additives-petitions/aspartame-and-other-sweeteners-food. Accessed 12 Aug. 2025.
- “Aspartame.” European Food Safety Authority, 28 June 2023, www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/aspartame. Accessed 12 Aug. 2025.
- https://www.facebook.com/WebMD. “What to Know about Aspartame.” WebMD, 29 June 2018, www.webmd.com/diet/what-to-know-about-aspartame. Accessed 12 Aug. 2025.
- “Aspartame and Cancer Risk.” Cancer.org, 2022, www.cancer.org/cancer/risk-prevention/chemicals/aspartame.html. Accessed 12 Aug. 2025.
- Sissons, Beth. “Is Aspartame Safe, and What Are Its Side Effects and Health Risks?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 26 June 2018, www.medicalnewstoday.com/articles/322266. Accessed 12 Aug. 2025.
- Asaad, Shurooq, et al. “Aspartame Safety as a Food Sweetener and Related Health Hazards.” Nutrients, vol. 15, no. 16, 18 Aug. 2023, pp. 3627–3627, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10459792/#sec5-nutrients-15-03627, https://doi.org/10.3390/nu15163627. Accessed 12 Aug. 2025.
- Choudhary, Arbind Kumar, and YeongYeh Lee. “The Debate over Neurotransmitter Interaction in Aspartame Usage.” Journal of Clinical Neuroscience, vol. 56, 7 July 2018, pp. 7–15, www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/aspartame, https://doi.org/10.1016/j.jocn.2018.06.043. Accessed 12 Aug. 2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Dieta cu ouă fierte: în ce constă, recomandări și contraindicații
Dieta cu ouă fierte atrage mulți oameni prin simplitate și eficiența aparentă pentru scăderea în greutate. Cu toate acestea, o alimentație bazată pe ouă fierte vine cu recomandări clare și posibile riscuri. Ghidul de mai jos te ajută să înțelegi structura dietei, avantajele, cine ar ...
Dieta low carb (dieta fără carbohidrați): indicații și contraindicații
Dieta low carb, cunoscută și ca dietă săracă în carbohidrați, se bazează pe reducerea consumului de pâine, paste, dulciuri și alte alimente bogate în glucide, cu scopul de a stimula organismul să folosească grăsimile drept sursă principală de energie. Spre deosebire de dietele clasic...
Ce sunt fibrele alimentare și ce alimente le conțin? Fibre solubile și fibre insolubile
Fibrele alimentare reprezintă o categorie de nutrienți adesea neglijată, dar absolut esențială pentru menținerea sănătății. Deși nu furnizează energie sub formă de calorii, așa cum o fac carbohidrații, proteinele sau lipidele, fibrele joacă un rol esențial în funcționarea corectă...