Autopsie: definiție, rol și importanță pentru medicina legală
Ce este autopsia?
Autopsia este o procedură medicală care presupune examinarea corpului unei persoane decedate, pentru a determina cauza morții și orice probleme de sănătate subiacente.
Autopsia este efectuată de un medic anatomopatolog, care examinează în detaliu interiorul și exteriorul corpului.
În ce constă această procedură?
Regula de bază a autopsiei este că începe cu aspectele generale și se încheie cu detaliile specifice:
- examen vizual exterior al întregului corp; pot fi făcute fotografii și radiografii;
- medicul face o tăietură pe corp de la claviculă până la abdomenul inferior pentru a examina pieptul (toracele) și organele abdominale;
- sunt prelevate probe minuscule de țesut din fiecare organ, pentru examinare la microscop sau pentru analiză chimică, ori cultură microbiologică;
- în cele mai multe cazuri, este examinat și creierul; acest lucru necesită tăierea scalpului și a craniului. Creierul este un organ foarte fragil – pentru a-l examina cu atenție și corect poate dura până la trei săptămâni;
- este posibil ca unele organe sau mostre din ele să fie păstrate timp de până la șase săptămâni, astfel încât să poată fi efectuate teste suplimentare în departamentul de patologie;
- după autopsie, organele sunt înlocuite și pielea este cusută (suturată), așa cum se întâmplă după orice operație.
O autopsie poate dura între două și patru ore, iar primele rezultate sunt gata după două-trei zile. Rezultatele testului pe mostre de fluide corporale și țesuturi pot dura câteva săptămâni. După ce au fost făcute toate testele de laborator, se întocmește un raport final.
Autopsia se poate face oricând după deces. Dar, cu cât mai repede, cu atât mai bine; după 24 de ore, organele și alte țesuturi ale corpului încep să se deterioreze, ceea ce face mai dificilă efectuarea anumitor teste.
Medicii legiști mai pot face autopsii pe cadavre descompuse sau exhumate, dar detaliile pe care le pot aduna sunt limitate.
Necropsie sau autopsie?
Termenii „necropsie” și „autopsie” sunt folosiți de multe ori ca sinonime. Dar, din punct de vedere tehnic, ele au semnificații diferite: autopsia este examinarea post-mortem a unui corp uman, necropsia - a unui animal.
Cu alte cuvinte, toate autopsiile sunt necropsii, dar nu toate necropsiile sunt autopsii. În ambele cazuri, procedura se referă la disecția unui corp pentru a determina cauza decesului.
Necropsie
Necropsia include, în general, o examinare macroscopică completă post-mortem, precum și o examinare microscopică, adică histopatologia țesuturilor selectate, dacă este necesar.
În termeni tehnici, o examinare necropsică se referă la disecția corpului unui animal decedat pentru a putea determina momentul și cauza potențială a morții. De asemenea, ajută la stabilirea absenței sau prezenței bolilor contagioase sau infecțioase. În plus, un laborator de necropsie documentează prezența unei răni, traume sau abuzuri la un animal.
Uneori pot fi necesare teste suplimentare, cum ar fi microbiologia, radiologia, toxicologia și imunohistochimia.
Toxicologii și patologii efectuează teste științifice pe fluidele corporale și probele de țesut ale animalului pentru a identifica substanțele chimice sau medicamentele prezente în sistemul lor.
Autopsie
Efectuarea unei autopsii implică o examinare amănunțită externă și internă a unui corp, folosind tehnici similare cu cele folosite în timpul unei intervenții chirurgicale majore.
În timpul unei autopsii complete, toate organele interne, inclusiv creierul, sunt îndepărtate, cântărite, examinate și prelevate mostre mici pentru procesare. Pot fi efectuate și alte teste, inclusiv verificarea prezenței medicamentelor, substanțelor chimice sau substanțelor toxice.
În unele cazuri pot fi efectuate autopsii parțiale. De exemplu, în cazul în care infarctul miocardic sau ateroscleroza coronariană este suspectată drept cauză a morții, familia unui pacient poate autoriza o autopsie care se limitează la examinarea cavității toracice.
Ce rol are autopsia?
Scopul tuturor autopsiilor este de a stabili cauza morții. Dar autopsiile criminalistice au scopuri sau obiective suplimentare, cum ar fi:
- stabilirea identității persoanei decedate dacă aceasta este necunoscută; amprenta digitală și/sau testarea ADN-ului poate ajuta în acest sens;
- confirmarea sau infirmarea modului în care s-a produs decesul (omucidere sau accident) pe baza dovezilor medicale;
- estimarea momentului la care s-a produs decesul.
Autopsiile pot aduce și unele avantaje domeniului medical:
- extinderea cunoștințelor medicale: autopsiile clinice pot ajuta medicii să înțeleagă mai bine anumite boli și modul în care acestea afectează corpul; acest lucru contribuie cu informații esențiale pentru tratamentele viitoare;
- prevenirea unui număr mai mare de decese: în trecut, medicii legiști au identificat urgențe de sănătate publică, cum ar fi atacurile teroriste cu antrax; autopsiile criminalistice au dus la descoperirea altor pericole pentru sănătatea publică, cum ar fi pătuțurile defecte sau scaunele auto care au provocat decesul copiilor;
- descoperirea afecțiunilor genetice: în unele cazuri, autopsiile arată că o persoană decedată a murit din cauza unei afecțiuni genetice nediagnosticate sau diagnosticate greșit; acest lucru poate ajuta membrii familiei biologice să afle mai multe despre riscul de a avea aceeași afecțiune;
- confirmarea unui diagnostic medical – poate confirma sau infirma diagnosticele puse în timpul vieții .
Când se face o autopsie?
Există trei tipuri principale de autopsii, în funcție de motivul acestora:
- autopsie criminalistică (medico-legală): se efectuează ca parte a unor investigații legale; există criterii specifice pentru cazurile în care un deces necesită o autopsie criminalistică - atunci când este:
- nefiresc (omucidere, sinucidere sau accident);
- brusc sau neașteptat (mai ales la un sugar sau copil);
- suspect;
- cu victimă neidentificată;
- violent;
- fără martori;
- din cauza unei accidentări grave la locul de muncă;
- legat de pericolele industriale (cum ar fi incendiile și deșeurile toxice);
- asociat cu un tratament medical sau chirurgical în care există presupusă neglijență medicală;
- asociat cu anestezia (cum ar fi o intervenție chirurgicală sau o procedură).
- autopsie clinică (patologică): se efectuează în cazurile de moarte naturală pentru a găsi și/sau a înțelege mai bine cauza morții; motivele pentru o autopsie clinică pot include:
- cauza bolii fatale poate fi necunoscută sau incertă;
- poate ajuta la determinarea succesului (sau eșecului) unei metode de tratament;
- poate oferi membrilor familiei informații în cazul suspiciunii de boală genetică;
- știința medicală poate afla informații suplimentare despre procesele unei anumite boli, cum ar fi ateroscleroza sau sindromul morții subite a sugarului, ori prevalența anumitor boli.
- autopsie anatomopatologică de cercetare – în scop științific, pentru studierea bolilor.
Alte informații despre autopsie
Autopsia oferă o imagine completă a stării corpului la momentul morții și ajută la clarificarea modului în care a decedat o persoană. Iată ce detalii poate dezvălui o autopsie:
- leziuni sau traumatisme: semne externe și interne de leziuni fizice, cum ar fi tăieturi, vânătăi sau oase rupte;
- starea organelor: sănătatea organelor vitale, care prezintă boli, leziuni sau anomalii;
- boli cronice: afecțiuni pe termen lung, cum ar fi boli de inimă, cancer sau boli hepatice;
- evenimente medicale acute: probleme bruște, cum ar fi atacuri de cord, accident vascular cerebral sau infecții;
- acumulare de lichide: exces de lichide în zone precum plămânii sau abdomenul;
- rezultate toxicologice: prezența drogurilor, alcoolului sau toxinelor;
- semne de malnutriție sau deshidratare: dovezi ale deficiențelor nutriționale;
- intervenții medicale: cicatrici chirurgicale sau semne de tratament de la îngrijiri medicale.
În plus, autopsia poate arăta cauza morții și modul în care s-a produs. Pe baza dovezilor științifice și medicale, medicul anatomo-patolog indică modul de deces ca una din cinci categorii:
- accident;
- cauze naturale;
- omucidere;
- sinucidere;
- nedeterminat: în unele cazuri, specialistul nu poate găsi cauza morții, în ciuda unei autopsii amănunțite; aceasta se numește autopsie negativă sau obscură.
Bibliografie
- Health. “Autopsy.” Vic.gov.au, 2015, www.betterhealth.vic.gov.au/health/servicesandsupport/autopsy. Accessed 23 May 2025.
- root_12221w77. “Necropsy Services: Everything You Need to Know - AnaPath.” AnaPath, 12 Feb. 2019, anapath.ch/necropsy-services-everything-you-need-to-know/. Accessed 23 May 2025.
- Clinic, Cleveland. “An Autopsy Is a Medical Examination of a Body after Death to Find the Cause and Manner of Death. There Are Two Types of Autopsies: Forensic and Clinical.” Cleveland Clinic, 12 Jan. 2024, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/autopsy. Accessed 23 May 2025.
- John Hopkins Medicine. “Autopsy.” Johns Hopkins Medicine, 2019, www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/autopsy.
- Al-Dawoody, Ahmed, et al. “International Committee of the Red Cross (ICRC): Management of the Dead under Islamic Law.” Forensic Science International Reports, vol. 3, 19 Apr. 2021, pp. 100196–100196, www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/autopsy, https://doi.org/10.1016/j.fsir.2021.100196. Accessed 23 May 2025.
- Pedersen, Traci. “What Shows up in an Autopsy?” Healthline, Healthline Media, 4 Nov. 2024, www.healthline.com/health/what-is-an-autopsy#process. Accessed 23 May 2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Nebulizator: cum funcționează și când este utilizat?
Aparatele medicale pentru tratamentul afecțiunilor respiratorii au evoluat semnificativ în ultimele decenii, iar nebulizatorul rămâne un instrument esențial în acest context. Dispozitivul este utilizat frecvent pentru a administra medicamente direct în căile respiratorii, având o eficienț�...
Celule T: ce sunt și ce rol au în organism
Celulele T, cunoscute și ca limfocite T, sunt un tip de globule albe care joacă un rol esențial în răspunsul imun. Se formează în măduva osoasă, dar se maturizează în timus (de unde și numele "T"). Ele circulă prin sânge și sistemul limfatic, identificând și distrugând celulele inf...
Endometru: rol, funcții și afecțiuni comune
Endometrul este țesutul care căptușește uterul. Pe parcursul ciclului menstrual, această mucoasă se modifică, atât morfologic, cât și funcțional, în funcție de nivelurile hormonale: se îngroașă în așteptarea unei posibile sarcini. Dacă se implantează un ovul fertilizat, căptușe...