Ateroscleroza
Arterioscleroza
Arterioscleroza este un termen general pentru mai multe afectiuni care determina ingrosarea si pierderea elasticitatii peretilor arteriali. Cea mai frecventa forma este ateroscleroza, aceasta fiind totodata si cea mai grava deoarece cauzeaza boala arteriala coronariana si boala cerebrovasculara.
Ateroscleroza reprezinta formarea de structuri cu aspect de placi (ateroame) la nivelul intimei arterelor medii si mari; aceste placi contin lipide, celule inflamatorii, celule musculare netede si tesut conjunctiv.
Arterioscleroza poate afecta orice artere mari sau medii, cum sunt arterele coronare, carotide, cerebrale, aorta, ramurile aortice si arterele principale care iriga extremitaţiile.
Diagnosticarea aterosclerozei
Diagnosticul se stabileste clinic si se confirma prin angiografie, ecografie sau alte investigatii imagistice.
Deoarece nu toate placile aterosclerotice se asociaza cu risc similar, sunt in curs de evaluare diverse modalităti imagistice de identificare a placilor cele mai vulnerabile la rupere. Majoritatea metodelor au la baza cateterizarea; acestea include ecografia intravasculara, angioscopia, termografia placii, termografia de coerenta optica si elastografia.
Echipa medicala MedLife - Cardiologie, Cardiologie pediatrica
 Medic Specialist |
Medic Specialist |
 Medic Primar |
Medic Specialist |
- 1 of 27
- ›
Ateroscleroza - Cauze / agent infectios / factori de risc
Dislipidemia (cresterea colesterolului total sau LDL, sau scaderea lipoproteinelor cu densitate inalta - HDL), hipertensiunea si diabetul favorizeaza aparitia atersclerozei prin amplificarea sau intensificarea disfunctiei endoteliale si a activitatii cailor inflamatorii de la nivelul endotelului vascular.
Fumul de tigara contine nicotina si alte substante chimice toxice fata de endoteliul vascular. Fumatul, inclusiv fumatul pasiv, creste reactivitatea plachetara (stimuland formarea de trombi plachetari), nivelul plasmatic de fibrinogen si hematocritul (consecinta fiind cresterea vascozitatii sangelui). In decurs de o luna de la renuntarea la fumat, HDL(colesterolul bun) creste cu 6-8mg/dL, ceea ce face sa scada riscul de ateroscleroza.
Efortul poate avea mai multe beneficii printre care cresterea HDL - colesterolului, scaderea TA, ameliorarea rezistentei la insulina si scaderea in greutate.
Distributia tesutului adipos pare a fie un determinant important, persoanele cu obezitate centrala (abdominala) avand riscul cel mai mare. Un risc semnificativ de deces prin boli cardiovasculare apare la un IMC (indice de masa corporala) > 26,5 kg/m2 la bărbati si > 25kg/m2 la femei.
Hipertensiunea arterială este un factor de risc major si independent pentru mortalitatea cardiovasculara, boala cardiaca ischemica, AVC, insuficienta cardiaca congestiva si moarte subita. TA sistolica este un factor de risc la fel de puternic ca şi TA diastolica. Alaturi de HTA, hipertrofia ventriculara stanga este factor de risc independent.
Factorii de risc pentru ateroscleroza
- dislipidemia
- diabetul
- fumatul
- antecedente heredocolaterale
- stilul de viata sedentar
- obezitate
- hipertensiune
Ateroscleroza - Simptome
Initial ateroscleroza este asimptomatica, uneori timp de zeci de ani. Manifestarile clinice apar cand leziunile afecteaza fluxul sanguin. Semnele de ischemie tranzitorie apar cand placile stabile cresc si determina reducerea lumenului arterial cu 70%. Manifestarile de angina instabila sau infarct, accident vascular ischemic, sau durere de repaus la nivelul membrelor apar cand se produce ruptura unei placi instabile si obstructia acuta a unei artere majore prin supraadaugarea trombozei sau embolismului.
Arterioscleroza poate conduce la anevrisme si disectie arteriala, care se manifesta prin durere, prezenta unei formatiuni pulsatile, absenta pulsurilor, sau moarte subita.
Ateroscleroza - Tratament
Tratamentul arteriosclerozei consta in controlul factorilor de risc si modificari ale dietei, activitate fizica si administrare de medicamente antiplachetare. Aceste modificari ale stilului de viata si aceste medicamente amelioreaza in mod direct sau indirect functia endoteliala, reduc inflamatia si imbunatatesc prognosticul.
Se recomanda reducerea marcata a aportului de grasimi saturate şi carbohidrati simpli si cresterea aportului de fructe, legume si fibre.
Tratamentul oral cu medicamente antiplachetare este esential, deoarece majoritatea complicatiilor sunt consecinta fisurii sau rupturii unei placi de aterom, urmata de activare plachetara si tromboza. Cel mai larg utilizata este aspirina. Pentru profilaxia primara se administreza pe cale orală o doza unica de 70 - 160mg/zi, deoarece este o doza eficace asociata cu risc minim de sangerare.
