Ateroscleroza

Cauzele aterosclerozei

Odata ce peretele interior al unei artere este deteriorat, celulele sanguine si alte substante se aduna adesea la locul leziunii si se acumuleaza in interiorul captuselii interioare a arterei.

De-a lungul timpului, depozitele de grasime (placa) din colesterol si alte produse celulare se acumuleaza si la locul leziunii si se intaresc, ingustandu-va arterele. Organele si tesuturile conectate la arterele blocate nu primesc suficient sange pentru a functiona corespunzator.

In cele din urma, bucatile de depozite de grasimi se pot rupe si pot intra in sange.

In plus, mucoasa neteda a placii se poate rupe, varsand colesterolul si alte substante in fluxul sanguin. Acest lucru poate provoca un cheag de sange, care poate bloca fluxul de sange intr-o anumita parte a corpului, cum ar fi cand fluxul sanguin blocat in inima provoaca un atac de cord. Un cheag de sange poate calatori si in alte parti ale corpului, blocand fluxul catre alt organ.

Afectiunea poate fi cauzata de urmatoarele:

• Dislipidemia (cresterea colesterolului total sau LDL, sau scaderea lipoproteinelor cu densitate inalta - HDL), hipertensiunea si diabetulfavorizeaza aparitia atersclerozei prin amplificarea sau intensificarea disfunctiei endoteliale si a activitatii cailor inflamatorii de la nivelul endotelului vascular;
• Fumul de tigara contine nicotina si alte substante chimice toxice fata de endoteliul vascular. Fumatul, inclusiv fumatul pasiv, creste reactivitatea plachetara (stimuland formarea de trombi plachetari), nivelul plasmatic de fibrinogen si hematocritul (consecinta fiind cresterea vascozitatii sangelui). In decurs de o luna de la renuntarea la fumat, HD (colesterolul bun) creste cu 6-8mg/dL, ceea ce face sa scada riscul de ateroscleroza;
• Hipertensiunea arteriala este un factor de risc major si independent pentru mortalitatea cardiovasculara, boala cardiaca ischemica, AVC, insuficienta cardiaca congestiva si moarte subita. 

Factorii de risc pentru ateroscleroza

• dislipidemia;
• diabetul;
• fumatul;
• antecedente heredocolaterale;
• stilul de viata sedentar;
• obezitatea;
• hipertensiunea.

Simptomele aterosclerozei

Initial, ateroscleroza este asimptomatica, uneori timp de zeci de ani. Manifestarile clinice apar cand leziunile afecteaza fluxul sanguin. Semnele de ischemie tranzitorie apar cand placile stabile cresc si determina reducerea lumenului arterial cu 70%. Manifestarile de angina instabila sau infarct, accident vascular ischemic, sau durere de repaus la nivelul membrelor apar cand se produce ruptura unei placi instabile si obstructia acuta a unei artere majore prin supraadaugarea trombozei sau embolismului.

Arterioscleroza poate conduce la anevrisme si disectie arteriala, care se manifesta prin durere, prezenta unei formatiuni pulsatile, absenta pulsurilor, sau moarte subita.

Simptomele aterosclerozei moderate pana la severe depind de care artere sunt afectate. De exemplu, daca aveti ateroscleroza in arterele inimii, este posibil sa aveti simptome, cum ar fi durere in piept sau presiune (angina pectorala).

Daca aveti ateroscleroza in arterele care va duc la creier, este posibil sa aveti semne si simptome precum amorteala sau slabiciune brusca la nivelul bratelor sau picioarelor, dificultati de vorbire sau vorbire neclara, pierderea temporara a vederii intr-un singur ochi sau muschii infundati in fata dumneavoastra. Acestea semnaleaza un atac ischemic tranzitor (TIA), care, daca este lasat netratat, poate progresa la un accident vascular cerebral.

Daca aveti ateroscleroza in arterele din bratele si picioarele dumneavoastra, este posibil sa aveti simptome de boala arteriala periferica, cum ar fi durerea la picioare atunci cand mersul pe jos (claudication).

Daca aveti ateroscleroza in arterele care duc la rinichi, dezvoltati tensiune arteriala crescuta sau insuficienta renala.

Complicatiile aterosclerozei

• Boala arteriala coronariana. Cand ateroscleroza ingusta arterele apropiate inimii, puteti dezvolta o boala coronariana, care poate provoca dureri toracice (angina), un atac de cord sau insuficienta cardiaca.
• Boala arteriala carotida. Cand ateroscleroza ingusta arterele apropiate creierului, puteti dezvolta o boala arteriala carotida, care poate provoca un atac ischemic tranzitor (TIA) sau accident vascular cerebral.
• Boala arteriala periferica. Cand ateroscleroza ingusta arterele din brate sau picioare, puteti dezvolta probleme de circulatie in brate si picioare, numite boala arteriala periferica. Acest lucru va poate face mai putin sensibil la caldura si frig, crescand riscul de arsuri sau degeraturi. In cazuri rare, circulatia slaba a bratelor sau a picioarelor poate determina moartea tesutului (gangrena).
• Anevrismele. Ateroscleroza poate provoca, de asemenea, anevrisme, o complicatie grava care poate aparea oriunde in corp. Un anevrism este o umflatura in peretele arterei.
• Boala renala cronica. Ateroscleroza poate determina ingustarea arterelor care duc la rinichi, impiedicandu-le sa ajunga la sange oxigenat. De-a lungul timpului, acest lucru poate afecta functia rinichilor, mentinand deseurile de la iesirea din organism.

Diagnosticarea aterosclerozei

Medicul dumneavoastra va efectua un examen fizic daca aveti simptome de ateroscleroza. Ei vor verifica:

• un impuls slabit;
• un anevrism, o infundare sau o largire anormala a unei artere datorita slabiciunii peretelui arterial;
• vindecarea lenta a ranilor, ceea ce indica un flux sanguin restrains.

Un cardiolog va poate asculta inima pentru a vedea daca aveti sunete anormale. Ei vor asculta pentru un zgomot care indica faptul ca o artera este blocata. Medicul dumneavoastra va comanda mai multe teste daca crede ca ati putea avea ateroscleroza. Testele pot include:

• un test de sange pentru a verifica nivelul de cholesterol;
• o ecografie Doppler, care utilizeaza unde sonore pentru a crea o imagine a arterei care arata daca exista un blocaj;
• un indice glezna-brahial (ABI), care cauta un blocaj in brate sau picioare prin compararea tensiunii arteriale in fiecare membru;
• o angiografie cu rezonanta magnetica (MRA) sau o angiografie cu tomografie computerizata (CTA) pentru a crea imagini ale arterelor mari din corpul dumneavoastra;
• o angiograma cardiaca, care este un tip de radiografie toracica care este luata dupa ce arterele inimii sunt injectate cu colorant radioactiv;
• o electrocardiograma (ECG sau EKG), care masoara activitatea electrica din inima pentru a cauta zone de scadere a fluxului sanguin;
• un test de stres sau un exercitiu de toleranta la efort, care va monitorizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala in timp ce faceti effort fizic.

Tratamentul aterosclerozei

Tratamentul arteriosclerozei consta in controlul factorilor de risc si modificari ale dietei, activitate fizica si administrare de medicamente antiplachetare. Aceste modificari ale stilului de viata si medicamentele amelioreaza in mod direct sau indirect functia endoteliala, reduc inflamatia si imbunatatesc prognosticul.

Se recomanda reducerea marcata a aportului de grasimi saturate si carbohidrati simpli si cresterea aportului de fructe, legume si fibre.

Medicamentele pentru tratarea aterosclerozei includ:

• reducerea colesterolului, inclusiv statine si fibrate;
• inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), care pot ajuta la prevenirea ingustarii arterelor;
• beta-blocante sau blocante ale canalelor de calciu pentru scaderea tensiunii arteriale;
• diuretice sau pilule de apa, pentru a ajuta la scaderea tensiunii arteriale;
• anticoagulante si medicamente antiplachetare, cum ar fi aspirina, pentru a preveni coagularea sangelui si infundarea arterelor;

Aspirina este deosebit de eficienta pentru persoanele cu antecedente de boala cardiovasculara aterosclerotica (de exemplu atac de cord si accident vascular cerebral). Un regim de aspirina va poate reduce riscul de a avea un alt eveniment de sanatate.

Daca nu exista antecedente de boala cardiovasculara aterosclerotica, ar trebui sa utilizati aspirina numai ca medicamente preventive daca riscul de sangerare este scazut si riscul dumneavoastra de boala cardiovasculara aterosclerotica este mare.

Interventie chirurgicala in arteroscleroza

Daca simptomele sunt deosebit de severe sau daca muschii sau tesutul pielii sunt pe cale de disparitie, poate fi necesara o interventie chirurgicala.

Operatiile posibile pentru tratarea aterosclerozei includ:

• bypass, care implica utilizarea unui vas din alta parte a corpului sau un tub sintetic pentru a devia sange in jurul arterei blocate sau inguste;
• terapie trombolitica, care implica dizolvarea unui cheag de sange prin injectarea unui medicament in artera afectata;
• angioplastie, care implica utilizarea unui cateter si a unui balon pentru a va extinde artera, uneori inserand un stent pentru a parasi artera deschisa;;
• endarterectomia, care implica indepartarea chirurgicala a depozitelor grase din artera;
• aterectomie, care implica indepartarea placii din artere prin utilizarea unui cateter cu o lama ascutita la un capat.