Ateroscleroza

Cauze

Nu este clar exact cum se declanșează ateroscleroza sau ce o cauzează. Cu toate acestea, în interiorul pereților arterei are loc o acumulare treptată a plăcii sau o îngroșare din cauza inflamației. Acest lucru reduce fluxul de sânge și aportul de oxigen către organele și extremitățile vitale ale corpului.

Deteriorarea stratului interior al unei artere poate fi provocat de:

• tensiunea arterială crescută;
• colesterolul ridicat;
• nivelurile mari de trigliceride;
• fumatul;
• diabetul/rezistența la insulină;
• obezitatea;
• inflamația dintr-o cauză necunoscută sau provocată de boli precum artrita, lupusul, psoriazisul sau boala inflamatorie intestinală.

Simptome

În stadiile incipiente, ateroscleroza nu dezvoltă, de obicei, niciun simptom; acestea nu apar până când o arteră nu este atât de îngustată sau înfundată încât nu mai poate furniza suficient sânge organelor și țesuturilor. Simptomele pot apărea mai întâi atunci când vă aflați sub stres fizic sau emoțional, momente în care organismul are nevoie de mai mult oxigen.

Simptomele diferă, în funcție de ce artere sunt afectate și de cât de blocat este fluxul de sânge, astfel:

• ateroscleroză în arterele inimii: dureri în piept sau presiune (angină);
• ateroscleroză în arterele care duc la creier: amorțeală bruscă sau slăbiciune la nivelul brațelor sau picioarelor, dificultăți de vorbire sau vorbire greșită, pierderea temporară a vederii la un ochi sau mușchi căzuți pe față; acestea semnalează un atac ischemic tranzitoriu care, netratat, poate duce la accident vascular cerebral;
• ateroscleroză în arterele din brațe și picioare: simptome ale bolii arterelor periferice, cum ar fi dureri de picioare la mers (claudicație) sau scăderea tensiunii arteriale la un membru afectat;
• ateroscleroză în arterele care duc la rinichi: hipertensiune arterială sau insuficiență renală.

De asemenea, este important să cunoașteți simptomele atacului de cord și ale accidentului vascular cerebral; ambele pot fi cauzate de ateroscleroză și necesită asistență medicală de urgență:

Simptomele unui atac de cord includ:

• durere sau disconfort în piept;
• durere în umeri, spate, gât, brațe și maxilar;
• durere abdominală;
• dificultăți de respirație;
• transpiraţie;
• amețeli;
• greață sau vărsături.

Simptomele accidentului vascular cerebral includ:

• slăbiciune sau amorțeală la nivelul feței sau membrelor;
• probleme cu vorbirea;
• probleme de vedere;
• pierderea echilibrului;
• durere de cap bruscă, severă.

Tratament

Dacă aveți un diagnostic de ateroscleroză, medicul poate stabili un plan de tratament adaptat nevoilor dumneavoastră:

Modificări ale stilului de viață: o viață sănătoasă este foarte importantă pentru prevenirea și tratarea formării plăcii aterosclerotice de-a lungul vieții; pașii pentru un stil de viață sănătos includ:

• alimente sănătoase pentru inimă: fructe, legume și cereale integrale, în paralel cu un consum limitat de grăsimi saturate, sodiu (sare) și zaharuri;
• activitate fizică: poate ajuta la gestionarea factorilor de risc, cum ar fi colesterolul în sânge, hipertensiunea arterială, supraponderalitatea și obezitatea; adulții ar trebui să facă minimum 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână;
• greutate normală: pierderea a doar 3-5% din greutatea actuală vă poate ajuta să gestionați unii factori de risc pentru bolile coronariene, cum ar fi colesterolul crescut în sânge și diabetul; pierderea în greutate poate îmbunătăți, de asemenea, valorile tensiunii arteriale;
• limitarea cantității de alcool consumate: bărbații ar trebui să-și limiteze consumul la două băuturi sau mai puțin pe zi, iar femeile ar trebui să bea cel mult un pahar pe zi;
• gestionarea stresului: poate îmbunătăți sănătatea emoțională și pe cea fizică;
• renunțarea la fumat și evitarea fumatul pasiv;
• somn suficient și de bună calitate: pentru adulți se recomandă șapte - nouă ore de somn pe zi.

Medicamente: pot ajuta la gestionarea factorilor de risc și la tratarea aterosclerozei sau a complicațiilor acesteia; de asemenea, medicul poate prescrie medicamente pentru tratarea altor afecțiuni medicale (cum ar fi hipertensiunea arterială) care pot agrava acumularea plăcii:

• inhibitori ECA și beta-blocante: ajută la scăderea tensiunii arteriale și la reducerea sarcinii de lucru a inimii;
• medicamente antiplachetare sau anticoagulante: pot ajuta la reducerea riscului de complicații pentru unele persoane care suferă de ateroscleroză;
• blocanții canalelor de calciu: scad tensiunea arterială, prin relaxarea vaselor de sânge;
• medicamente pentru controlul zahărului din sânge: ajută la scăderea riscului de complicații dacă aveți ateroscleroză și diabet;
• nitrați: dilată arterele coronare și ameliorează sau previn durerea toracică din angină;
• statine: tratează nivelurile nesănătoase ale colesterolului din sânge;
• medicamente trombolitice: pot fi utilizate pentru a trata cheagurile de sânge rezultate din ateroscleroză; acestea pot dizolva cheagurile care blochează arterele.

Tratamente complementare și alternative: studiile arată că unele alimente sau suplimente alimentare pot ajuta la gestionarea factorilor de risc de ateroscleroză;

Procedurii sau intervenții chirurgicale: tipul de procedură depinde de arterele afectate:

• intervenția coronariană percutanată: deschide arterele coronare care sunt îngustate sau blocate de acumularea plăcii;
• bypass-ul coronarian: îmbunătățește fluxul de sânge către inimă prin utilizarea arterelor normale din peretele toracic sau a venelor de la picioare pentru a ocoli arterele blocate; chirurgii folosesc, de obicei, această procedură pentru a trata persoanele care au o acumulare severă de placă în arterele inimii, dar poate fi folosită și pentru a trata arterele din alte părți ale corpului, cum ar fi cele care duc la intestine;
• revascularizarea transmiocardică cu laser sau endarterectomia coronariană: tratează angina severă asociată cu boala coronariană, atunci când alte tratamente sunt prea riscante sau nu au funcționat;
• endarterectomia carotidiană: tratează boala arterei carotide; alte opțiuni de tratament pentru această boală pot include angioplastia și stentarea arterei carotide;
• operația de scădere în greutate: poate ajuta la reducerea inflamației care duce la acumularea plăcii la persoanele care au obezitate severă;
• angioplastia: deschide arterele îngustate sau blocate; medicii pot folosi angioplastia pentru a trata boala arterelor periferice, care afectează picioarele, în arterele inimii pentru a trata bolile coronariene sau a gâtului pentru a trata boala arterei carotide.

Terapia comportamentală sau sprijinul de coaching: îi ajută pe mulți oameni să mențină schimbările adoptate pentru un stil de viață sănătos.

Complicații

Pe măsură ce placa se dezvoltă în artere, crește și riscul de complicații care pun viața în pericol.

Complicațiile aterosclerozei pot apărea brusc, fără semne de avertizare. Unele afecțiuni, cum ar fi atacul de cord și accidentul vascular cerebral, pot duce la dizabilitate sau deces:

• boala arterială coronariană: când ateroscleroza îngustează arterele din apropierea inimii, se poate dezvolta boala coronariană, care poate provoca dureri în piept (angină), atac de cord sau insuficiență cardiacă;
• boala arterei carotide: când ateroscleroza îngustează arterele din apropierea creierului, se poate declanșa boala arterei carotide; aceasta poate provoca un atac ischemic tranzitoriu (AIT) sau un accident vascular cerebral;
• boala arterelor periferice: când ateroscleroza îngustează arterele din brațe sau picioare, pot apărea probleme de flux sanguin la nivelul brațelor și picioarelor, numite boală arterială periferică; aceasta poate face pacientul mai puțin sensibil la căldură și frig, crescând riscul de arsuri sau degerături. Rareori, lipsa fluxului de sânge către brațe sau picioare poate provoca moartea țesuturilor (gangrenă);
• anevrisme: ateroscleroza poate provoca și anevrisme, o complicație gravă care poate apărea oriunde în corp. Majoritatea persoanelor cu anevrisme nu au simptome; pot apărea însă durere și pulsație în zona unui anevrism, ceea ce reprezintă o urgență medicală;
• boala cronică de rinichi: ateroscleroza poate determina îngustarea arterelor care duc la rinichi, ceea ce împiedică sângele bogat în oxigen să ajungă la organe; rinichii au nevoie de un flux sanguin suficient pentru a ajuta la filtrarea deșeurilor și pentru a elimina excesul de lichide.