Infecția cu virusul Zika: ce este, simptome, tratament

19 Mai 2025
Autor: Echipa medicală MedLife
Tantariul Aedes aegypti asezat pe burta unei femei insarcinate, simbolizand riscul transmiterii virusului Zika in timpul sarcinii

Ce este virusul Zika

Virusul Zika este un agent patogen transmis în principal prin mușcăturile de țânțari din specia Aedes, fiind cunoscut pentru asocierea sa cu malformații congenitale grave, cum ar fi microcefalia. Deși majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă simptome severe, virusul poate duce la complicații serioase, mai ales în timpul sarcinii. În continuare, vom explora modul de transmitere, simptomele, factorii de risc, diagnosticarea, tratamentele disponibile și măsurile de prevenire a infecției cu virusul Zika.

Virusul Zika face parte din familia Flaviviridae și este transmis, în principal, prin mușcăturile de țânțari infectați din specia Aedes aegypti și Aedes albopictus. Acesta a fost descoperit pentru prima dată în 1947, însă abia în 2007 a început să atragă atenția internațională datorită focarelor majore din Pacificul de Sud și Americi. Virusul Zika este de obicei o infecție autolimitată, cu simptome ușoare, dar poate provoca complicații severe în anumite cazuri, mai ales în timpul sarcinii. În cazul infectării femeilor gravide, virusul Zika poate duce la microcefalie și alte malformații cerebrale grave la făt.

De obicei, infectarea cu virusul Zika trece neobservată, iar majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă simptome semnificative. Totuși, în anumite cazuri, virusul poate determina manifestări clinice precum febră, erupție cutanată, dureri articulare și conjunctivită. Din cauza riscurilor mari pentru gravide și nou-născuți, autoritățile de sănătate publică monitorizează cu atenție apariția și răspândirea virusului Zika.

Despre virusul Zika

Virusul Zika, transmis prin mușcătura țânțarului tigru (Aedes aegypti), a fost identificat pentru prima oară în Uganda, in 1947, la maimuțe, de o rețea de medici care monitorizau febra galbenă. La oameni a fost descoperit în 1952 în Uganda și în Tanzania.

Focare ale virusului Zika au fost înregistrate în Africa, America, Asia și Pacific. Epidemii de infecții provocate de virusul Zika au fost semnalate prima oară în Pacific, în 2007 și în 2013 (insulele Yap și Polinezia Franceză), apoi în 2015 în cele două Americi (Brazilia și Columbia) și în Africa (Republica Capului Verde). În plus, peste 13 țări din America de Sud și America de Nord au anunțat infecții sporadice cu virusul Zika, semn al unei expansiuni geografice rapide a acestuia. În iulie 2015, în Brazilia au fost raportate asocieri între infecția cu virusul Zika și sindromul Guillain - Barre. În octombrie 2015, Brazilia a raportat o asociere între infecția cu virusul Zika și microcefalie.

Răspândirea pe glob

Brazilia este țara cea mai afectată de Zika, un virus responsabil, potrivit OMS, de apariția microcefaliei. Șaizeci de țări din întreaga lume sunt afectate de virus și aproximativ 1,5 milioane de persoane sunt infectate în Brazilia, potrivit AFP.

În 2015, 3.174 cazuri de microcefalie au fost descoperite în Brazilia și sunt legate de virusul Zika contactat de mamă, potrivit ministerului sănătății din această țara. Înainte, exista o medie de 160 de cazuri pe an.

Mai multe țări din American Latina și Caraibe au mers până acolo încât au recomandat femeilor să nu rămână însărcinate.

O creștere puternică a acestor cazuri de microcefalie în American Latina și în Brazilia a determinat SUA și alte țări să lanseze avertismente pentru femeile însărcinate care vor să călătorească ăn regiune. Țările de risc sunt: Barbados, Bolivia, Brazilia, Cap Verde, Columbia, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Fiji, Guyana Franceză, Guadelupe, Guatemala, Guyana, Haiti, Honduras, Maldive, Martinica, Mexic, Noua Caledonie, Panama, Paraguay, Puerto Rico, Saint Martin, Samoa, Insulele Solomon, Surinam, Thailanda, Venezuela.

Cum se transmite virusul Zika

Virusul Zika este transmis în principal prin mușcăturile de țânțari infectați din speciile Aedes aegypti și Aedes albopictus. Acești țânțari se infectează atunci când se hrănesc cu sângele unei persoane infectate, iar ulterior pot transmite virusul altor persoane prin mușcătura lor. Mușcăturile de țânțari sunt cele mai frecvente modalități de transmitere a virusului Zika, însă virusul poate fi, de asemenea, transmis prin contact sexual, prin sânge sau de la mamă la făt în timpul sarcinii.

Deși țânțarii sunt principala cale de transmitere, cercetările sugerează că infecția cu Zika poate fi transmisă și prin transfuzii de sânge, transplanturi de organe și prin contact direct cu fluidele corporale. De asemenea, există dovezi că virusul poate fi transmis prin alăptare, dar acest risc este considerat minim comparativ cu alte forme de transmitere. În zonele endemice, măsurile de control al țânțarilor sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii infecției.

Proba de sange pentru diagnosticarea infectiei cu virusul zika

Care sunt simptomele infecției cu virusul Zika

Simptomele infecției cu virusul Zika sunt de obicei ușoare și includ febră moderată, erupție cutanată, oboseala generală, dureri articulare, dureri musculare, dureri de cap și conjunctivită. Majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă simptome severe, iar acestea dispar, de obicei, în termen de 2-7 zile. Totuși, există și excepții. În unele cazuri, persoanele infectate pot prezenta oboseală extremă, dureri musculare și dureri de cap, iar unele pot dezvolta simptome neurologice.

De asemenea, în timpul sarcinii, infecția cu Zika poate duce la complicații grave, inclusiv malformații cerebrale ale fătului, cum ar fi microcefalia. Alte manifestări ale infecției includ sindromul Guillain-Barré, o afecțiune rară care afectează sistemul nervos și poate cauza paralizie temporară. Deși infecția cu Zika este de obicei benignă, riscurile pentru femeile gravide sunt semnificative și necesită o monitorizare atentă.

Care sunt factorii de risc asociați infecției cu virusul Zika

Principalii factori de risc pentru infecția cu virusul Zika sunt legați de expunerea la țânțarii infectați, ceea ce este mai frecvent în regiunile tropicale și subtropicale. Călătoriile în aceste zone endemice, în special în timpul sezonului de vârf al activității țânțarilor, cresc semnificativ riscul de a contracta virusul Zika. De asemenea, persoanele care trăiesc în zone cu o densitate mare de țânțari sunt mai expuse.

Un alt factor de risc semnificativ este sarcina, deoarece infecția cu Zika poate cauza malformații severe la făt. Femeile gravide care trăiesc în zone endemice sau care au călătorit recent în astfel de zone trebuie să fie extrem de vigilente. Contactul sexual neprotejat cu o persoană infectată este, de asemenea, un factor de risc important, având în vedere transmiterea sexuală a virusului.

Care sunt cauzele apariției infecției cu virusul Zika

Cauza principală a infecției cu virusul Zika este transmisia acestuia prin mușcăturile de țânțari infectați din genul Aedes. Acești țânțari sunt activi în timpul zilei și preferă locurile umede și stagnante pentru a depune ouăle. Multe dintre zonele afectate de virusul Zika sunt caracterizate prin medii propice pentru proliferarea țânțarilor, cum ar fi condițiile de climă caldă și umedă.

Pe lângă transmiterea prin țânțari, există și alte căi de răspândire a virusului, inclusiv contactul sexual, transfuzia de sânge și transmiterea de la mamă la făt în timpul sarcinii. Aceste moduri suplimentare de transmitere contribuie la extinderea infecției și necesită măsuri suplimentare de protecție pentru a preveni răspândirea acestuia.

Când e recomandat să consulți un specialist

Este recomandat să consulți un specialist în următoarele cazuri:

  • dacă ai fost într-o zonă endemică pentru Zika și dezvolți simptome precum febră, erupție cutanată sau dureri articulare;
  • dacă ești gravidă și ai fost expusă la un risc de infecție cu Zika;
  • dacă experimentezi simptome neurologice sau musculare neobișnuite, precum slăbiciune sau paralizie.

De asemenea, în cazul în care există posibilitatea de a fi contactat cu sânge sau fluide corporale de la o persoană infectată, este important să te adresezi unui medic.

Consultarea unui specialist este esențială pentru diagnosticarea corectă și pentru a exclude complicațiile grave ale infecției, cum ar fi sindromul Guillain-Barré sau microcefalia la făt. Specialiștii pot recomanda teste specifice și monitorizarea atentă a stării de sănătate.

Cum poate fi diagnosticată infecția cu virusul Zika

Diagnosticul infecției cu virusul Zika se bazează pe istoricul medical al pacientului, simptomele observate și rezultatele unor teste specifice. În majoritatea cazurilor, diagnosticul este confirmat prin teste de sânge care pot detecta prezența virusului Zika sau a anticorpilor împotriva acestuia. Testele PCR (Reacția de Polimerizare în Lanț) pot identifica materialul genetic al virusului în sânge sau urină în primele zile ale infecției.

Pentru a diferenția infecția cu Zika de alte boli cu simptome similare, cum ar fi dengue sau chikungunya, pot fi necesare teste suplimentare. De asemenea, dacă o femeie gravidă este suspectată de infecție cu Zika, medicii pot recomanda ecografii periodice pentru a evalua dezvoltarea fătului și a detecta posibile malformații.

Care sunt opțiunile de tratament pentru infecția cu virusul Zika

Potrivit OMS,infecția cu virusul Zika nu necesită tratament specific, însă persoanele afectate trebuie să se odihnească, să bea suficient și să ia medicamente obișnuite împotriva durerilor și febrei. În cazul agravării simptomelor, ele trebuie să se adreseze medicului. În prezent nu există un vaccin pentru acest virus.

În prezent, nu există un tratament antiviral specific pentru infecția cu virusul Zika. Tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor și sprijinirea pacientului în recuperare. De obicei, se recomandă odihnă, hidratare adecvată și administrarea de medicamente pentru reducerea febrei și a durerilor.

Pentru pacienții care dezvoltă complicații severe, cum ar fi sindromul Guillain-Barré, tratamentele pot include spitalizarea, monitorizarea atentă și administrarea de imunoglobuline. În cazul gravidelor infectate cu virusul Zika, monitorizarea ecografică este esențială pentru detectarea oricăror malformații ale fătului, iar consilierea psihologică este adesea recomandată.

Care sunt complicațiile infecției cu virusul Zika

Cele mai grave complicații ale infecției cu virusul Zika sunt legate de sarcină și de sistemul nervos. La femeile gravide, infecția cu Zika poate cauza microcefalie, o malformație cerebrală gravă la făt, care duce la dezvoltarea anormală a creierului. De asemenea, virusul poate fi asociat cu alte anomalii cerebrale, cum ar fi calcificări cerebrale sau probleme ale retinei.

În ceea ce privește adulții, unul dintre cele mai severe efecte ale infecției cu Zika este sindromul Guillain-Barré, o afecțiune rară în care sistemul imunitar atacă nervii periferici, provocând slăbiciune musculară și paralizie temporară. Deși aceste complicații sunt rare, ele pot fi grave și necesită intervenții medicale urgente.

Cum poate fi prevenită infecția cu virusul Zika

Prevenirea infecției cu virusul Zika se concentrează în principal pe reducerea expunerii la țânțarii infectați. Recomandările includ utilizarea de repelente pentru țânțari, purtarea de îmbrăcăminte de protecție și instalarea de plase de țânțari pe feronerie. De asemenea, este esențial să se elimine sursele de apă stagnante din jurul casei, pentru a preveni reproducerea țânțarilor.

Pentru femeile gravide sau care intenționează să rămână însărcinate, se recomandă evitarea călătoriilor în zone endemice pentru Zika. De asemenea, utilizarea protecției adecvate în timpul contactului sexual poate preveni transmiterea virusului prin intermediul fluidelor corporale.

Cercetătorii lucrează în prezent la un vaccin care ar urma să protejeze populația de acest virus. Două vaccinuri au protejat șoareci infectați cu virusul Zika, potrivit unui studiu publicat în revista Nature, iar cercetătorii cred că este vorba de un progres spre crearea unui vaccin pentru oameni, scrie AFP. O singură injecție din unul sau celălalt dintre vaccinuri „oferă o protecție completă împotriva virusului Zika” la șoareci, a declarat profesorul Dan Barouch, de la Harvard, care a condus studiul. Acesta a afirmat că rezultatele studiului „stârnesc optimism” pentru un vaccin uman.

Transmiterea prin contact sexual

Transmiterea prin contact sexual a virusului Zika a fost documentată în câteva țări. Potrivit OMS, pentru a reduce riscul de transmitere sexuală și potențialele complicații ale sarcinii legate de infecția cu virusul Zika, partenerii sexuali ai femeilor gravide, care trăiesc sau se întorc din zonele afectate de acest virus, ar trebui să practice sexul protejat sau să se abțină de la activitate sexuală pe parcursul sarcinii.

Persoanele care locuiesc în zonele afectate de virusul Zika sau călătoresc în aceste zone ar trebui să practice sexul protejat sau să nu întrețină relații sexuale timp de cel puțin 8 săptămâni după întoarcerea din călătorie, chiar dacă nu există simptome că ar fi infectați cu Zika.

În cazul în care bărbații prezintă simptome ale virusului Zika, aceștia ar trebui să se protejeze în timpul actului sexual sau să ia în considerare abstinența timp de cel puțin 6 luni. Cuplurile care doresc să planifice o sarcină trebuie să aștepte cel puțin 8 săptămâni înainte de încercarea de a concepe, dacă nu au niciun simptom de infecție cu virusul Zika, sau 6 luni, dacă unul sau ambii parteneri prezintă semnele acestei infecții.

Virusul Zika reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică, în special din cauza riscurilor pe care le presupune pentru femeile gravide și pentru dezvoltarea fătului. Deși majoritatea persoanelor infectate nu prezintă simptome severe, prevenirea și conștientizarea riscurilor sunt esențiale. Măsurile de protecție, diagnosticul precoce și cercetările pentru un vaccin eficient sunt importante în limitarea răspândirii acestui virus și în protejarea sănătății individuale și publice.

Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Bibliografie

  1. Centers for Disease Control and Prevention. “Zika Virus.” CDC, 5 Nov. 2014, www.cdc.gov/zika/index.html, accesat la 22.04.2025;
  2. Cleveland Clinic. “Zika Virus: Mosquitoes, Microcephaly, Causes, Symptoms, Prevention.” Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/16077-zika-virus, accesat la 22.04.2025;
  3. NHS Choices. “Zika Virus.” NHS, 18 Feb. 2022, www.nhs.uk/conditions/zika/, accesat la 22.04.2025;
  4. World Health Organization. “Zika Virus.” WHO, World Health Organization: WHO, 2022, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/zika-virus, accesat la 22.04.2025.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării