Cerclaj: în ce constă, indicații, contraindicații

Indicații medicale și tipuri de cerclaj

Cerclajul cervical se recomandă atunci când există risc de insuficiență cervicală, adică atunci când colul uterin nu poate menține sarcina până la termen.

Principalele indicații sunt în caz de:

• antecedente obstetricale - avorturi spontane repetate în trimestrul al doilea sau nașteri premature (mai puțin de 34 săptămâni) cauzate de dilatarea colului;
• modificări cervicale depistate la ecografie - col uterin scurt (mai mic de 25 de mm înainte de 24 săptămâni) sau dilatarea internă a colului, observată ecografic;
• factori anatomici - malformații uterine sau laxitate cervicală după intervenții chirurgicale (conizație, chiuretaje repetate, traumatisme).

Tipurile de cerclaj ginecologic includ:

• cerclaj profilactic - se realizează preventiv, în primul trimestru (între 12–14 săptămâni);
• cerclaj terapeutic – este indicat ecografic sau clinic și se face în al doilea trimestru, când ecografia arată col scurt/dilatare incipientă, dar înainte de apariția travaliului;
• cerclaj de urgență - când colul este deja dilatat, uneori cu membrane vizibile la nivel vaginal, dar nu există contracții uterine active sau infecție.

În funcție de tehnica chirurgicală, cele mai utilizate metode de cerclaj sunt:

• tehnica McDonald – cea mai frecvent folosită, simplă, se aplică un fir în jurul colului;
• tehnica Shirodkar – mai complexă, firul se pune mai sus, uneori necesitând decolarea vezicii urinare;
• cerclaj transabdominal – folosit rar, când nu se poate face pe cale vaginală; se realizează prin operație abdominală, de obicei înainte de sarcină sau în primul trimestru.

Contraindicații și riscuri

Cerclajul ginecologic nu se face în orice situație, iar medicul trebuie să cântărească și să prezinte pacientei beneficiile față de riscuri.

Contraindicațiile cerclajului cervical pot fi:

• totale (nu se poate aplica) - în caz de infecție intrauterină sau vaginală activă (cervicită, corioamniotită), dacă membranele s-au rupt prematur, dacă există hemoragie vaginală importantă, de cauză neexplicată, malformații fetale letale sau sarcină non-viabilă sau dacă există contracții uterine active (travaliu prematur instalat);
• relative (se evaluează de la caz la caz) - sângerări ușoare recurente, placenta praevia (placentă care acoperă colul uterin), patologie maternă severă care contraindică anestezia sau intervenția chirurgicală.

Riscurile cerclajului pot apărea în funcție de momentul realizării procedurii sau de alte interferențe, pe parcursul sarcinii sau la naștere.

Riscurile includ:

• leziuni cervicale (ruperea colului la montarea firului);
• hemoragie;
• reacții la anestezie;
• infecție locală sau intrauterină;
• ruperea prematură a membranelor (din cauza presiunii sau manevrelor);
• declanșarea contracțiilor premature;
• disconfort, dureri sau sângerări minore după procedură;
• dificultăți în extragerea firului;
• lacerații cervicale, dacă nașterea începe înainte de scoaterea firelor.

În general, beneficiile cerclajului - prevenirea avortului spontan tardiv sau a nașterii premature - depășesc riscurile, mai ales când indicația este corect stabilită.