Cervix: rol, funcții și afecțiuni comune

Ce este cervixul?
Cervixul reprezintă o componentă esențială a aparatului reproducător feminin, adesea neglijată în discuțiile despre sănătatea femeii. Deși are dimensiuni reduse, cervixul îndeplinește funcții complexe și vitale, influențând fertilitatea, sarcina, nașterea și protecția împotriva infecțiilor. În același timp, este și una dintre cele mai vulnerabile regiuni la infecții și boli, inclusiv la cancerul de col uterin – una dintre cele mai frecvente forme de cancer ginecologic. Indiferent de vârstă sau stadiu al vieții, o mai bună înțelegere a sănătății colului uterin poate contribui semnificativ la prevenția și depistarea timpurie a problemelor ginecologice.
Cervixul, cunoscut în termeni medicali drept col uterin, este partea inferioară și îngustă a uterului, care face legătura între cavitatea uterină și vagin. Poate fi comparat cu un „gât” al uterului, prin care acesta comunică cu exteriorul. Este alcătuit dintr-un canal cervical (endocervix) și o porțiune externă (ectocervix), fiecare cu caracteristici anatomice și funcționale distincte.
Anatomie și localizare
Cervixul are aproximativ 2,5 - 3 cm lungime și 1,5 - 2 cm în diametru, însă dimensiunile pot varia în funcție de vârstă, numărul de nașteri și faza ciclului menstrual. Cervixul este împărțit în două regiuni:
- endocervixul – porțiunea internă, care formează canalul cervical și este tapetată cu epiteliu columnar secretor de mucus;
- ectocervixul – partea care se extinde în vagin, acoperită cu epiteliu scuamos, mai rezistent.
Orificiul extern al cervixului (os extern) este vizibil în timpul examinărilor ginecologice.
Structură histologică
Cervixul este format din țesut muscular neted și colagen, conferindu-i elasticitate și rezistență. Este traversat de glande care produc mucus cervical, esențial în fertilitate și apărarea împotriva infecțiilor.
Evaluare medicală
Cervixul poate fi evaluat prin:
- examen ginecologic cu valve (specul vaginal);
- testul Papanicolau (citologie cervicală);
- colposcopie (examinare cu microscop special);
- biopsii cervicale, în caz de suspiciuni.
Rolul și funcțiile cervixului
Rolul cervixului nu se limitează la a fi o simplă punte între uter și vagin, ci include participarea activă în fertilitate, protejarea împotriva infecțiilor, menstruație, sarcină și naștere.
Funcția de barieră protectoare împotriva infecțiilor
Cervixul acționează ca un gardian al uterului, împiedicând pătrunderea microorganismelor patogene. În afara perioadei fertile, glandele cervicale secretă un mucus dens și acid care formează un dop natural ce blochează accesul bacteriilor și virusurilor spre cavitatea uterină. În plus, acest mucus conține imunoglobuline și alte componente cu rol antibacterian.
Rolul în fertilitate și concepție
În timpul ovulației, sub influența estrogenului, cervixul suferă modificări semnificative:
- mucusul devine transparent, filant (asemănător albușului de ou) și alcalin;
- acest tip de mucus facilitează mișcarea și supraviețuirea spermatozoizilor;
- orificiul cervical extern se deschide ușor, permițând trecerea spermei către uter și trompele uterine.
Funcția în timpul sarcinii
În timpul sarcinii, cervixul:
- se închide ermetic și devine rigid pentru a menține fătul în siguranță în uter;
- formează un dop gelatinos de mucus (dopul cervical) care acționează ca o barieră fizică și imunologică;
- pe măsură ce nașterea se apropie, cervixul suferă modificări fiziologice (maturație cervicală), înmuiindu-se, scurtându-se și dilatându-se pentru a permite nașterea vaginală.
Participarea la naștere
În travaliu, cervixul se dilată progresiv (până la 10 cm) pentru a permite trecerea fătului prin canalul de naștere. Această dilatare este un indicator important al progresului travaliului și este monitorizată atent de medici sau moașe.
Eliminarea fluxului menstrual
Pe durata menstruației, sângele menstrual provenit din mucoasa uterină este eliminat prin canalul cervical. În anumite condiții, cum ar fi stenoza cervicală (îngustarea colului), această funcție poate fi afectată, determinând dureri pelviene sau dismenoree.
Participarea la secreția de mucus și reglarea microclimatului vaginal
Cervixul reglează echilibrul microbian și pH-ul vaginal prin secreția de mucus adaptat fazei ciclului menstrual. Acest mecanism este important pentru menținerea unei flore vaginale sănătoase și prevenirea infecțiilor recurente.

Afecțiuni comune ale cervixului: cauze, simptome, tratamente
De la inflamații minore, până la afecțiuni grave precum leziunile precanceroase sau cancerul de col uterin, cervixul poate fi afectat de o gamă variată de probleme medicale. Detectarea precoce și tratamentul adecvat pot preveni complicațiile și, în unele cazuri, pot salva vieți.
Cervicita (inflamația colului uterin)
Cervicita este o inflamație a mucoasei colului uterin, frecvent cauzată de infecții cu transmitere sexuală (ITS), dar și de factori iritativi (dispozitive intrauterine, produse de igienă agresive, alergii).
Cauze comune ale cervicitei
- infecții bacteriene: Chlamydia trachomatis, Neisseria gonorrhoeae;
- infecții virale: infecție cu HPV, herpes simplex;
- infecții fungice: Candida albicans;
- alergii la latex, spermicide;
- dezechilibre ale florei vaginale.
Simptome de cervicită
- secreții vaginale abundente, uneori urât mirositoare;
- sângerări post-coitale sau între menstruații;
- disconfort pelvin sau durere la contact sexual;
- senzație de arsură la urinare.
Tratamente pentru cervicită
- antibiotice sau antivirale (în funcție de agentul patogen);
- tratament partenerului sexual (pentru boli cu transmitere sexuală - BTS sau infecții cu transmitere sexuală-ITS);
- evitarea iritanților locali;
- reechilibrarea florei vaginale (probiotice).
Leziuni cervicale precanceroase (displazii cervicale)
Displaziile cervicale sunt modificări anormale ale celulelor de la nivelul colului uterin, detectabile prin testul Papanicolau. Sunt frecvent cauzate de infecția persistentă cu HPV (Human Papillomavirus), în special tulpinile 16 și 18.
Clasificarea leziunilor cervicale precanceroase
- LSIL (leziuni de grad scăzut): modificări celulare minore;
- HSIL (leziuni de grad înalt): risc crescut de progresie spre cancer.
Simptome ale displaziilor cervicale
Leziunile cervicale precanceroase sunt adesea asimptomatice. Descoperirea se face de regulă prin screeningul periodic.
Tratamente pentru displaziile cervicale
- monitorizare activă (în LSIL);
- proceduri de excizie: LEEP, conizație, crioterapie;
- vaccinarea HPV (în scop preventiv).
Cancerul de col uterin
Reprezintă o formă de cancer malign care se dezvoltă lent din celulele cervixului, în special în urma infecției persistente cu HPV. Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei la nivel global, dar poate fi prevenit în proporție de peste 90% prin vaccinare și screening.
Factori de risc pentru cancerul de col uterin
- infecție persistentă cu HPV oncogenic;
- fumat;
- imunosupresie (HIV);
- parteneri sexuali multipli;
- debut precoce al vieții sexuale.
Simptome ale cancerului de col uterin (în stadii avansate)
- sângerări vaginale anormale (după sex, între menstruații, după menopauză);
- secreții vaginale abundente și fetide;
- dureri pelvine sau lombare;
- pierdere în greutate.
Polipi cervicali
Polipii cervicali sunt excrescențe benigne de mici dimensiuni care apar pe suprafața cervixului. Sunt frecvent descoperiți întâmplător în timpul unui consult ginecologic.
Cauzele polipilor cervicali
- inflamații cronice;
- dezechilibre hormonale;
- sarcină;
- utilizarea contraceptivelor hormonale.
Simptome de polipi cervicali
- sângerări ușoare între menstruații;
- secreții vaginale anormale;
- sângerări după contact sexual.
Tratamentul polipilor cervicali
- excizie simplă în cabinetul ginecologic;
- examen histopatologic pentru excluderea malignității.
Stenoza cervicală
Reprezintă îngustarea sau închiderea canalului cervical, afectând fluxul menstrual și fertilitatea. Stenoza cervicală apare mai ales la femei în postmenopauză sau după intervenții chirurgicale asupra colului uterin.
Cauzele stenozei cervicale
- intervenții anterioare (conizație, LEEP);
- radioterapie pelvină;
- infecții cronice;
- menopauza (atrofie tisulară).
Simptomele stenozei cervicale
- amenoree (lipsa menstruației);
- dismenoree (dureri menstruale intense);
- infertilitate;
- dureri pelvine cronice.
Tratamentul stenozei cervicale
- dilatarea canalului cervical;
- tratamentul cauzei subiacente;
- terapie hormonală locală (în caz de atrofie).
Prevenția afecțiunilor cervicale
Majoritatea afecțiunilor cervicale pot fi prevenite sau identificate precoce, printr-o combinație de educație medicală, screening regulat și măsuri de protecție specifice.
Screeningul regulat: cheia diagnosticării precoce
- Testul Babeș-Papanicolau (Pap): detectează modificările celulare anormale ale colului uterin.
- Testul HPV ADN: identifică prezența tulpinilor cu risc oncogenic ale virusului papiloma uman (în special 16 și 18).
Vaccinarea împotriva HPV
Este un vaccin profilactic ce protejează împotriva celor mai periculoase tulpini HPV, responsabile pentru peste 70% dintre cazurile de cancer cervical. Vaccinul anti-HPV se administrează în 2 sau 3 doze, în funcție de vârstă.
Stil de viață sănătos și comportament sexual responsabil
Factori de risc care pot fi evitați:
- parteneri sexuali multipli: cresc riscul de expunere la HPV și alte ITS;
- fumatul: afectează imunitatea locală cervicală și crește riscul de cancer;
- lipsa protecției sexuale: raporturile sexuale neprotejate facilitează transmiterea virusurilor și bacteriilor.
Igiena intimă corectă
Ce trebuie evitat:
- dușurile vaginale frecvente, care pot distruge flora naturală și irita mucoasa cervicală;
- produsele parfumate sau agresive pentru zona intimă.
Este recomandat:
- spălare zilnică cu apă călduță și produse dedicate zonei intime (cu pH neutru);
- lenjerie din bumbac, schimbată frecvent;
- evitarea utilizării zilnice a absorbantelor externe (care pot crea mediu umed favorabil infecțiilor).
Monitorizarea simptomelor și vizitele regulate la ginecolog
Trebuie consultat medicul ginecolog în următoarele situații:
- la apariția unor sângerări anormale (între menstruații, după sex, postmenopauză);
- în caz de secreții vaginale fetide sau modificări de culoare/consistență;
- dacă apar dureri pelvine persistente, durere de ovare sau disconfort genital;
- înainte de planificarea unei sarcini.
Se recomandă minimum un consult ginecologic pe an, chiar și în absența simptomelor. Cunoașterea afecțiunilor asociate și a metodelor de prevenție este crucială pentru sănătatea oricărei femei. Prin screening regulat, vaccinare și stil de viață responsabil, multe dintre afecțiunile cervicale pot fi prevenite sau depistate în faze incipiente, când tratamentul este cel mai eficient.
Bibliografie
- Mayo Clinic - HPV infection (https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hpv-infection/symptoms-causes;
- National Library of Medicine - National Center for Biotechnology Information - Anatomy of the uterine cervix and the transformation zone (ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK568392/);
- ScienceDirect - Cervix (sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/cervix) - accesate la 30.04.2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Hipotalamus: funcții, rol, afecțiuni asociate
Hipotalamusul este o structură glandulară mică, dar crucială, a creierului, situată chiar sub talamus și deasupra glandei pituitare. Prin producerea și eliberarea de hormoni specifici, hipotalamusul comunică cu glanda pituitară pentru a influența numeroase funcții corporale, legând efect...

Glanda suprarenală: funcţii, rol, afecţiuni asociate
Glandele suprarenale sunt glande endocrine pereche, având formă triunghiulară și dimensiuni mici, situate la polul superior al celor doi rinichi:Fiecare este formată din două părți principale :cortexul suprarenalei (corticosuprarenală) - stratul exterior, format din zona glomerulară, zona ...

Mandibula: anatomie și afecțiuni comune
Mandibula, cunoscută popular ca „maxilarul inferior”, este cel mai mare și mai puternic os al feței umane, având un rol esențial în funcții fundamentale precum masticația, vorbirea și susținerea structurii faciale. Află care este anatomia mandibulei și cum influențează biomecanica ...