PEDIATRIE

25 Iulie 2022

Copiii și toxiinfecția alimentară în timpul verii

Copii și toxiinfecția alimentară în timpul verii

Pe lângă mult așteptata vacanță, cu tabere, excursii și relaxare alături de bunici, vara este anotimpul care poate declanșa, în cazul copiilor, numeroase neplăceri medicale. O cauză importantă a îmbolnăvirilor celor mici sunt bolile transmise de alimente. Deoarece bacteriile se dezvoltă în medii calde și umede, intoxicațiile alimentare sunt frecvente în această perioadă a anului.

Ca părinte, e important să știi la ce să fii atent ca să eviți riscurile, cum să-ți ajuți copilul să-și revină și când trebuie să mergi cu el la medic. Des întâlnită în perioada concediilor, toxiinfecția alimentară (TIA) este o boală cauzată de consumul de alimente și apă contaminate cu anumite bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice. Această afecțiune poate fi prevenită prin spălarea frecventă a mâinilor și a suprafețelor de gătit, împiedicând alimentele și ustensilele să se contamineze încrucișat, prin gătirea alimentelor la temperatura adecvată și prin refrigerarea promptă a resturilor.

Surse de infecție

Copiii sunt expuși unui risc crescut de boli de origine alimentară și complicații asociate, deoarece sistemul lor imunitar este încă în curs de dezvoltare și nu poate lupta eficient împotriva infecțiilor.

Sursa de infecție este reprezentată de alimentele sau apa contaminate. De aceea, este mult mai sigur ca micuțul tău să consume apă îmbuteliată, iar alimentele să fie spălate și preparate termic corect. Acestea pot fi contaminate fie în timpul procesului de preparare, fie ulterior, dacă sunt ținute în condiții improprii, lipsite de igienă, sau alături de alte alimente care conțin bacterii. De asemenea, contaminarea alimentelor poate să apară atunci când sunt manipulate de persoane bolnave, care nu s-au spălat riguros pe mâini, sau când sunt consumate după data de expirare.

Cele mai întâlnite simptome

La copii, toxiinfecția alimentară se manifestă ca o gastroenterocolită, cu scaune diareice, vărsături, dureri abdominale, stare de oboseală. Un adult sănătos poate avea simptome mult mai ușoare decât un copil, chiar dacă a consumat același aliment contaminat. Simptomele toxiinfecției alimentare se ameliorează și dispar după câteva zile de îngrijire. Cei mai mulți copii se vindecă de această afecțiune în aproximativ o săptămână.

Supraveghere atentă: tratăm copilul acasă

Supraveghere atentă: tratăm copilul acasă

În cazul simptomelor ușoare, la un copil cu stare generală aparent bună, tratamentul toxiinfecției alimentare se poate face la domiciliu.

Cea mai importantă este hidratarea, deoarece prin vărsături și scaune diareice, copilul pierde apă și electroliți; în formele ușoare se pot administra ceai de mentă, supă de legume, precum și săruri de rehidratare, care conțin glucoză și electroliți (de obicei, la recomandarea medicului pediatru). Regimul alimentar constă în orez fiert, carne slabă fiartă sau la grătar, brânză de vaci slabă, supă de rădăcinoase, pâine prăjită, sticksuri, covrigei, biscuiți simpli, banane, mere coapte.

Când mergem cu cel mic la doctor

Prezentarea la cabinetul medical se impune atunci când simptomele sunt severe, ca de exemplu, febră înaltă peste 39 de grade Celsius, scaune diareice numeroase cu sânge, vărsături care nu se opresc la orice tentativă de alimentare/hidratare, durere abdominală severă care nu se ameliorează după scaun, urinare redusă, cu urină închisă la culoare, mucoase uscate, sete intensă, apatie, somnolență (acestea din urmă fiind semne de deshidratare severă, care necesită hidratare intravenoasă de urgență).

În funcție de bacteria sau parazitul care a provocat toxiinfecția, unele simptome pot fi foarte severe. De exemplu, Clostridium botulinum poate provoca tulburări de vedere, paralizie neuromusculară, Listeria poate determina febră, dureri musculare, cefalee sau chiar convulsii, iar Toxoplasma poate cauza dureri musculare asemănătoare gripei.

Reguli în vacanță

Copiii au un risc mai mare de toxiinfecții alimentare, mai ales în timpul verii, dacă nu sunt supravegheați și educați pentru a avea o igienă riguroasă a mâinilor și a alimentației. Copilul trebuie învățat să se spele pe mâini corect, cu apă și săpun, înainte de mese sau după ce vine de la joacă, să evite atingerea feței cu mâinile murdare și să spele bine fructele și legumele înainte de a le consuma.

De asemenea, este importantă refrigerarea corectă a alimentelor, la temperaturi între 3 și 5 grade Celsius; mâncarea copiilor, dacă nu este consumată imediat, trebuie răcită în baie de apă rece și refrigerată în maximum 90 de minute.

Se recomandă ca alimentele din surse animale să fie bine prelucrate termic. Totodată, trebuie evitat consumul de apă din râuri sau fântâni netratate, de lapte nepasteurizat, de alimente expirate sau deteriorate din punct de vedere olfactiv sau vizual.

Atunci când călătorim, este bine să spălăm toate fructele și legumele înainte de a le consuma, să bem apă din sticle sigilate și să nu folosim gheață în băuturi.

Cauze care declanșează afecțiunea

Putem afla etiologia toxiinfecției alimentare (TIA) stabilind tipul alimentelor consumate și momentul instalării simptomelor în raport cu masa.

Toxiinfecțiile alimentare determinate de bacterii:

  • Stafilococ auriu – surse frecvente: carne de pasăre, șuncă, salată de cartofi sau cu ou, maioneză, produse cu frișcă; simptomele apar în 1-6 ore de la consum.
  • Clostridium perfringens – surse frecvente: carne de vită, de pasăre, legume, sosuri; simptomele apar în 8-16 ore de la consum;
  • Vibrio cholerae – surse frecvente: fructe de mare, apă; simptomele apar în mai mult de 16 ore de la consum;
  • E. coli enterotoxigen – surse frecvente: salată, brânză, carne, apă; simptomele apar în mai mult de 16 ore de la consum;
  • E. coli enterohemoragic – surse frecvente: carne tocată, preparate la grătar din carne de vită, mezeluri, lapte nepasteurizat, legume crude, suc de mere; simptomele apar în mai mult de 16 ore de la consum;
  • Salmonella – surse frecvente: carne de vită, de pasăre, ouă, produse lactate; simptomele apar la mai mult de 16 ore de la consum;
  • Campylobacter jejuni – surse frecvente: carne de pasăre, lapte nepasteurizat; simptomele apar la mai mult de 16 ore de la consum.

Toxiinfecțiile alimentare determinate de virusuri:

  • Norovirus,
  • Rotavirus,
  • Adenovirus.

Toxiinfecțiile alimentare determinate de paraziți:

  • Giardia,
  • Amoeba,
  • Trichinella spiralis,
  • Taenia solium.

Toxiinfecțiile alimentare determinate de substanțe chimice:

  • pesticide,
  • mercur – din apa contaminată,
  • anumiți pești (ton, pește-spadă),
  • fructe de mare.

Articol publicat în revista InfoLife nr. 102, ediția din iulie-august 2022.
Acest material este realizat în colaborare cu dr. Alina Fanea, medic primar pediatru, Spitalul de Pediatrie MedLife București.



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pentru programarea la testul PCR SARS-COV-2 vă rugăm să accesați acest link.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.