Interviu dr. Mircea Tăbăcar, MedLife: despre robotul ROSA și protezarea personalizată de genunchi

Când durerile de genunchi cauzate de gonartroză devin o barieră în calea activităților cotidiene, iar soluțiile clasice precum infiltrațiile sau fizioterapia nu mai fac față, medicina modernă oferă o alternativă care redă libertatea de mișcare: protezarea de genunchi asistată robotic. Robotul ROSA transformă chirurgia ortopedică într-o intervenție de înaltă precizie, adaptată perfect anatomiei fiecărui pacient. Dr. Mircea Tăbăcar, specialist la Spitalul MedLife Humanitas din Cluj-Napoca, ne explică în acest interviu cum tehnologia de ultimă generație a ajutat o pacientă de 65 de ani și care sunt principalele beneficii ale chirurgiei robotice.

Ce investigații sunt esențiale înainte de operație?

Decizia de a opera în cazul gonartrozei, dar și planificarea intervenției chirurgicale în sine se bazează pe anumite investigații. „Pentru o analiză corectă a axului mecanic se face o radiografie specială a întregului membru inferior. Se fac mai multe radiografii care se suprapun și picioarele se văd de sus până jos, de la bazin până la gleznă. Asta ne permite să analizăm exact diformitățile și să facem o planificare foarte adecvată”, explică dr. Tăbăcar.

Rezultatele radiografiei au permis echipei medicală să confirme că singura soluție viabilă este proteza totală de genunchi și să decidă ce tip de tehnică este cea mai potrivită.

Ce rezultate funcționale urmărește chirurgia asistată robotic?

Miza utilizării tehnologiei ROSA este personalizarea totală. Anatomia genunchiului variază de la un individ la altul, iar o proteză montată într-o poziție „standard” ar putea să nu ofere acea senzație de mișcare firească. Robotul permite chirurgului să adapteze poziționarea fiecărui element la milimetru, astfel încât ligamentele pacientului să rămână corect tensionate pe tot parcursul mișcării de flexie și extensie.

„Scopul nostru e să aducem genunchiul la starea lui preartrozică, să fie la fel cum era înainte să se îmbolnăvească”, explică dr. Mircea Tăbăcar.

Echilibrul ligamentar este, de fapt, „secretul” unui genunchi care nu doar că nu mai doare, dar care oferă și stabilitate și siguranță în timpul mersului.

„Cu ajutorul robotului ROSA, poziționăm componentele cu mare precizie, le personalizăm și le adaptăm pentru particularitățile anatomice ale fiecărui pacient, pentru că nu toți genunchii sunt la fel. Reușim astfel să obținem un genunchi perfect echilibrat pe întreaga gamă de mișcări – și în extensie, și în flexie”, detaliază dr. Tăbăcar.

Această stabilitate este cea care face diferența între un pacient care se simte „operat” și unul care uită că poartă o proteză.

„Un genunchi funcțional este un genunchi foarte echilibrat din punct de vedere ligamentar”, precizează medicul.

Ce presupune recuperarea după o protezare de genunchi asistată robotic?

Recuperarea începe de regulă din a doua zi postoperator și este vitală pentru succesul pe termen lung. „Recuperarea este esențială. Partea chirurgicală este doar o parte a poveștii. Dar o chirurgie bine condusă pune bazele unei recuperări adecvate”, subliniază dr. Tăbăcar.

Referitor la recuperarea după o operație asistată robotic cu sistemul ROSA, medicul precizează: „Tehnica nu este una mai minim invazivă decât tehnica clasică. Există protocoale de tip Fast Rehab pe care încercăm să le folosim, care pot fi aplicate atât în cazul intervenției robotice, cât și pe protezarea clasică.”

Totuși, deoarece precizia robotului reduce traumatismele inutile asupra țesuturilor moi prin necesitatea mai mică de ajustări manuale, recuperarea tinde să fie mai predictibilă și mai rapidă. În cazul pacientei amintite, progresele au fost remarcabile. „Mergea aproape normal. Când a venit la șase săptămâni, mersul era normal”, spune dr. Tăbăcar.

Însă, indiferent de cât de avansată este tehnologia folosită în sala de operație, pacientul are un rol activ și decisiv în succesul final al tratamentului. Foarte important este ca acesta să nu uite că procesul de recuperare nu este unul rapid, ci unul de durată, care necesită disciplină și colaborare cu echipa medicală: „Recuperarea trebuie făcută trei-șase luni pentru cele mai bune rezultate. În general, pacienții pot să renunțe la sprijinul auxiliar undeva între patru și șase săptămâni – în unele cazuri, mai repede, cum a fost cazul doamnei.”

Cine este dr. Mircea Tăbăcar

Dr. Mircea Tăbăcar este medic specialist în ortopedie și traumatologie la Spitalul MedLife Humanitas din Cluj-Napoca, având o expertiză solidă în patologia membrului inferior. Activitatea sa profesională se concentrează pe protezarea articulațiilor de mari dimensiuni, precum șoldul și genunchiul, dar și pe utilizarea tehnicilor artroscopice minim-invazive pentru tratarea leziunilor de cartilaj, menisc sau ligamente. De asemenea, medicul se ocupă de corectarea diformităților membrelor și de managementul chirurgical al fracturilor.

Experiența sa a fost consolidată prin stagii de formare în centre medicale de prestigiu, atât din România, cât și din străinătate, unde a aprofundat cele mai noi soluții pentru afecțiunile aparatului locomotor.