Interviu Dr. Stănciuc, neurochirurg MedLife: despre semnele care pot indica o tumoră cerebrală

26 Martie 2026

Autor: Echipa medicală MedLife

O durere de cap care revine, un moment de confuzie, o schimbare subtilă de comportament observată poate doar de cei din jur - aceste semne pot trece neobservate săptămâni sau chiar luni întregi. Totuși, pentru un neurochirurg, ele pot reprezenta primele indicii ale unei tumori cerebrale. Dr. Mihai-Alexandru Stănciuc, medic specialist neurochirurg la Spitalul MedLife Medical Park, vorbește despre cum se manifestă tumorile cerebrale în funcție de localizarea lor, de ce familia joacă uneori un rol mai important decât pacientul însuși în depistarea bolii și ce aduce nou medicina modernă în diagnosticul și tratamentul acestor afecțiuni.

Semnele care pot indica o tumoră cerebrală

Tumorile cerebrale pot avea manifestări variate, în funcție de localizare și dimensiune. Unele simptome sunt evidente și determină pacientul să se prezinte rapid la medic, în timp ce altele sunt subtile și pot întârzia diagnosticul.

„Slăbiciunile musculare, tulburările de vorbire, problemele de vedere sau dezechilibrele alarmează de obicei pacientul și îl trimit mai repede la medic. Mai complicat este atunci când tumorile se află la nivel frontal, pentru că pot debuta prin schimbări de comportament. Am avut pacienți tratați inițial la psihiatrie mulți ani, iar ulterior, la investigațiile imagistice, s-a descoperit că aveau o tumoră cerebrală”, detaliază neurochirurgul. În aceste cazuri, rolul familiei devine esențial în identificarea schimbărilor de comportament și în inițierea investigațiilor.

„Aproape întotdeauna rudele sunt cele care observă primele schimbările și insistă pentru investigații suplimentare”

Tipuri de tumori cerebrale și evoluția lor

Tumorile cerebrale pot apărea la orice vârstă și au caracteristici diferite în funcție de etapa de viață.

„La copii, cele mai frecvente sunt tumorile chistice, cum sunt astrocitoamele. La adulții tineri, între 20 și 40 de ani, întâlnim mai ales tumori gliale cu grad scăzut de malignitate, dar cu comportament malign, care evoluează mai lent, dar și tumori benigne precum adenoamele hipofizare. După 40 de ani, riscul de tumori maligne agresive, cum este glioblastomul, crește semnificativ. În cazul vârstnicilor, cea mai frecventă este o tumoră benignă, din fericire, și anume meningiomul. Neurinomul de nerv acustic, deși o afecțiune mai rară, este o patologie benignă cu simptome destul de zgomotoase: pierderea auzului unilateral, vertij, dureri localizate în regiunea occipitală, în spatele urechii, iar mai rar, poate fi însoțit și de pareză facială”, explică neurochirurgul.

Evoluția acestor tumori diferă semnificativ, iar tumorile maligne pot progresa extrem de rapid.

„Din păcate, patologia malignă este cea pe care o întâlnim cel mai des. Tumorile maligne evoluează fulminant: pacientul se poate degrada de la o zi la alta, uneori chiar de la o oră la alta, ceea ce impune intervenția rapidă”, completează dr. Stănciuc.

Alte simptome frecvente care nu trebuie ignorate

Multe dintre semnele timpurii ale afecțiunilor neurologice sunt ușor de trecut cu vederea. Pacienții tind să le atribuie oboselii, stresului sau unor probleme minore, amânând consultul medical.

„Cele mai frecvente simptome sunt durerile persistente de spate. Mulți pacienți le ignoră luni sau chiar ani întregi, iau antiinflamatoare sau fac recuperare medicală, uneori fără un diagnostic precis și fără consultul unui neurochirurg. De asemenea, apar frecvent amorțeli și furnicături la nivelul mâinilor ori al picioarelor, dar și slăbiciuni musculare sau tulburări de mers și de echilibru”, explică dr. Stănciuc.

Deși aceste manifestări sunt frecvent asociate cu afecțiuni ale coloanei vertebrale, ele pot indica și probleme mai complexe. Lipsa unui diagnostic corect poate duce la agravarea progresivă a stării pacientului.

„Din păcate, mulți pacienți ajung la neurochirurg abia când afecțiunea necesită intervenție chirurgicală. Dacă pacienții respectivi ar fi venit mai devreme pentru un diagnostic corect, pentru un consult neurochirurgical și un plan de tratament și recuperare, unii dintre ei ar fi putut evita operația. În cele mai multe cazuri, afecțiunile coloanei sunt de tip degenerativ. Asta înseamnă că apar treptat, prin uzura discurilor și a ligamentelor, odată cu vârsta sau cu suprasolicitarea. Am pacienți care îmi spun că se confruntă cu probleme de coloană de 10 ani sau chiar mai mult. Dacă ar fi venit la consult din timp, în multe cazuri tratamentul conservator ar fi fost suficient și nu s-ar fi ajuns la operație”, subliniază medicul.

Importanța consultului neurochirurgical precoce

Unul dintre cele mai frecvente obstacole în calea diagnosticului corect este evitarea consultului neurochirurgical. Mulți pacienți asociază această specialitate direct cu intervenția chirurgicală, ceea ce generează teamă și duce la amânarea vizitei la medic.

„Neurochirurgul știe cel mai bine când e momentul optim pentru operație și ce alte soluții terapeutice există. În multe cazuri, dacă suferința este recentă, recomandăm inițial tratamente conservatoare, dar pacienții sunt monitorizați atent. Nu orice diagnostic duce automat la operație. Dacă pacientul nu are toate simptomele, există șanse reale să se recupereze și fără intervenție neurochirurgicală. Am întâlnit și pacienți care au venit cu indicații clare de operație și care, prin tratament conservator și recuperare, au evoluat foarte bine. Aceasta este și recomandarea ghidurilor de neurochirurgie: intervenția chirurgicală trebuie să fie ca o ultimă soluție. Desigur, există și situații mai grave, în care recuperarea nu mai este posibilă, iar atunci operația devine necesară”, subliniază specialistul.

Rolul testelor genetice în tratament

În ultimii ani, medicina personalizată a devenit un element central în managementul tumorilor cerebrale. Testele genetice oferă informații esențiale despre evoluția bolii și răspunsul la tratament. „Noi solicităm testarea genetică și moleculară a tumorii, pentru că aceste informații ne arată cum va evolua afecțiunea și ce tratament este cel mai potrivit, atât din punct de vedere neurochirurgical, cât și oncologic, în cazurile în care, din păcate, este necesar”, explică medicul neurochirurg.

Teama de intervenție și realitatea actuală

Frica de operație rămâne una dintre principalele cauze pentru care pacienții întârzie consultul de specialitate.

„Oamenii cred că după operație nu se vor mai mișca, că vor rămâne imobilizați la pat. Teama pacienților își are rădăcinile în trecut, într-o vreme în care tehnologia și metodele chirurgicale erau mult mai limitate față de cum sunt astăzi. Lucrăm cu tehnici minim invazive, avem tehnologii moderne și echipe multidisciplinare. Pacientul are astăzi în jurul lui o echipă întreagă de specialiști, care lucrează împreună pentru binele lui”, spune medicul.

Cu toate acestea, rezultatele depind și de momentul prezentării la medic.

„Un pacient care suferă de 10 ani și ajunge la neurochirurg târziu nu va fi la fel ca înainte. Intervenția ameliorează, dar nu șterge complet o suferință cronică.”

Neurochirurgia modernă: intervenții cu pacientul treaz

Progresele tehnologice au revoluționat neurochirurgia, permițând intervenții din ce în ce mai precise și mai sigure.

„Astăzi folosim imagistică de înaltă rezoluție, neuronavigație – un fel de GPS pentru creier – și monitorizare intraoperatorie. Datorită evoluției anesteziei, realizăm inclusiv operații pe creier în care pacientul este treaz, pentru a verifica în timp real funcțiile motorii sau de vorbire. Ultima oară am realizat o astfel de intervenție în urmă cu trei luni. Pacientul a fost treaz pe tot parcursul intervenției și acesta este cel mai bun feedback că intervenția decurge bine: analizăm pacientul continuu și îl punem să facă ce știe el cel mai bine – să cânte, spre exemplu, dacă are aptitudini de acest fel, dacă nu, să vorbească pur și simplu, să-și miște mâinile și picioarele, să recunoască imagini – și astfel vedem cât de mult putem interveni într-o anumită zonă a creierului. Necesită o pregătire psihologică minuțioasă, iar la pacienții tineri deschiderea este mai mare pentru o astfel de tehnică. E o experiență extraordinară atât pentru pacient, cât și pentru echipă”, explică dr. Stănciuc.

Importanța echipei multidisciplinare

Succesul tratamentului nu depinde exclusiv de actul chirurgical, ci de colaborarea dintre specialiști.

„Și înainte exista echipă în jurul pacientului, dar astăzi colaborarea este mult mai complexă: fiecare caz e analizat multidisciplinar, iar în jurul pacientului se adună specialiști din mai multe domenii. Asta face diferența – faptul că pacientul e privit ca un întreg, nu doar prin prisma unei singure specialități. Eu le explic mereu pacienților că nu sunt singuri și că în spatele unei intervenții stă o echipă întreagă, pregătită să gestioneze orice situație. Am văzut cum teama scade atunci când oamenii simt că sunt înțeleși și că există o echipă care îi susține pe tot parcursul tratamentului”, subliniază dr. Mihai Stănciuc.

Cine este Dr. Mihai Stănciuc

Mihai Stănciuc este medic specialist neurochirurg în cadrul MedLife, activând în Spitalul MedLife Medical Park. Cu experiență în tratarea patologiilor coloanei vertebrale și a afecțiunilor cerebrale, acesta abordează fiecare caz într-un mod integrat, punând accent pe diagnostic precoce și pe alegerea celei mai potrivite soluții terapeutice.

Practica sa medicală include atât intervenții neurochirurgicale clasice, cât și tehnici moderne minim invazive, beneficiind de tehnologii avansate precum neuronavigația și monitorizarea intraoperatorie. De asemenea, este implicat în abordări multidisciplinare ale cazurilor complexe, colaborând cu specialiști din domenii conexe pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru pacienți.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Detaliile Pacientului

Numele pacientului *

Număr de telefon *

Adresa de e-mail *

Detaliile Programării

Data *

Alege tipul programării *

Alege o unitate medicală *

Alege o specialitate *

Mesajul tău

* Toate câmpurile sunt obligatorii.

Articole din aceeași categorie

De vorbă cu medicii

Interviu Dr. Livia Stănciulescu, MedLife: despre rolul imagisticii în diagnosticarea endometriozei

Endometrioza este una dintre acele afecțiuni care pot schimba profund viața unei femei. Adesea, drumul de la primele simptome până la stabilirea unui diagnostic corect durează ani întregi, timp în care pacientele trebuie să îndure dureri invalidante și provocări legate de fertilitate. Din fericire, ...

De vorbă cu medicii

Prof. Dr. Laurențiu Pirtea, ginecolog MedLife: despre chirurgia minim invazivă în ginecologie

Evoluția medicinei moderne este marcată de o căutare constantă a metodelor care să ofere maximum de eficiență terapeutică cu un minimum de traumă pentru pacient. În domeniul ginecologiei, această căutare a condus la o revoluție a tehnicilor chirurgicale, trecând de la intervențiile clasice, cu inciz...

De vorbă cu medicii

Medic examinand pacient cu hipertensiune in cabinet.

Interviu Dr. Doralisa Burs, cardiolog MedLife: despre hipertensiunea în România, la adulți și tineri

Hipertensiunea arterială rămâne una dintre cele mai frecvente și periculoase afecțiuni la nivel mondial, iar România nu face excepție. Statisticile recente arată că aproape jumătate dintre adulți suferă de hipertensiune, iar numărul tinerilor afectați este în creștere. Pentru a înțelege mai bine ace...