Tumoare cerebrală: cauze, simptome, tratament

Ce sunt tumorile cerebrale
O tumoare (tumoră) cerebrală este o formațiune nou apărută prin creșterea anormală a celulelor din creier. Anatomia creierului este foarte complexă, cu diferite părți responsabile pentru diferite funcții ale sistemului nervos. Tumorile cerebrale se pot dezvolta în orice parte a creierului sau a craniului, inclusiv la nivelul foiței care protejează creierul, numită meninge, în partea inferioară a creierului (baza craniului), în trunchiul cerebral, în sinusuri și în cavitatea nazală și în multe alte zone. Există mai mult de 120 de tipuri diferite de tumori care se pot dezvolta în creier, în funcție de țesutul din care provin.
Tumorile cerebrale pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase). Natura, localizarea și rata de creștere a unei tumori cerebrale pot influența foarte mult simptomele și opțiunile de tratament disponibile.
Prognosticul pentru pacienții cu tumori cerebrale depinde de mai mulți factori, inclusiv tipul și gradul tumorii, localizarea acesteia, vârsta și starea generală de sănătate a pacientului și cât de mult din tumoare poate fi îndepărtată sau redusă cu ajutorul tratamentului.
Care sunt cauzele apariției tumorilor cerebrale
Tumorile cerebrale pot fi cauzate de o combinație de factori genetici și de mediu. Înțelegerea factorilor de risc și a cauzelor potențiale poate ajuta la detectarea precoce și la strategii de prevenire, deși multe tumori cerebrale apar fără niciun factor de risc evident.
Care sunt factorii de risc asociați cu tumorile cerebrale
Mai mulți factori de risc pot crește probabilitatea de a dezvolta tumori cerebrale:
- boli genetice - anumite afecțiuni moștenite sunt legate de un risc mai mare de apariție a tumorilor cerebrale; acestea includ: neurofibromatoza de tip 1 și 2, care duce la dezvoltarea de tumori benigne și uneori maligne ale sistemului nervos, sindromul Li-Fraumeni (crește riscul de diverse tipuri de cancer, inclusiv tumori cerebrale), boala Von Hippel-Lindau (cauzează tumori și chisturi în mai multe organe, inclusiv în creier), sindromul Turcot (asociat cu cancer colorectal și tumori cerebrale), sindromul Gorlin (crește riscul de diverse tumori, inclusiv tumori cerebrale);
- expunerea la radiații ionizante - cum ar fi de la radioterapia anterioară pentru un alt cancer sau de la accidente nucleare;
- expunerea la unele substanțe chimice;
- vârsta - riscul de a dezvolta tumori cerebrale crește odată cu vârsta, deși unele tipuri de tumori cerebrale sunt mai frecvente la copii;
- sexul - unele tumori cerebrale sunt mai frecvente la bărbați, în timp ce altele, cum ar fi meningioamele, sunt mai frecvente la femei;
- tulburări ale sistemului imunitar - persoanele cu un sistem imunitar compromis, cum ar fi cele cu SIDA sau cele care iau medicamente imunosupresoare după transplantul de organe, au un risc crescut de a dezvolta anumite tipuri de tumori cerebrale, cum ar fi limfomul primar al sistemului nervos central;
- antecedente familiale și predispoziții genetice.
Care sunt simptomele tumorilor cerebrale
Simptomele tumorilor la creier pot varia semnificativ în funcție de dimensiunea, localizarea și rata de creștere a tumorii. Aceste simptome ale cancerului cerebral apar atunci când tumoarea exercită presiune asupra țesutului cerebral sau invadează structurile din jur, afectând funcțiile normale ale creierului. Iată care sunt simptomele mai frecvente asociate cu tumoarea pe creier:
- dureri de cap persistente sau severe, adesea mai grave dimineața sau când faceţi activitate fizică (acestea pot fi simptome tipice ale unei tumori la cap);
- apariția bruscă a convulsiilor la o persoană fără antecedente de epilepsie (convulsiile sunt o manifestare comună a simptomelor tumorilor cerebrale);
- greață și vărsături inexplicabile, în special mai severe dimineața;
- pierderi de memorie, confuzie sau dificultăți de concentrare;
- modificări ale personalității sau ale comportamentului, cum ar fi iritabilitatea crescută sau depresia, pot fi adeseori simptome ale cancerului cerebral;
- oboseală persistentă și lipsă de energie, chiar și cu odihnă adecvată;
- dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit;
- slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului reprezintă simptome comune ale tumorilor cerebrale la adulți;
- tulburări senzoriale, cum ar fi amorțeală sau furnicături;
- probleme cu conștientizarea spațială și coordonarea;
- dificultăți cu cititul sau scrisul;
- probleme de memorie sau dificultăți de înțelegere a limbajului;
- halucinații auditive (auzirea unor sunete care nu există);
- tulburări de vedere sau pierderea vederii la unul sau ambii ochi;
- probleme cu echilibrul și coordonarea;
- amețeli sau vertij;
- dificultăți cu abilitățile motorii fine;
- dificultăți la înghițire sau vorbire;
- slăbiciune sau amorțeală la nivelul feței sau membrelor;
- pierderea auzului sau țiuit în urechi (mai ales dacă tumoarea este localizată în apropierea nervului auditiv);
- creșterea sau pierderea în greutate, modele anormale de creștere sau alte simptome legate de sistemul endocrin dacă tumoarea afectează glanda pituitară;
- dificultăți de vorbire sau dificultăți de înțelegere a limbajului;
- disfuncții motorii;
- dificultăți de mers, pierderea echilibrului sau stângăcie.
Cum pot fi diagnosticate tumorile cerebrale
Tumorile cerebrale sunt diagnosticate de o echipă de specialiști care include un neurolog, un neurochirurg, un oncolog, radiolog şi patolog.
O varietate de teste și proceduri sunt utilizate pentru a diagnostica tumorile cerebrale și a determina tipul, dimensiunea, localizarea și extinderea acestora. Iată care sunt principalele metode de diagnosticare:
- istoricul medical și examenul fizic;
- teste de imagistică - RMN sau CT;
- spectroscopia prin rezonanță magnetică - furnizează informații privind compoziția chimică a tumorii, ajutând la diagnosticarea și planificarea tratamentului;
- biopsia - biopsie stereotactică cu ac sau biopsie chirurgicală deschisă (prin craniotomie);
- teste de laborator - examinare histopatologică (analiza probei de biopsie de un patolog, pentru a determina tipul și gradul tumorii);
- puncția lombară - poate fi efectuată pentru a examina lichidul cefalorahidian în vederea detectării de celule sau markeri neoplazici, în special în cazurile de suspiciune de tumori cerebrale metastatice sau limfom primar al sistemului nervos central;
- electroencefalograma (EEG) - măsoară activitatea electrică din creier și poate ajuta la diagnosticarea convulsiilor asociate tumorilor cerebrale;
- analize de sânge - pentru a evalua starea generală de sănătate și a identifica orice anomalii care ar putea sugera un cancer.
Care sunt opțiunile de tratament pentru tumorile cerebrale
Tratamentul tumorilor cerebrale depinde de mai mulți factori, inclusiv de tipul, dimensiunea, localizarea și gradul tumorii, precum și de starea generală de sănătate și preferințele pacientului:
- craniotomie - o procedură chirurgicală comună prin care se îndepărtează o parte a craniului pentru a accesa și îndepărta tumora; scopul este de a îndepărta cât mai mult posibil din tumoră, minimizând în același timp afectarea țesutului cerebral înconjurător;
- chirurgie minim invazivă - tehnici precum chirurgia endoscopică sau craniotomia „prin gaura cheii” care implică incizii mai mici și perioade de recuperare mai scurte;
- chirurgie cerebrală în stare de veghe - pacientul este ținut treaz și receptiv în timpul intervenției chirurgicale pentru a evita afectarea zonelor cerebrale critice care controlează vorbirea și mișcarea;
- radioterapia externă sau gamma knife;
- chimioterapia;
- terapia țintită;
- imunoterapia.

Ce complicații pot fi asociate cu tumorile cerebrale
Tumorile cerebrale pot cauza o varietate de complicații, care pot apărea din cauza cancerului în sine sau ca urmare a tratamentului:
- convulsii;
- deficiențe cognitive;
- disfuncții motorii;
- amorțeală, furnicături sau pierderea sensibilității în anumite părți ale corpului;
- dificultăți de vorbire, înțelegere a limbajului, citire sau scriere;
- dureri de cap severe, persistente, care se pot agrava dimineața sau la schimbarea poziției corpului;
- greață și vărsături (cauzate de creșterea presiunii în creier);
- vedere încețoșată, vedere dublă sau pierderea vederii din cauza presiunii asupra nervilor optici;
- somnolență, letargie sau, în cazuri grave, comă;
- dezechilibre hormonale - tumorile din glanda pituitară sau din apropierea acesteia pot perturba producția de hormoni, ducând la afecțiuni precum sindromul Cushing, hipotiroidismul sau acromegalia;
- hidrocefalie - acumularea de apă în creier;
- efecte secundare ale tratamentului - radioterapie (modificări cognitive pe termen lung, oboseală, iritații ale pielii sau necroză a țesutului cerebral), chimioterapie (greață, vărsături, căderea părului, oboseală și risc crescut de infecții), terapia țintită și imunoterapia (potențial pentru reacții adverse specifice în funcție de medicamentul utilizat, cum ar fi hipertensiune arterială, probleme hepatice sau reacții adverse legate de imunitate);
- complicații emoționale și psihologice - depresie și anxietate (diagnosticul și tratamentul unei tumori cerebrale pot duce la stres emoțional semnificativ, anxietate și depresie); modificările de personalitate, schimbările de dispoziție și problemele comportamentale pot apărea din cauza impactului tumorii asupra funcției creierului sau ca efect secundar al tratamentului.
Cum poate fi prevenită apariția tumorilor cerebrale
Deși nu există o modalitate garantată de prevenire a tumorilor cerebrale, anumite măsuri pot reduce riscul apariției acestora. Deoarece cauzele exacte ale multor tumori cerebrale sunt încă necunoscute, strategiile de prevenire se concentrează pe atenuarea factorilor de risc cunoscuți și pe promovarea sănătății generale a creierului. Iată câteva recomandări care pot ajuta la scăderea riscului:
- reducerea expunerii la radiații ionizante - aceasta include limitarea procedurilor de imagistică medicală, cum ar fi razele X și scanările CT, cu excepția cazului în care sunt necesare din punct de vedere medical; utilizați măsuri de protecție dacă expunerea la radiații este inevitabilă, cum ar fi în anumite medii profesionale;
- evitați toxinele din mediu - reduceți la minimum expunerea la substanțe chimice nocive și poluanți, în special în locurile de muncă în care astfel de expuneri sunt mai frecvente, cum ar fi în industria cauciucului, rafinarea petrolului și industria farmaceutică;
- alimentaţie echilibrată - consumați o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase, evitați consumul excesiv de alimente procesate, carne roșie și produse bogate în zahăr;
- activitate fizică regulată;
- evitați fumatul și limitați consumul de alcool;
- măsuri de protecție privind utilizarea telefonului mobil - folosiţi dispozitive hands-free sau difuzorul pentru a reduce la minimum expunerea directă la cap; limitați durata convorbirilor telefonice și evitați să puneți telefonul direct pe cap pentru perioade îndelungate;
- consiliere și testare genetică - dacă aveți un istoric familial de tumori cerebrale sau boli genetice asociate cu un risc crescut, luați în considerare consilierea genetică;
- controale medicale regulate - pot ajuta la detectarea precoce a potențialelor probleme de sănătate;
- gestionați afecțiunile cronice - cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul, pentru a menține starea generală de sănătate și pentru a reduce riscul unor complicații de sănătate.
Bibliografie
- Lights, Verneda . “Brain Tumor: Types, Risk Factors, and Symptoms.” Healthline, 2012, www.healthline.com/health/brain-tumor
- NHS. “Brain Tumours.” NHS, 2019, www.nhs.uk/conditions/brain-tumours/
- “Brain Cancer & Brain Tumor: Symptoms, Causes & Treatments.” Cleveland Clinic, 2 June 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/6149-brain-cancer-brain-tumor
- “Brain Tumors.” Medlineplus.gov, medlineplus.gov/braintumors.html
- “Brain Tumors and Brain Cancer.” Www.hopkinsmedicine.org, 2022, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/brain-tumor
- “Brain Tumors.” AANS, 16 Apr. 2024, www.aans.org/patients/conditions-treatments/brain-tumors/
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Histerosalpingografia: tot ce trebuie să ştii despre această procedură
Histerosalpingografia este o procedură specializată cu raze X, utilizată pentru a examina interiorul uterului (hystero) și trompele uterine (salpingo), precum și zona înconjurătoare. Această procedură ajută la diagnosticarea problemelor legate de infertilitate și a anumitor afecțiuni ute...

Anestezia generală: cum funcționează și care sunt efectele acesteia
Anestezia generală este cea mai complexă formă de anestezie. Tipul de anestezie este în legătură directă cu intervenția chirurgicală la care este supus pacientul. Astfel, pentru procedurile chirurgicale complexe, echipa medicală recomandă ca primă opțiune anestezia generală. O interven...

Vasectomie: ce este, recomandări, riscuri
Vasectomia este o intervenție chirurgicală simplă, pe care o pot face bărbații dacă vor să nu mai aibă copii; aceasta este o metodă contraceptivă masculină permanentă.În timpul operației, medicul urolog sau chirurgul taie cele două tuburi mici din scrot (canale deferente), care transp...