Interviu dr. Victor Ștefănescu, MedLife: despre provocări și inovații în tratamentul cancerului digestiv

Cancerul digestiv reprezintă o provocare majoră pentru medicina modernă, nu doar prin frecvența cu care apare, ci și prin complexitatea tratamentului și caracteristicile pacienților diagnosticați. Dr. Victor-Constantin Ștefănescu, chirurg oncolog în cadrul MedLife Medical Park, explică principalele provocări și inovații din domeniu.

Abordări moderne și inovații în managementul cancerului digestiv

Chirurgia minim-invazivă

Chirurgia este un pilon esențial al tratamentului oncologic, iar abordările moderne pun accent pe confortul pacientului și pe recuperarea rapidă.

„Chirurgia oncologică nu trebuie să-ți lase impresia că «a trecut trenul peste tine», iar confortul tău și felul în care vezi viața să fie complet distruse. Pacientul nu trebuie chinuit, iar în chirurgie sunt multe lucruri care pot crea suferință. Recuperare rapidă înseamnă să scoți sonda naso-gastrică încă din sală, să scoți sonda urinară cât mai repede, să folosești tuburile de dren cât mai rar spre deloc, să încurajezi pacientul să se mobilizeze și să înceapă să mănânce cât mai repede post-operator - sunt lucruri care cresc confortul pacientului și îmbunătățesc rezultatele chirurgului”, consideră dr. Ștefănescu.

Tehnicile minim-invazive, fie laparoscopice, fie robotice, reduc riscul de complicații și permit o precizie mai mare în timpul intervențiilor. Chirurgia robotică în special este asociată nu multiple beneficii, atât pentru medic, cât și pentru pacient, ceea o face o opțiune tot mai populară în diverse patologii.

„Robotul este, de fapt, un instrument. Am făcut rezecții hepatice laparoscopic, dar văzând cu câtă ușurință și precizie pot fi realizate ele robotic am realizat că riscul meu de a greși este mai mic, stresul este mai mic și, în consecință, operația ar trebui să aibă rezultate mai bune. Acum sunt dovedite științific avantajele pe care le aduce chirurgia robotică în anumite patologii - mai ales în cancerul de rect, de exemplu, unde lucrăm într-un spațiu limitat. Iar robotul îți permite să faci niște mișcări de finețe chiar și în spații restrânse, asigurând o vizualizare foarte bună a structurilor anatomice. Deci da, cred că această invenție va deveni din ce în ce mai utilizată dacă vorbim despre chirurgie hepatică, pancreatică, gastrică”, spune medicul.

Protocolul ERAS

Dr. Ștefănescu aplică în practica sa protocolul ERAS (Enhanced Recovery After Surgery), o abordare care pune accent pe pregătirea corespunzătoare a pacientului, atât fizic, cât și psihic, înainte de operație și o atenție deosebită acordată postoperator: „Să fie în formă, capabil să facă efort fizic, să fie bine nutrit, să nu fie anemic - sunt aspecte foarte importante. Și la fel post-operator, unde înainte pacienții aveau sondă naso-gastrică, 3 tuburi de dren, sondă urinară o săptămână, nu mâncau nu știu câte zile - lucruri care nu făceau altceva decât să ducă la complicații, diminuând rezultatele muncii din sala de operații”, precizează medicul.

Cine este dr. Victor Ștefănescu

Dr. Victor Ștefănescu este chirurg oncolog în cadrul MedLife Medical Park. Absolvent de liceu militar, decizia de a urma Facultatea de Medicină a fost inspirată de o întrebare venită din partea unui profesor de fizică: „M-a întrebat de ce nu dau la Medicină și am zis: chiar, de ce nu dau la Medicină?! Bună întrebare!”.

Chirugia oncologică a ales-o pentru că se pliază perfect pe personalitatea sa activă și pe dorința de a rezolva probleme concrete. Parcursul său profesional a fost influențat în mod semnificativ de experiența din Franța, unde a petrecut un an în timpul rezidențiatului și unde continuă să participe periodic la cursuri de perfecționare.

„Mi s-a schimbat radical modul de a vedea lucrurile și mi s-au deschis noi orizonturi - nu eram noi, medicii din România, nici cei mai deștepți și nici nu le știam cel mai bine pe toate. În plus, acolo se pune altfel problema din punct de vedere al rigurozității și dăruirii cu care oamenii fac medicină. E drept că lucrurile s-au schimbat destul de mult în ultimii ani, dar să nu uităm că acest lucru este valabil pentru toată lumea. Nu poți reproduce de azi pe mâine ce se întâmplă într-un sistem care are o tradiție veche, nu avem aceeași bază și ar trebui schimbate multe lucruri - începând de la cursurile din facultate și până la organizarea spitalelor”, mărturisește medicul.

Pentru dr. Ștefănescu, a fi un „medic bun” înseamnă a trăi fiecare caz cu pasiune și a găsi satisfacția supremă în reușita recuperării pacienților săi: „Un medic bun este acela care face cu pasiune asta și în fiecare zi lasă la spital o părticică din sufletul lui - rămâne acolo, nu o mai ia acasă. Și adevărata lui mulțumire este aceea când vede că rezultatele eforturilor lui sunt pe măsură, când pacienții sunt bine”

Privind spre viitor prin prisma tinerilor care își aleg acum cariera, dr. Ștefănescu observă incertitudinea adusă de noile tehnologii și inteligența artificială: „Devine un pic imprevizibil, s-ar putea ca alegerea care pare bună azi să nu mai fie valabilă peste 10 ani. Deși pare utopic, m-aș bucura ca peste 10 ani să nu mai existe cancer și să trebuiască să fac altceva, să nu mai fie nevoie de chirurgie oncologică. În același timp, mă întristează că acum nu mai vrea nimeni rezidențiat de chirurgie, spre deosebire de cum era pe vremea mea, când era bătaie pe un loc de chirurgie.”