Interviu dr. Ana Maria Bîțică, MedLife: despre prevenția cancerului de col uterin și importanța testării HPV

De ce este virusul HPV considerat atât de periculos și cum acționează el?

Virusul HPV este extrem de răspândit, estimările arătând că peste 80% dintre bărbați și femei îl vor contracta la un moment dat în viață. Există peste 200 de tipuri de tulpini, însă doar 15 dintre acestea sunt catalogate ca având un risc oncogen ridicat, fiind direct responsabile pentru cancerul de col uterin, dar și pentru alte forme de neoplazii, precum cele anale, vulvare, vaginale, peniene sau oro-faringiene.

Multe infecții se vindecă spontan datorită sistemului imunitar, însă atunci când virusul persistă, acesta produce modificări celulare care, în timp, pot evolua spre leziuni maligne. Un aspect esențial este faptul că o persoană nu se infectează neapărat cu o singură variantă a virusului.

„De-a lungul vieții, te poți infecta cu mai multe tulpini. În general, când te-ai infectat prima dată, șansele să fie o singură tulpină sunt foarte mici, de regulă depistăm prezența mai multor tulpini la o testare. La prima testare poate fi identificată una, iar celelalte – mai târziu, pentru că rămân latente în corp chiar 5-10 ani și se activează în momente de imunitate scăzută”, explică medicul ginecolog Ana Maria Bîțică.

Cum se pot gestiona infecțiile cu risc înalt?

Deși nu există un medicament care să elimine direct virusul din organism, medicina dispune de strategii eficiente pentru a gestiona infecția și a preveni evoluția către cancer. Abordarea este multidisciplinară și include vaccinarea, tratamente imunomodulatoare și monitorizarea frecventă.

În momentul în care o tulpină cu risc este depistată, vaccinarea împotriva HPV rămâne o recomandare fermă, chiar dacă infecția este deja prezentă. Deși vaccinul nu vindecă tulpina actuală, el oferă protecție împotriva altor tipuri de HPV cu care pacienta ar putea intra în contact.

Complementar, întărirea imunității joacă un rol vital în trecerea virusului în stare latentă. În acest sens, se pot recomanda tratamente de stimulare a imunității locale, sub formă de ovule, unguente sau sprayuri vaginale, sau administrate pe cale orală, în cure de câteva luni.

Stilul de viață sănătos are un rol complementar. „În plus, e important și stilul de viață: „alimentația, odihna, mișcarea, renunțarea la alcool și la fumat – acestea ajută enorm imunitatea –, dar și limitarea numărului de parteneri sexuali”, precizează dr. Bîțică.

După ce testul HPV devine negativ, se recomandă repetarea anual timp de trei ani pentru a monitoriza eventualele reactivări. Dacă nu apar, testarea se poate face o dată la trei ani, sau la 6-12 luni după intervenții chirurgicale la col sau schimbarea partenerului, deoarece aceasta perioadă minimă permite depistarea precoce a noilor tulpini.

Când este necesară intervenția chirurgicală și care sunt riscurile acesteia?

Tratamentul chirurgical se recomandă pentru leziunile pre-canceroase sau avansate, prin excizia fragmentului afectat de pe col. Această procedură are rezultate excelente, însă poate fi asociată cu complicații imediate sau pe termen lung, inclusiv sângerări, modificări ale colului ce pot influența fertilitatea sau sarcinile viitoare.

Tocmai de aceea, înainte de o astfel de intervenție chirurgicală trebuie să se ia în calcul dacă femeia e la vârstă reproductivă, cum se întâmplă de cele multe ori, și dacă își dorește o sarcină, explică dr. Bîțică.

Când ar trebui să ne îngrijoreze simptomele?

Marea problemă în cazul cancerului de col uterin este că, în stadiile incipiente, este adesea asimptomatic. Simptomele precum sângerările intermenstruale sau durerile apar adesea atunci când boala a progresat deja semnificativ. Din acest motiv, vizita la ginecolog nu ar trebui să fie condiționată de prezența unui disconfort fizic.

„Femeia nu ar trebui să aștepte să sângereze intermenstrual să aibă papiloame sau dureri, până să ajungă la medic”, spune dr. Bîțică. „Dacă această testare ar fi realizată de un număr cât mai mare de femei, poate am reuși să schimbăm puțin statisticile, în sens pozitiv. Testarea nu e dureroasă, incomodă sau anevoioasă și chiar salvează vieți; ar trebui să reprezinte o prioritate legată de propria sănătate”, atenționează medicul.