Legătura dintre starea ta psihică și sănătatea orală: ce trebuie să știi

30 Septembrie 2025
Autor: Echipa medicală MedLife
Femeie adult care isi acopera gura cu mainile la dentist

Legătura științifică dintre sănătatea mintală și sănătatea orală

Sănătatea mintală și sănătatea orală sunt strâns interconectate prin mecanisme biologice, comportamentale și psihologice. Cercetările arată că stresul, anxietatea, depresia și alte tulburări psihice pot influența în mod direct starea cavității orale, iar, invers, problemele dentare netratate pot afecta starea emoțională și psihică a individului.

Cum afectează stresul sănătatea orală?

Există mai multe mecanisme prin care stresul afectează sănătatea orală.

Efectele fiziologice ale stresului asupra organismului

Stresul cronic declanșează o serie de răspunsuri fiziologice în organism, incluzând creșterea nivelului de cortizol și adrenalină. Aceste modificări hormonale afectează imunitatea, cresc inflamarea și reduc capacitatea organismului de a combate infecțiile. În cavitatea orală, acest lucru poate favoriza apariția gingivitei, parodontozei și a altor inflamații.

Reducerea fluxului salivar și risc crescut de carii

Stresul cronic poate determina scăderea secreției salivare, fenomen cunoscut sub denumirea de hiposalivație. Saliva are un rol esențial în neutralizarea acizilor produși de bacterii și în protejarea smalțului dentar. Reducerea fluxului salivar crește riscul de carii dentare, uscăciune orală și senzație de disconfort.

Bruxismul (scrâșnitul dinților) indus de stres

Un alt efect frecvent al stresului asupra sănătății orale este bruxismul, adică scrâșnitul sau strângerea dinților, în special pe timpul nopții. Acesta poate duce la uzura prematură a dinților, dureri mandibulare, cefalee și afectarea articulației temporo-mandibulare.

Tulburările anxioase și depresive

Tulburările anxioase și tulburarea depresivă sunt factori care determină creșterea nivelului de stres cronic și care au propriul impact asupra sănătății orale.

Cum influențează anxietatea igiena orală?

Persoanele cu anxietate sau fobie dentară au adesea dificultăți în menținerea unei igiene orale corespunzătoare. Teama de durere sau de vizita la dentist determină amânarea controalelor stomatologice și a tratamentelor necesare, ceea ce duce la agravarea problemelor dentare. În plus, anxietatea poate fi asociată cu obiceiuri nesănătoase precum rosul unghiilor sau consumul excesiv de dulciuri, care cresc riscul de carii.

Legătura între depresie și risc de boli parodontale

Depresia afectează motivația pentru îngrijirea orală, ducând la periaj superficial sau neregulat, nefolosirea aței dentare și vizite rare la medicul stomatolog. Studiile arată că persoanele depresive prezintă un risc crescut de boli parodontale, datorită atât neglijării igienei, cât și a modificărilor imunitare induse de dezechilibrul hormonal asociat depresiei.

Alte tulburări psihice

Există și alte tulburări din zona sănătății mintale care pot avea impact asupra danturii.

Tulburări alimentare și efectele asupra dinților

Tulburările alimentare, cum ar fi bulimia sau anorexia, pot avea efecte directe asupra sănătății dentare. Voma repetată asociată bulimiei expune smalțul dentar la acizi gastrici, provocând eroziune dentară, sensibilitate și carii. Anorexia poate reduce aportul de nutrienți esențiali pentru sănătatea gingiilor și a smalțului dentar.

Tulburările de personalitate și autoneglijarea orală

Persoanele cu anumite tulburări de personalitate sau cu tulburări severe psihice pot manifesta autoneglijare, inclusiv în ceea ce privește igiena orală. Aceasta se traduce prin acumularea plăcii bacteriene, gingivită și risc crescut de carii și infecții orale. În plus, comportamentele impulsive sau autovătămătoare asociate anumitor tulburări de personalitate pot agrava starea cavității orale.

Cum afectează sănătatea orală starea psihică?

Sănătatea orală nu influențează doar masticația sau estetica zâmbetului, ci are un impact profund asupra stării emoționale și a echilibrului psihic. Problemele dentare netratate pot duce la durere, izolare socială și chiar la declanșarea sau agravarea unor tulburări psihice.

Impactul durerii orale asupra stării emoționale

Durerea orală afectează în mod sever calitatea vieții și starea de spirit a pacienților.

Dureri cronice și anxietate, insomnie, iritabilitate

Durerea dentară persistentă afectează calitatea vieții prin apariția unor stări de neliniște, iritabilitate și, uneori, anxietate. Mulți pacienți descriu o sensibilitate crescută la stimuli emoționali și o toleranță scăzută la stres atunci când se confruntă cu dureri dentare. În plus, durerile nocturne sau disconfortul cauzat de abcese și inflamații gingivale pot genera insomnie, ceea ce amplifică oboseala și iritabilitatea.

Probleme dentare netratate cresc riscul de depresie

Cercetările arată că durerile cronice, inclusiv cele dentare, sunt factori de risc major pentru depresie. Lipsa tratamentului dentar poate crea un cerc vicios: durerea însoțită de anxietate scade motivația de a căuta ajutor, ceea ce agravează problema și, în timp, pot accentua simptomele depresive.

Estetica și încrederea în sine

Un aspect deteriorat al danturii are un important impact estetic și influențează semnificativ încrederea în sine a pacientului.

Dinți lipsă, petele sau halena și impactul asupra stimei de sine

Aspectul zâmbetului joacă un rol esențial în modul în care o persoană se percepe și este percepută social. Pierderea dinților, apariția petelor vizibile sau respirația urât mirositoare (halena) pot provoca rușine și scăderea stimei de sine.

Relația între sănătatea orală și izolare socială

Persoanele cu probleme estetice dentare evită adesea să zâmbească, să vorbească în public sau chiar să participe la interacțiuni sociale. Această autoizolare poate duce, în timp, la apariția anxietății sociale și a depresiei. În rândul copiilor și adolescenților, problemele estetice dentare pot duce la bullying și la traume emoționale de durată.

Inflamația cronică și legătura cu starea psihică

Inflamația cronică are un impact major asupra sănătății generale, ceea ce poate duce la suferință psihică și depresie.

Bolile parodontale și inflamația gingivală cronică nu afectează doar cavitatea bucală, ci au un impact asupra întregului organism. Procesul inflamator constant poate elibera mediatori inflamatori (citokine) în circulația sanguină, care influențează funcționarea sistemului nervos central.

Studii recente arată o corelație între inflamația cronică orală și tulburări psihice precum depresia și anxietatea. Inflamația de lungă durată poate modifica echilibrul neurotransmițătorilor implicați în reglarea dispoziției (serotonină, dopamină), favorizând apariția simptomelor depresive.

Copil cu gura strans inchisa la dentist

Frica de dentist și anxietatea dentară

Frica de dentist, cunoscută și sub denumirea științifică de odontofobie sau dentofobie, este o reacție emoțională intensă care determină numeroase tipuri de manifestări, de la teamă sau neîncredere exagerată până la evitarea completă a vizitelor la medicul stomatolog, caz în care vorbim despre fobie dentară.

Odontofobia reprezintă o problemă clinică importantă, deoarece împiedică de cele mai multe ori buna desfăşurare a actului medical. Teama de dentist afectează atât copiii, cât și adulții și este considerată una dintre cele mai frecvente forme de anxietate specifică situațiilor medicale. Se estimează că anxietatea sau frica dentară afectează aproximativ 36% din populație, la nivel global, în timp ce 12% suferă de fobia dentară (o frică ce nu poate fi controlată și este disproporţionată faţă de situaţia reală).

Impactul fricii asupra sănătății orale

  • Amânarea sau evitarea tratamentelor: persoanele care resimt anxietate dentară sau frica de dentist nu merg la controale regulate sau întârzie tratamentele necesare, ceea ce favorizează progresia cariei, bolilor gingivale și chiar pierderea dinților.
  • Complicații medicale: neglijarea sănătății orale poate duce la infecții, durere cronică și, în cazuri severe, la probleme sistemice, cum ar fi boli cardiovasculare sau diabet dezechilibrat.
  • Comportamente compensatorii: anxietatea poate determina pacienții să evite alimentele dure sau să adopte obiceiuri alimentare nesănătoase pentru a evita durerea, ceea ce afectează dieta și sănătatea generală.

Mecanisme psihologice implicate

Frica de dentist se formează printr-un amestec de experiențe traumatizante, învățare socială (observarea fricii altor persoane) și predispoziție biologică la anxietate. Aceasta poate fi exacerbată de stresul cronic, care amplifică percepția durerii și reacțiile emoționale negative.

Diferențe între copii și adulți

  • La copii: anxietatea dentară poate fi declanșată de experiențe noi, de teama de durere sau de frica de necunoscut. Ea poate influența negativ cooperarea în timpul tratamentului și poate persista pe toată durata vieții dacă nu este gestionată la momentul oportun.
  • La adulți: frica sau fobia dentară este adesea rezultatul unor traume anterioare, al durerii experimentate sau al neînțelegerii procedurilor stomatologice. Anxietatea poate avea numeroase manifestări psihologice, de la neliniște, tensiune musculară, reacții vegetative (tahicardie, transpirație, greață), până la evitarea vizitelor.

Consecințe pe termen lung

Persoanele cu anxietate dentară cronică prezintă un risc mai mare de:

  • carii avansate și pierdere dentară;
  • boli parodontale severe;
  • complicații psihosociale, precum scăderea stimei de sine și izolare socială.

Gestionarea anxietății dentare

  • Vizite de acomodare și explicații oferite de medicul stomatolog pas cu pas.
  • Tehnici de relaxare (respirație, mindfulness, meditație).
  • Suport psihologic specializat, cu terapii cognitiv-comportamentale sau hipnoză clinică.
  • Colaborarea între dentist și psiholog pentru planuri de tratament adaptate pacientului.
Stomatolog explica unei fete proceduri pe un mulaj dentar.

Rolul psihologului în cabinetul stomatologic

Prezența psihologului în cabinetul stomatologic devine din ce în ce mai importantă, mai ales pentru pacienții care se confruntă cu anxietate, frică de dentist sau tulburări psihice asociate. Colaborarea interdisciplinară dentist–psiholog ajută la crearea unui mediu sigur și la creșterea succesului tratamentelor dentare, motiv pentru care, la DENT ESTET și DENT ESTET 4 KIDS, echipa de specialiști include psihologi cu experiență, specializați pe tratamentul anxietății și al fobiilor la copii, dar și adulți.

Importanța prezenței psihologului

  • Reducerea anxietății pacienților: Psihologul poate evalua nivelul de anxietate și poate interveni cu strategii personalizate pentru reducerea fricii dentare.
  • Prevenirea traumatizării copiilor: În cazul copiilor, intervenția psihologică timpurie poate preveni dezvoltarea anxietății dentare cronice.
  • Creșterea cooperării în tratamente complexe: Pacienții cu frică sau traumă dentară răspund mai bine la tratamente dacă primesc suport psihologic.
  • Monitorizarea efectelor psihologice ale durerii orale: Durerile cronice sau problemele dentare netratate pot declanșa depresie, iritabilitate și stres cronic, iar psihologul poate interveni pentru a preveni agravarea acestora.

Tehnici utilizate de psiholog în tratamentele dentare

Pentru a ajuta pacienții să își controleze teama, psihologul folosește o serie de tehnici, diferite la adulți și la copii.

Pentru copii

Printre tehnicile care îi ajută pe copii să își diminueze și să își controleze teama se numără:

  • Joc terapeutic și povestiri: reprezintă folosirea poveștilor și a personajelor pentru a explica procedurile dentare. Jocurile interactive reduc teama și cresc cooperarea.
  • Desensibilizare graduală: introducerea treptată a copilului în descoperirea instrumentelor medicale și în mediul cabinetului, prin vizite de acomodare.
  • Întărirea pozitivă: lăudarea și recompensarea comportamentului pozitiv în timpul vizitei duc la creșterea motivației copilului de a colabora.
  • Tehnici de respirație și relaxare adaptate vârstei: exerciții simple, ghidate, pentru calmarea anxietății.

Pentru adulți

  • Terapie cognitiv-comportamentală (CBT): Identificarea gândurilor negative legate de dentist și restructurarea lor. Exerciții de expunere graduală pentru reducerea fricii.
  • Tehnici de relaxare și mindfulness: Respirație profundă, relaxare progresivă a mușchilor, meditație ghidată. Ajută la reducerea tensiunii musculare și a reacțiilor vegetative (tahicardie, transpirație).
  • Hipnoză clinică și sugestie pozitivă: Folosită selectiv în cazurile de anxietate severă sau durere anticipată. Creează senzația de calm și siguranță în timpul procedurii.
  • Educație și informare: Explicarea detaliată a procedurilor pentru reducerea incertitudinii și fricii. Crearea unui plan de tratament personalizat și transparent.

Alte metode psihologice complementare

  • Crearea unui mediu prietenos și calm în cabinet: Muzică relaxantă, lumini plăcute, mirosuri neutre.
  • Managementul comportamental pentru pacienții cu nevoi speciale: Adaptarea comunicării și a procedurilor pentru persoane cu autism, tulburări de anxietate severă sau alte dizabilități.
  • Colaborarea strânsă cu dentistul: Psihologul poate ghida dentistul în comunicarea cu pacienții anxioși și poate oferi strategii de gestionare a comportamentului în timpul tratamentului.

Psihologul, partenerul invizibil al unui zâmbet sănătos

„Un zâmbet are puterea de a ne schimba pe noi, dar și lumea din jurul nostru.” (Bianca Radu, psiholog). În spatele unui zâmbet sănătos nu stau doar periajul zilnic și vizitele regulate la dentist, ci și echilibrul emoțional și o relație de încredere cu echipa medicală.

Fricile și anxietățile dentare reprezintă un fenomen frecvent la nivel global. O analiză sistematică din 2021, publicată în National Library of Medicine din SUA, privind prevalența la adulți, a indicat că 15,3% dintre adulți resimt anxietate dentară și frică de dentist, iar 12,4% se confruntă cu o formă mai severă.

“La copii, aceste emoții sunt adesea o proiecție a experiențelor negative trăite de părinți. De aceea, prezența psihologului în cabinetul stomatologic nu este un moft, ci o necesitate. În stomatologia pediatrică modernă, psihologul este „arma secretă” în lupta cu frica de dentist. Prin joc, povești și comunicare adaptată, reușim să-i ghidăm pe copiii anxioși și sătransformăm vizita la dentist dintr-o experiență înfricoșătoare într-o aventură educativă.”, precizează Bianca Radu, psiholog în cadrul clinicilor DENT ESTET 4 KIDS.

În clinica dedicată copiilor DENT ESTET 4 KIDS, echipa formată din stomatologi pediatri și psiholog lucrează împreună pentru a construi o relație de încredere și siguranță. Astfel, micii pacienți învață nu doar să accepte tratamentele necesare, ci și să dezvolte obiceiuri sănătoase pentru întreaga viață.

Rolul psihologului nu se limitează însă doar la copii. Și adulții, mai ales cei care au trăit experiențe traumatice dentare, beneficiază de suport psihologic. Tehnici precum terapia cognitiv-comportamentală, relaxarea sau hipnoza clinică pot transforma anxietatea dentară într-o experiență gestionabilă, iar tratamentele devin posibile și eficiente.

Așadar, un act medical ireproșabil în stomatologie presupune nu doar instrumente moderne și medici bine pregătiți, ci și o echipă care are grijă de mintea și sufletul pacientului. În acest sens, psihologul nu este doar un sprijin, ci o punte între pacient și medic, între frică și încredere, între teamă și zâmbet.

Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Bibliografie

  1. Aardal, Vilde, et al. “The Complexity of Dental Anxiety and Its Association with Oral Health‐Related Quality of Life: An Exploratory Study.” European Journal of Oral Sciences, 23 Nov. 2022, https://doi.org/10.1111/eos.12907, accesat la 9.09.2025;
  2. American Psychiatric Association. “How Dental Health and Mental Health Are Connected.” Www.psychiatry.org, 19 Sept. 2023, www.psychiatry.org/news-room/apa-blogs/how-dental-health-and-mental-health-are-connected, accesat la 9.09.2025;
  3. Oral Health Foundation. “Mental Illness and Oral Health.” Oral Health Foundation, 2017, www.dentalhealth.org/mental-illness-and-oral-health, accesat la 9.09.2025;
  4. Saheer, Abdul, et al. “Effect of Dental Anxiety on Oral Health among the First-Time Dental Visitors: A Hospital-Based Study.” Journal of Pharmacy & Bioallied Sciences, vol. 14, 2 July 2022, pp. S394–S398, eds.s.ebscohost.com/eds/pdfviewer/pdfviewer?vid=2&sid=062f3fbe-4b78-4789-a9f1-9474e5582f75%40redis, https://doi.org/10.4103/jpbs.jpbs_632_21, accesat la 9.09.2025;
  5. Winkler, Christiane, et al. “Impact of Dental Anxiety on Dental Care Routine and Oral-Health-Related Quality of Life in a German Adult Population—a Cross-Sectional Study.” Journal of Clinical Medicine, vol. 12, no. 16, 14 Aug. 2023, pp. 5291–5291, https://doi.org/10.3390/jcm12165291, accesat la 9.09.2025.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării