Piciorul tal valg - cauze, diagnostic și tratament

Ce cauze are piciorul tal valg?

Piciorul tal valg este o deformare posturală caracterizată prin flexia dorsală exagerată a piciorului, care poate atinge față antero-laterală a gambei. Această deformare posturală a piciorului apare consecutiv „pozitionării inghesuite” a fătului în uter, din cauza unor poziţii vicioase intrauterine (oligohidramnios, sarcină multipă, greutate mare la naștere, membre pelvine în extensie) sau prezentaţii anormale la naştere (prezentaţia pelviană).

Cum se manifestă afecțiunea?

Clinic, piciorul prezintă hiperflexie dorsală, cu protarsul în valgus și antepiciorul în abducție. Deformarea în tal valg a piciorului se asociază, în proporţie de 10-15%  din cazuri, cu displazia de dezvoltare a şoldului, de aceea toţi nou-născuţii cu picior tal valg trebuie examinaţi clinic şi ecografic la nivelul şoldurilor. Deformarea piciorului în tal valg este intalnită la 30-50% din nou-născuți.

Ce complicații poate cauza?

Supravegherea pe termen lung a copiilor care prezentau picior tal valg la nastere, a aratat o crestere a incidenței piciorului plat valg la vârsta mersului.

Odată cu începerea mersului, în jurul vârstei de 1 an, piciorul plat valg începe să fie sesizat de părinţi.

Cei mai mulţi copii sunt aduşi la consultaţie între vârstele de 1 şi 3 ani, perioadă în care mersul şi activităţile locomotorii ale picioarelor încep să devină voluntare, conştiente şi coordonate.

Tratamentul efectuat corect la nou-născut şi sugar va determina ca la varsta de 3 ani deformarea statică să fie absentă, iar cea dinamică atenuată.

Există şi cazuri care se prezintă la consultaţie după vârsta de 3 ani, uneori chiar după vârsta de 7 ani, atunci când majoritatea resimt dureri la nivelul piciorului datorita ortostatismului prelungit sau activităţilor practice de la orele de educaţie fizică și sport.

În realitate, până la vârsta de 1 an, părinţii sunt mai puţin interesaţi de prezenţa acestei diformităţi.

Cum se tratează?

Tratamentul initiat precoce permite obţinerea unui rezultat bun cu restabilirea anatomică şi funcţională a piciorului. 

In deformările usoare, tratamentul constă în kinetoterapie cu mişcări pasive ale piciorului şi efectuarea unui masaj în zona corespunzătoare scobiturii plantare si pe faţa internă a gambei, pentru a stimula musculatura intrinsecă şi extrinsecă a plantei, responsabilă de menţinerea unui arc plantar longitudinal medial normal. Masajul se face în reprize de 10-15 minute, de 3-4 ori pe zi, fie de către mamă, fie de către un kinetoterapeut. Acest tratament efectuat corect şi susţinut poate duce la limitarea eversiunii piciorului, astfel încât la vârsta de 1 an, arcul plantar longitudinal medial să fie normal. In general prin kinetoterapie, pozitia piciorului se normalizeaza in primele 3-6 luni.

In cazurile severe de talus valgus cu limitarea semnificativa a flexiei plantare si a inversiunii piciorului, este necesar tratamentul conservator precoce (corectia cu atele ghipsate amovibile si kinetoterapie), astfel că în jurul vârstei de 6–8 luni, in marea majoritate a cazurilor se obtine un rezultat favorabil.

Toate exerciţiile fizice care stimulează musculatura intrinseca şi extrinseca a piciorului, în special tibialul anterior, tibialul posterior şi fibularul lung, au menirea de a reface bolta plantară în timpul creşterii şi dezvoltării din primii 3 ani de viata. Pentru stimularea electivă a acestor muşchi este nevoie a se efectua câteva şedinţe cu un specialist kinetoterapeut şi ulterior mama să continue la domiciliu aceste exerciţii.

La varsta mersului, copiii cu picior plat valg, au nevoie să continue tratatmentul, adăugând masajului şi purtarea unor ghete cu susţinător plantar şi carâmb înalt, care ofera copilului siguranţa susţinerii si încrederea în coordonarea mişcărilor de mers.

Talonetele ortopedice sunt eficiente numai dacă sunt utilizate pentru a consolida tratamentul început în primul an de viata. Dacă se aplică pentru prima dată după vârsta de 3 ani, au rol de a menţine staţionar arcul plantar într-un anumit grad de angulaţie şi de a împiedica prăbuşirea completă a acestuia.

După vârsta de 7 ani, nu mai corectează diformitatea şi efectul este simptomatic, evitând apariţia durerilor intense la nivelul piciorului.

Ameliorarea echilibrului static şi dinamic al piciorului, depinde de tendinţa la progresie a afecţiunii, gradul de cooperare al copilului, disciplina efectuării programului recuperator susţinut şi a respectării recomandărilor ulterioare (ghete ortopedice, etc).

Relaţia ortoped–kinetoterapeut–părinte-copil, necesită o colaborare eficientă în perspectiva unor bune rezultate la distanţă.  

1. Cum se montează ghipsul?

Atelele amovibile ghipsate se monteaza pozitionand piciorul in flexie plantara si usoara inversiune, pentru a corecta flexia dorsala exagerata a piciorului.

2. Când este necesar ghipsul?

Atelele amovibile ghipsate sunt indicate in cazurile severe de tal valg cu flexia dorsala exagerata a piciorului, pentru a obtine o pozitie corecta, stabila a piciorului pana la varsta la care copilul este apt pentru ortostatism.

3. Cât timp trebuie purtat ghipsul?

Atelele amovibile ghipsate sau ortezele de glezna-picior pot fi purtate pana la ameliorarea deformarii in tal valg a piciorului.

4. Există vreo restricție in ceea ce privește vârsta de la care se poate aplica ghipsul?

Atelele amovibile ghipsate pot fi aplicate de la nastere in cazurile severe de tal valg sau mai tarziu, in asociere cu kinetoterapia, daca aceasta din urma nu conduce la rezultate vizibile dupa cateva luni de tratament sustinut.

5. In ce situații nu este necesar ghipsul?

Atelele amovibile ghipsate nu sunt necesare in formele usoare de tal valg, la care masajul sustinut al musculaturii interne a gambei este suficient pentru a restabili echilibrul functional al piciorului.

Bibliografie

1. Mark A. Caselli, Congenital Foot Deformities: A Guide To Conservative Care Journal of Orthopaedic Science, August 03, 2007, 20 (8): 86-94

2.  Calcaneovalgus foot | Vanderbilt Children's Hospital Nashville

3. Dr. Leo Donnan Paediatric Orthopaedic Surgeon- Victorian Orthopaedic Centre

4. Jiro Machida, Yutaka Inaba, Naoyuki Nakamura, Management of foot deformity in children: Journal of Orthopaedic Science, 22 (2), March 2017: 175-183