Panarițiu (paronichia): tipuri, cauze, simptome, tratament

Ce este panarițiul

Panarițiul reprezintă o infecție acută a unui deget de la mână sau de la un picior. Este o afecțiune frecventă, ce este determinată de pătrunderea într-un deget a unui germene, de cele mai multe ori un stafilococ, prin intermediul unei așchii, o înțepătură sau printr-o plagă. Infecția poate varia de la ușoară până la severă. Aceasta este una dintre cele mai frecvente infecții ale mâinii. În general este întâlnită la un deget al mâinii, dar poate apărea mai rar și la picior.

Care sunt simptomele panarițiului?

Simptomele panarițiului pot varia în funcție de gravitatea infecției și de adâncimea la care aceasta pătrunde în țesuturile degetului. În general, ele progresează de la simptome ușoare, cum ar fi durerea și umflătura, până la semne mai severe dacă infecția nu este tratată.

Simptomele panarițiului superficial

Panarițiul superficial afectează doar straturile superioare ale pielii, și simptomele pot include:

• Durere și sensibilitate la nivelul degetului afectat, în special în jurul unghiei sau vârfului degetului;
• Roșeață și umflătură în zona infecției; degetul poate deveni cald la atingere, semn că organismul încearcă să combată infecția;
• Apariția de vezicule pline cu puroi, care adesea dau senzația de tensiune și disconfort;
• Disconfort la presiune - chiar și o atingere ușoară poate provoca durere intensă.

Simptomele se pot agrava în lipsa tratamentului, dar în general, panarițiul superficial este mai ușor de tratat și prezintă complicații minime dacă se intervine prompt.

Simptomele panarițiului profund

Panarițiul profund apare atunci când infecția pătrunde în țesuturile profunde, afectând părți mai adânci ale degetului, cum ar fi tendoanele, articulațiile și chiar oasele. Simptomele includ:

• Durere severă și persistentă, care poate fi pulsantă; durerea se intensifică odată cu evoluția infecției;
• Umflare extinsă a degetului, care devine vizibil deformat, iar zona poate părea întinsă și lucioasă;
• Rigiditatea degetului - mișcarea degetului devine dificilă și dureroasă; infecția poate afecta mobilitatea articulațiilor;
• Modificări de culoare ale pielii - pielea degetului poate deveni de culoare albăstruie sau chiar negricioasă în cazurile severe, semn că infecția a afectat circulația sângelui;
• Febră și frisoane - pot apărea dacă infecția se răspândește în organism, ceea ce reprezintă un semn al unei infecții sistemice.

Când e recomandat să consulți un specialist

Consultarea unui specialist este esențială în cazurile de panarițiu pentru a evita complicațiile și pentru a asigura un tratament corespunzător. În general, următoarele situații indică necesitatea de a consulta un medic:

• Durere și inflamație persistentă sau intensificată: dacă durerea și inflamația nu se ameliorează după câteva zile de tratament la domiciliu sau devin din ce în ce mai intense, este important să consulți un specialist. Durerea persistentă și inflamația crescândă pot fi semne că infecția s-a răspândit mai adânc în țesuturi și că este necesar un tratament mai complex, cum ar fi antibioticele sau o procedură de drenaj;
• Prezența puroiului sau a secrețiilor: apariția puroiului sau a unei secreții gălbui la nivelul degetului poate fi un indiciu că infecția este severă și necesită intervenția unui specialist. Medicul poate drena zona pentru a evita răspândirea infecției în alte țesuturi sau chiar în sânge, ceea ce ar duce la complicații mai grave;
• Febră sau stare generală de rău: dacă infecția este severă, pot apărea febra și o stare generală de rău, simptome care indică o posibilă răspândire a infecției în organism. Aceste semne necesită asistență medicală imediată, deoarece pot evolua către sepsis, o complicație periculoasă;
• Lipsa ameliorării în urma tratamentului la domiciliu: dacă ai aplicat măsuri de prim-ajutor, cum ar fi băi cu soluții antiseptice și menținerea zonei curate, dar simptomele nu se îmbunătățesc în 2-3 zile, este important să consulți un medic. Un panarițiu netratat corect poate duce la complicații, precum osteomielita (infecția osului) sau afectarea permanentă a țesuturilor din jurul unghiei;
• Sistem imunitar compromis sau boli preexistente: persoanele cu afecțiuni precum diabetul sau alte boli care slăbesc sistemul imunitar ar trebui să consulte un specialist chiar de la primele simptome ale panarițiului. În aceste cazuri, riscul de complicații este mai mare, iar infecția poate progresa rapid;
• Răspândirea infecției: dacă observi că roșeața și umflătura se extind de la zona degetului către mână sau antebraț, acest lucru indică faptul că infecția avansează, iar intervenția unui specialist devine necesară pentru a evita complicații majore.

Care sunt opțiunile de tratament pentru panarițiu

Tratamentul panarițiului variază în funcție de stadiul și severitatea infecției. Obiectivul este de a elimina infecția, a reduce durerea și a preveni complicațiile. Iată cele mai comune opțiuni de tratament pentru panarițiu:

• Tratament conservator (fără intervenție chirurgicală)
  • Băi calde cu antiseptice: în stadiile incipiente, panarițiul poate fi tratat prin înmuierea degetului afectat în apă caldă cu sare sau antiseptice ușoare (precum clorhexidina) de mai multe ori pe zi, pentru a ajuta la reducerea inflamației și la ameliorarea durerii;
  • Unguent antibiotic: aplicarea unui unguent antibiotic local poate ajuta la combaterea infecției, mai ales în cazurile ușoare. Crema sau unguentul se aplică pe zona afectată de câteva ori pe zi, conform instrucțiunilor medicului;
  • Analgezice: dacă durerea este severă, medicul poate recomanda analgezice, cum ar fi ibuprofen sau paracetamol, pentru a reduce durerea și inflamația.
• Tratament cu antibiotice (în cazuri moderate sau severe)
  • Dacă infecția este mai profundă sau nu răspunde la tratamentele de bază, medicul poate prescrie antibiotice pe cale orală. Tratamentul poate dura între 5 și 10 zile, în funcție de severitatea infecției și de tipul de bacterie identificat prin culturi;
  • Antibioticele sunt de obicei eficiente în cazurile mai ușoare de panarițiu bacterian. Dacă infecția este fungică, va fi necesar un antifungic specific.
• Incizie și drenaj (în cazuri severe sau cu acumulare de puroi)
  • Dacă puroiul s-a acumulat în zona afectată și nu poate fi drenat natural, medicul poate efectua o mică incizie pentru a permite drenarea acestuia;
  • Procedura se face de obicei sub anestezie locală, iar drenajul ajută la reducerea rapidă a presiunii și a durerii;
  • După incizie, zona este curățată și dezinfectată, iar medicul va putea plasa un pansament steril care trebuie schimbat regulat pentru a preveni reinfectarea.
• Intervenție chirurgicală (în cazuri complicate sau infecții profunde)
  • Dacă infecția a ajuns în straturile profunde ale degetului (panarițiu profund) sau afectează țesuturile profunde, poate fi necesară o intervenție chirurgicală mai amplă;
  • Chirurgul va elimina toate țesuturile infectate și va curăța temeinic zona pentru a preveni extinderea infecției;
  • În cazurile în care infecția a afectat osul (osteomielită), poate fi necesară o intervenție și mai invazivă, iar perioada de recuperare va fi mai lungă.
• Tratament adjuvant pentru vindecare
  • Menținerea zonei uscate și curate: după tratament, este important ca zona să rămână uscată și curată pentru a preveni reinfecția. Pacientul trebuie să evite să pună presiune pe deget și să schimbe pansamentele conform recomandărilor;
  • Fizioterapie: dacă panarițiul a fost sever și a afectat mobilitatea degetului, fizioterapia poate ajuta la redobândirea flexibilității și a funcționalității;
  • Vaccinarea antitetanos: dacă există o rană deschisă sau există riscul de contaminare cu bacterii tetanice, medicul poate recomanda o vaccinare de rapel antitetanos.

Cum poate fi prevenită apariția panarițiului?

Prevenirea apariției panarițiului implică o combinație de măsuri de igienă, protecție și îngrijire a mâinilor, mai ales în cazul celor expuși la activități ce pot crește riscul de infecție. Iată câteva modalități esențiale de prevenire:

• Menținerea unei igiene adecvate a mâinilor și unghiilor: spălarea regulată a mâinilor cu apă și săpun este esențială pentru a elimina bacteriile și alți patogeni care pot provoca infecții. Este recomandat să se acorde o atenție specială zonei din jurul unghiilor, unde se pot aduna mai ușor bacteriile. Tăierea corectă a unghiilor ajută la prevenirea rănirii cuticulelor și a colțurilor, care pot deveni locuri vulnerabile pentru bacterii. Evitarea tăierii excesive a cuticulelor este importantă, deoarece acestea funcționează ca o barieră de protecție naturală împotriva infecțiilor;
• Evitarea traumatismelor și a leziunilor mici la nivelul degetelor: micile răni, zgârieturi, unghiile încarnate sau bătăturile pot deveni porți de intrare pentru bacterii. Este important să se evite loviturile, tăieturile și alte traume în zona unghiilor și a degetelor. În cazul activităților care presupun manipularea obiectelor dure, ascuțite sau a echipamentelor care pot provoca leziuni, purtarea de mănuși de protecție este o măsură importantă de prevenție;
• Tratarea rapidă a oricărei tăieturi sau răni la nivelul degetelor: chiar și rănile minore, cum ar fi zgârieturile sau tăieturile superficiale, trebuie tratate prompt. Curățarea rănii cu apă și săpun, aplicarea unui antiseptic și acoperirea cu un plasture sau bandaj poate ajuta la prevenirea infecției. În cazul apariției unui unghii încarnate, este important ca aceasta să fie tratată corespunzător pentru a preveni inflamarea zonei și riscul de infecție;
• Evitarea folosirii obiectelor ascuțite pentru curățarea unghiilor: utilizarea obiectelor precum ace, cuțite sau alte instrumente ascuțite pentru curățarea unghiilor sau a zonei de sub ele poate duce la microtraume, favorizând pătrunderea bacteriilor în țesuturi. În locul acestor obiecte, se recomandă folosirea unor instrumente de manichiură dedicate, care sunt mai puțin agresive pentru piele și cuticule;
• Îngrijirea cuticulelor și hidratarea pielii: cuticulele nu ar trebui îndepărtate complet, deoarece ele protejează baza unghiei de infecții. Este recomandat să fie doar împinse ușor, după înmuierea pielii. Hidratarea regulată a mâinilor și a cuticulelor previne crăparea pielii, care poate crea puncte de intrare pentru agenții patogeni;
• Evitarea contactului prelungit cu substanțe chimice: substanțele chimice, cum ar fi detergenții și soluțiile de curățare, pot usca pielea, provocând crăpături sau iritații care pot favoriza infecțiile. Utilizarea mănușilor de protecție la manipularea acestor produse este recomandată pentru a proteja mâinile și a menține sănătatea pielii;
• Consultația medicală la primele semne de infecție: dacă observați orice semn de roșeață, umflătură, durere sau puroi în jurul unghiei, este recomandat să consultați un medic. Intervenția timpurie poate preveni progresia infecției și apariția unor complicații mai severe.

Panarițiul poate fi o afecțiune dureroasă și, uneori, complicată, dar respectarea unor măsuri preventive simple și igiena corectă pot reduce semnificativ riscul apariției acesteia. Îngrijirea corespunzătoare a mâinilor, evitarea micilor traumatisme și tratarea promptă a rănilor contribuie la menținerea sănătății degetelor și unghiilor. În plus, recunoașterea precoce a simptomelor și consultarea unui specialist atunci când este necesar pot preveni complicațiile și pot asigura o recuperare rapidă. Menținerea sănătății mâinilor și unghiilor prin aceste măsuri este esențială nu doar pentru confort, ci și pentru a evita eventualele intervenții medicale complexe.