Grupele de sânge: caracteristici, compatibilitate și rolul Rh
Sângele uman este alcătuit din celule roșii, celule albe și trombocite. Atunci când vorbim despre grupele de sânge (sanguine), ne referim la tipul de sânge pe care îl avem. Acesta depinde de prezența antigenelor de pe suprafața globulelor roșii (eritrocite). Antigenele sunt prezente și pe leucocite, dar, din ceea ce se cunoaște până acum, numai eritrocitele sunt importante pentru determinarea grupelor sanguine. Grupa sanguină este determinată de anticorpii și antigenele din sânge. Există două antigene majore (A și B) și mai există un antigen foarte important, factorul Rh.
De reținut
- Anticorpii sunt proteine care se găsesc în plasmă. Aceștia fac parte din sistemul imunitar al organismului. Anticorpii au capacitatea de a recunoaște substanțele străine care pătrund în organism. Tot ei sunt cei care alertează sistemul imunitar pentru ca acesta să distrugă intrușii;
- Fiecare grupă de sânge este de fapt o combinație de zaharuri și proteine, numite antigene. Rolul acestora este acela de a declanșa mecanismul imunitar și de a-l face să producă anticorpi. Altfel spus, antigenele sunt substanțe pe care organismul nu le recunoaște ca fiind ale sale și în acest fel se determină răspunsul imun, cu scopul neutralizării și eliminarii intrușilor. Există mai mult de 600 de antigene care au fost izolate, în diverse combinații.
Descoperirea grupelor de sânge are o poveste interesantă. Într-un studiu publicat, neurologul ceh Jan Jansky a descoperit cele patru grupe de sânge (1907). În studiul său, el nu a reușit însă să realizeze legătura pe care și-o propusese între creier și bolile sângelui și din acest motiv descoperirea lui a trecut neobservată. Descoperirea grupelor de sânge avea să fie atribuită unui imunolog austriac, Karl Landsteiner. Acesta descoperise grupele de sânge înaintea lui Jansky, dar identificase numai 3 grupe, nu 4. Oricum, Landsteiner a primit premiul Nobel în 1930 și tot el avea să descopere, împreună cu Alexander S. Wiener, sistemul Rh. Sângele pare la fel, dar analizele de laborator au scos în evidență diferențe esențiale legate de prezența sau de absența unui antigen pe suprafața globulelor roșii.
Grupa sanguină a unui individ nu se schimbă pe parcursul vieții. Există și excepții:
- transplant de măduvă;
- infecții;
- boli maligne;
- boli autoimune.
Îți spunem, în ceea ce urmează, tot ce trebuie să știi despre grupele sanguine: ce sunt, cum se clasifică, cum se moștenesc, ce este factorul Rh și în ce condiții prezența lui poate reprezenta un pericol.
De ce este bine să-ți cunoști grupa sanguină?
Determinarea grupei de sânge și a RH-ului este simplă, se obține din sânge venos. Nu este nevoie de o pregătire specială și nici nu este influențată de alimentația din cursul dimineții.
Este foarte important să știi ce grupă de sânge ai, din cel puțin două motive:
- pentru primire și donare de sânge. În cazul transfuziilor, cunoașterea grupei de sânge este esențială, pentru că dacă se folosește un alt tip de sânge se poate ajunge la complicații și chiar la deces;
- cunoașterea grupei sanguine (prin analize de laborator) este esențială și în cazul unei sarcini (grupa de sânge a tatălui și grupa de sânge a mamei).
Ce sunt grupele de sânge?
Grupa sanguină este un termen care stabilește ce tip de sânge avem și este determinată de sângele moștenit de la părinți. În medicină, sunt importante sistemele ABO și Rh. Restul sistemelor au importanță practică numai în cazurile de stabilire a paternității.
- Sistemul ABO: este sistemul care are la baza 2 aglutinogene (antigene) (A, B) și 2 aglutinine (anticorpi) (anti-A și anti-B);
- Sistemul Rh: clasifică sângele uman în funcție de prezența sau absența unor proteine pe suprafața hematiilor. Sistemul Rh ține seama de cea mai importantă proteina: factorul D (antigenul D). Dacă pe membrana hematiilor unei persoane este identificat antigenul D, atunci se consideră ca persoana este Rh+ (pozitiv), dacă nu este identificat antigenul D se consideră că persoana este Rh- (negativ).
Grupele sanguine care se întâlnesc mai des sunt A si 0, B și AB fiind mai rare. Cunoașterea grupei sanguine și a Rh-ului sunt esențiale pentru stabilirea cazurilor de incompatibilitate în cazul transfuziilor. Cele două sisteme (ABO și Rh) determină 8 grupe sanguine, după cum urmează:
- A Rh pozitiv (A+);
- A Rh negativ (A-);
- B Rh pozitiv (B+);
- B Rh negativ (B-);
- AB Rh pozitiv (AB+);
- AB Rh negativ (AB-);
- O Rh pozitiv (0+);
- O Rh negativ (0-).
Sistemul ABO: clasificarea grupelor de sânge și caracteristicile lor
Există 4 grupe principale de sânge definite de sistemul ABO:
- A;
- B;
- AB;
- 0.
La această clasificare se adaugă cifrele stabilite de Jan Jansky, astfel că grupele de sânge menționate au devenit OI, AII, BIII, ABIV.
Grupa OI
Grupa OI este grupa de sânge care nu are niciun antigen pe globulele roșii. Are în schimb ambii anticorpi: anti-A și anti-B în plasmă.
Grupa AII
Grupa AII are antigene A pe globulele roșii și anticorpi anti-B în plasmă.
Grupa BIII
Grupa BIII are antigene B pe globulele roșii și anticorpi anti-A în plasmă.
Grupa ABIV
Grupa ABIV are ambele antigene (A și B) pe globulele roșii, dar nu are anticorpi în plasmă.
Sistemul Rh: ce este factorul Rh și de ce este important?
Ne referim acum la al doilea sistem de determinare a tipului de sânge, sistemul Rh, pentru că este foarte important în cazul unei sarcini. Factorul Rhesus (Rh) este o proteină moștenită de pe suprafața celulelor roșii din sânge. Sunt 45 de proteine identificate care fac parte din sistemul Rh, dar cea mai frecventă este proteina D (antigen D). Dacă eritrocitele au proteina D, atunci se consideră că persoana este Rh pozitiv, dacă eritrocitele nu au aceasta proteină, persoana este Rh negativ. Majoritatea oamenilor (peste 80%) sunt Rh pozitiv.
Este foarte importantă cunoașterea factorului Rh din cel puțin 2 motive:
- pentru a evita procesul numit hemoliză: dacă o persoană Rh negativ primește o transfuzie Rh pozitiv, în sângele persoanei care primește transfuzia vor apărea anticorpi anti-Rh, care la o a doua transfuzie vor distruge globulele roșii din sângele transfuzat;
- incompatibilitatea Rh este foarte importantă în sarcină: dacă mama are RH negativ și la prima sarcină nu primește tratament care să prevină formarea de anticorpi anti-Rh, la o a doua sarcină Rh pozitiv acești anticorpi anti-Rh vor distruge globulele roșii ale copilului, ceea ce poate duce la anemie severă sau, în cazurile foarte severe, la decesul copilului (în cazul în care nu se intervine rapid cu transfuzie intrauterină).
Ce înseamnă Rh negativ?
O persoană este considerată Rh negativ dacă eritrocitele sale nu prezintă antigenul D.
Ce înseamnă Rh pozitiv?
O persoană este considerată Rh pozitiv dacă eritrocitele sale prezintă antigenul D.
Grupa de sânge Rh negativ poate dona sânge ambelor grupe Rh, grupa de sânge Rh pozitiv poate dona numai grupei de sânge Rh pozitiv.
Când este bine să se determine factorul Rh?
Factorul Rh trebuie determinat în următoarele cazuri:
- înaintea efectuării unei transfuzii;
- înaintea unei intervenții chirurgicale care ar putea necesita transfuzii;
- în cazul unei sarcini, când este necesară monitorizarea imunohematologică și postnatală a mamei și bebelușului.
Determinarea grupelor de sânge și a factorului Rh
Există 2 metode prin care se poate determina grupa de sânge a unei persoane:
- metoda directă: constă în amestecarea eritrocitelor primitorului (care conțin aglutinogene necunoscute) cu serurile test A, B, AB (care conțin aglutinine cunoscute). Metoda directă identifică astfel aglutinogenele cunoscând aglutininele;
- metoda indirectă: presupune amestecarea serului sau a plasmei primitorului (aglutinine necunoscute) cu eritrocitele test cunoscute din grupele A și B.
Toate aceste investigații țin de ramura medicală care se numește hematologie.
Care sunt grupele de sânge compatibile?
Incompatibilitatea în cazul sângelui înseamnă că dacă în circulația sanguină a unei persoane intră antigene străine, corpul creează anticorpi împotriva acestora. Cu toate acestea, anumite persoane pot primi fără probleme transfuzii cu sânge care aparține unei alte grupe sanguine (dacă sângele primit nu conține antigene pe care sistemul imunitar le-ar putea interpreta ca fiind străine, corpul primitorului nu le va ataca).
Iată câteva aspecte legate de compatibilitatea între grupele de sânge:
- persoanele cu grupa O pot dona sânge oricui, pentru că sângele lor nu conține antigene;
- persoanele cu grupa O nu pot primi sânge decât de la donatori cu grupa de sânge O, pentru ca orice alt sânge care conține antigene este resimțit ca un agent străin de către sistemul imunitar al primitorului;
- persoanele cu grupa de sânge A pot dona persoanelor cu grupele A si AB;
- persoanele cu grupa de sânge A pot primi sânge de la donatori cu grupele de sânge A și O;
- persoanele cu grupa de sânge B pot dona persoanelor cu grupele B și AB;
- persoanele cu grupa de sânge B pot primi sânge de la donatori cu grupele B și O;
- persoanele cu grupa de sânge AB pot dona sânge doar persoanelor cu aceeași grupă sanguină;
- persoanele cu grupa de sânge AB pot primi de la donatori cu orice grupă de sânge.
În concluzie, persoanele cu grupa de sânge AB pot primi sânge de la orice grupă sanguină (primitori universali). Persoanele cu grupa O pot dona sânge oricui (donatori universali).
Cum sunt moștenite grupele de sânge și factorul Rh?
Grupele de sânge se moștenesc genetic de la părinți, asemenea culorii ochilor. Copiii au 50% din ADN-ul celor doi părinți. Există mulți factori care intervin, trăsăturile și întreaga moștenire genetică sunt influențate de un număr enorm de gene, dar intervine și factorul întâmplare atunci când este vorba de trăsături. În cazul grupelor de sânge, contribuția este egală, atât de la mamă, cât și de la tată. Grupa de sânge a unui copil, indiferent dacă este A, B, AB sau O, se bazează pe grupele de sânge ale mamei și tatălui.
Rh negativ în sarcină: care sunt riscurile?
În cazul în care mama are grupa de sânge cu Rh negativ, există un risc destul de mare ca organismul matern să genereze anticorpii care ar putea ataca eritrocitele din sângele bebelușului. Este ceea ce se numește boala hemolitică a bebelușului (eritroblastoza fetală). Când eritrocitele copilului sunt distruse, bilirubina se acumulează în exces în fluxul sanguin al copilului, iar acest lucru înseamnă că ficatul are probleme. În prezent există tratamente care pot soluționa această incompatibilitate Rh în sarcină, dar pentru asta trebuie cunoscute tipurile de sânge ale mamei și copilului. Incompatibilitatea Rh reprezintă o urgență în timpul sarcinii.
Copilul nou-născut poate prezenta simptome precum:
- îngălbenirea pielii și a zonei albe a globului ocular (icter);
- apatie;
- tonus muscular scăzut.
Simptomele dispar odată cu începerea tratamentului pentru incompatibilitatea Rh.
În mod normal, în timpul sarcinii, sângele fătului nu se amestecă cu al mamei. Acest lucru se poate întâmpla:
- în timpul nașterii, când mici cantități de sânge pot trece de la făt la mamă;
- în timpul unor biopsii;
- în timpul amniocentezei/cordocentezei;
- dacă au loc sângerări în timpul sarcinii;
- dacă au loc intervenții de chirurgie fetală, sau diverse proceduri intrauterine;
- dacă are loc un traumatism la nivelul abdomenului în timpul sarcinii.
Dacă investigațiile din timpul sarcinii arată o anemie severă la făt se poate impune:
- nașterea prematură;
- transfuzia de sânge intrauterină: este singura soluție prin care se poate ajuta bebelușul cu anemie severă să se maturizeze suficient cât să supraviețuiască după naștere.
Dacă anemia este ușoară, nașterea poate avea loc normal, eventual se poate interveni ulterior cu transfuzii de sânge.
Complicațiile pentru bebeluș
Incompatibilitatea Rh, dacă nu este descoperită la timp sau tratată, poate duce la complicații dintre cele mai grave pentru copil:
- boala hemolitică (anemie fetală);
- icter;
- avort;
- deces;
- retard psihic;
- probleme motorii;
- leziuni la nivelul craniului;
- surditate/orbire.
Aceste complicații pot apărea în ultimele luni de sarcină, în timpul nașterii sau imediat după naștere.
Grupele de sânge și sănătatea
Grupele de sânge au o influență subtilă, dar semnificativă asupra sănătății și pot fi asociate cu predispoziții către anumite afecțiuni. Fiecare grupă de sânge are caracteristici particulare legate de structura antigenelor și a anticorpilor, ceea ce poate afecta sistemul imunitar, metabolismul și chiar riscul de a dezvolta anumite boli. Iată câteva aspecte importante privind influența grupelor de sânge asupra sănătății:
- Grupa de sânge A pozitiv sau negativ: studiile sugerează că persoanele cu grupa de sânge A au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare și anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul gastric. Această grupă de sânge este, de asemenea, mai predispusă la infecții respiratorii, inclusiv la gripă și alte afecțiuni respiratorii;
- Grupa de sânge B pozitiv sau negativ: persoanele cu grupa B sunt mai predispuse la diabet de tip 2, dar au un risc mai redus de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare. Totodată, această grupă de sânge a fost asociată cu o rezistență mai mare la anumite infecții bacteriene;
- Grupa de sânge AB pozitiv sau negativ: persoanele din această categorie pot avea un risc crescut de a dezvolta probleme cognitive odată cu înaintarea în vârstă. Această grupă a fost asociată, de asemenea, cu un risc mai mare pentru bolile de inimă;
- Grupa de sânge 0 pozitiv sau negativ: cei cu grupa 0 sunt mai puțin predispuși la boli cardiovasculare și la cancer, dar pot avea un risc mai mare de ulcere și tulburări gastrointestinale cauzate de bacterii. Sistemul lor imunitar pare să reacționeze diferit, oferindu-le o protecție naturală față de anumite boli.
Cum poate influența grupa de sânge riscul pentru anumite boli
Grupa de sânge influențează riscul de îmbolnăvire datorită diferențelor la nivelul antigenelor de pe suprafața celulelor roșii și modul în care acestea interacționează cu diferiți agenți patogeni. Spre exemplu, persoanele cu grupa 0 au mai puțini factori de coagulare în sânge, ceea ce le poate reduce riscul de atac de cord, dar le poate face mai vulnerabile în cazul unor leziuni grave. Pe de altă parte, persoanele cu grupa A au un număr mai mare de factori de coagulare, ceea ce poate contribui la un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare.
Persoanele cu grupa A sunt adesea sfătuite să adopte o dietă vegetariană sau să consume carne în cantități reduse. Fructele, legumele și cerealele integrale sunt recomandate pentru susținerea sănătății. Este important să se reducă nivelul de stres, deoarece grupa A este mai sensibilă la acesta. Practicarea yoga, meditației sau a altor tehnici de relaxare poate fi benefică.
Pentru grupa B, se recomandă o dietă echilibrată, care include carne, lactate și legume verzi. Alimentele care contribuie la o bună funcționare metabolică sunt de preferat, iar carbohidrații în exces ar trebui evitați. Exercițiile fizice moderate, cum ar fi drumețiile sau înotul, sunt recomandate pentru menținerea sănătății generale.
Persoanele cu grupa AB pot beneficia de o dietă mixtă, care include pește, fructe de mare, lactate și legume. Este recomandat să se evite carnea roșie în exces, deoarece poate suprasolicita digestia. Exercițiile fizice care combină relaxarea cu mișcarea, precum tai chi sau pilates, sunt benefice pentru echilibrarea nivelului de energie.
Persoanele din această grupă pot urma o dietă bogată în proteine, inclusiv carne slabă, pește și legume proaspete. Este recomandat să se evite produsele lactate în cantități mari. Exercițiile fizice intense, cum ar fi alergarea sau antrenamentele de forță, sunt de obicei mai potrivite pentru această grupă de sânge, ajutând la menținerea sănătății inimii și a greutății.
Atenție!
Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultația din cabinetul medical. Manifestările unor probleme medicale diferă de la pacient la pacient. Nu ezita să mergi la medicul de familie sau la medicul specialist pentru consult și tratament ori de câte ori ai o problemă de sănătate.
Bibliografie
- Medical News Today, „Everything you need to know about blood types”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/218285
- Stanford Blood Center, „Blood Types, What’s your type”: https://stanfordbloodcenter.org/donate-blood/blood-donation-facts/blood-types
- Web MD, „Blood types”: https://www.webmd.com/a-to-z-guides/blood-types-what-to-know
- Teens Health, „Blood types”: https://kidshealth.org/en/teens/blood-types.html
- „Blood Groups and Compatibilities”: https://www.rch.org.au/bloodtrans/about_blood_products/Blood_Groups_and_Compatibilities
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Piciorul tal valg: cauze, diagnostic și tratament
Această deformare posturală a piciorului apare consecutiv „poziționării înghesuite” a fătului în uter, din cauza unor poziţii vicioase intrauterine (sarcină multiplă, greutate mare la naștere) sau prezentaţii anormale la naştere (prezentaţia pelviană).
Panarițiu (paronichia): tipuri, cauze, simptome, tratament
Panarițiul reprezintă o infecție acută a unui deget de la mână sau de la un picior. Este o afecțiune frecventă, ce este determinată de pătrunderea într-un deget a unui germene, de cele mai multe ori un stafilococ, prin intermediul unei așchii, o înțepătură sau printr-o plagă. Infec�...
Tipuri de fracturi: cauze, simptome, tratament
O fractură osoasă reprezintă o întrerupere sau o discontinuitate la nivelul unui os. Cele mai multe fracturi osoase apar din urma unei forțe de impact fizic cu consecințe la nivelul osului sănătos. Cu toate acestea, o fractură (numită fractură pe os patologic) poate apărea și pe fondul ...