Spirometrie: ce este, când se recomandă și cum te pregătești pentru acest test
Ce este spirometria?
Spirometria este un test de respirație frecvent folosit pentru măsurarea funcției pulmonare. Pentru realizarea testului se folosește un dispozitiv de mici dimensiuni (spirometru), care are atașat, printr-un cablu, un muștiuc de plastic de unică folosință prin care pacientul trebuie să expire.
Cu ajutorul acestui test este măsurată atât cantitatea de aer inspirată, cât și ușurința și rapiditatea cu care este expirat aerul din plămâni. Rezultatele acestui test sunt oferite pe loc, iar pentru acuratețe, testul poate fi repetat de 2-3 ori în cadrul aceluiași consult.
Când este recomandată determinarea spirometriei?
Spirometria se folosește pentru a diagnostica astmul, BPOC (Boala pulmonară obstructivă cronică), dar și alte afecțiuni ale plămânilor, cum ar fi fibroza chistică. De asemenea, spirometria poate să fie folosită periodic pentru a verifica starea de sănătate a plămânilor sau dacă tratamentul urmat pentru o afecțiune pulmonară ajută în obținerea unei respirații mai bune.
Altfel spus, în cazul în care diagnosticul de astm, BPOC sau fibroză există deja, spirometria poate indica felul în care reacționează pacientul la tratament. Un test de spirometrie este recomandat în mai multe situații, însă cel mai frecvent este folosit în următoarele cazuri:
- Durere în piept;
- Dificultăți de respirație timp mai îndelungat;
- Tuse pe o perioadă prelungită;
- Frecvente boli inflamatorii ale bronhiilor;
- Viitoare intervenții chirurgicale în anumite cazuri;
- Modificări obstructive cronice ale plămânilor (pentru a determina stadiul bolii);
- Evaluarea eficacității tratamentului astmului bronșic;
- Boli ale altor organe asociate tulburărilor de respirație (diabet, boli de inimă, boli reumatismale);
- Sporturi intensive;
- Fumat prelungit;
- Muncă în condiții periculoase.
Pregătirea pacientului pentru spirometrie
Există o serie de recomandări de care pacientul trebuie să țină cont înainte de efectuarea spirometriei. În cazul fumătorilor, înainte de spirometrie, este recomandată o pauză de 24 de ore de la fumat.
Deși în cele mai multe cazuri acest lucru e dificil, uneori este suficientă și o pauză de câteva ore înainte de efectuarea testului, însă este necesar să îi comunicați aceste detalii medicului care realizează testul de spirometrie.
Înainte de test evitați mesele bogate(cu 2 ore inainte), consumul de băuturi acidulate și de alcool(cu 4 ore inainte). Nu purtați haine strâmte care ar putea afecta felul în care respirați. Dacă folosiți bronhodilatatoare în mod frecvent, ar trebui să opriți utilizarea lor înainte de a realiza testul.
Ce medicamente trebuie oprite?
Anumite medicamente pentru astm sau BPOC pot influența rezultatul testului, pentru că relaxează temporar bronhiile și pot masca o problemă reală de respirație. De aceea, medicul care recomandă spirometria îți va spune ce tratament trebuie întrerupt și cu cât timp înainte.
În general, bronhodilatatoarele cu durată scurtă de acțiune, cum e salbutamolul (Ventolin), se opresc cu 6-8 ore înainte de test. Cele cu durată medie, precum ipratropiul (Atrovent), au nevoie de o pauză de aproximativ 12 ore. Bronhodilatatoarele cu durată lungă de acțiune, de exemplu combinațiile cu salmeterol sau formoterol, folosite în Seretide sau Symbicort, se opresc cu 12 - 24 de ore înainte, iar cele cu durată foarte lungă, precum tiotropiul din Spiriva, pot avea nevoie de o pauză de până la 48 de ore.
Dacă ai simptome severe și nu poți întrerupe tratamentul fără riscuri, adresează-te medicului. Restul medicației pentru alte afecțiuni decât cele respiratorii, se ia normal, ca în orice altă zi.
Cum te pregătești în ziua testului?
În ziua testului, poartă haine largi, comode, care nu-ți strâng pieptul sau abdomenul. O curea prea strânsă sau o cămașă foarte mulată pot influența cât de mult aer poți expira. Evită efortul fizic intens cu cel puțin o oră înainte de test, pentru că oboseala musculară poate afecta forța expirației.
Nu este nevoie de post alimentar, dar e bine să eviți o masă copioasă chiar înainte de programare(cu 2 ore), pentru că stomacul plin poate limita mișcarea diafragmei. Asigură-te că ajungi cu puțin timp mai devreme la clinică, ca să te poți odihni câteva minute(aproximativ 15 minute) înainte de test. Dacă vii grăbit sau cu respirația accelerată, primele măsurători pot ieși mai puțin exacte.
Dacă ai o infecție respiratorie activă, cu febră sau tuse puternică, anunță clinica înainte de programare. În funcție de simptome, medicul poate decide amânarea testului, pentru siguranța ta și a personalului medical.
Cum se desfășoară testul de respirație?
Testul de spirometrie este simplu și nu presupune nicio manevră invazivă, dar urmează câțiva pași clari, pe care asistentul sau medicul ți-i va explica înainte de a începe:
- Te așezi pe un scaun, cu spatele drept, iar personalul medical îți va pune o clemă pe nas, ca tot aerul să treacă prin gură.
- Ți se oferă un muștiuc de unică folosință, atașat la spirometru, pe care trebuie să-l prinzi bine cu buzele, fără să-l blochezi cu limba.
- Ești rugat să inspiri cât mai adânc posibil, până când plămânii sunt complet plini de aer.
- Urmează expirul. Trebuie să expiri cât mai rapid și cât mai puternic posibil, până când nu mai ai deloc aer în plămâni, chiar dacă la un moment dat senzația e neplăcută.
- Manevra se repetă de cel puțin 3 ori, ca să se obțină rezultate consecvente; uneori sunt necesare mai multe încercări, dacă primele nu sunt suficient de bune.
- Dacă medicul recomandă și un test cu bronhodilatator, primești o doză de medicament prin inhalator sau nebulizator, aștepți aproximativ 20 de minute, apoi repeți testul, pentru a vedea dacă bronhiile se lărgesc după medicament.
Întregul test durează, de obicei, între 15 și 30 de minute, iar rezultatele apar imediat, sub formă de valori numerice și un grafic al fluxului de aer.
Ce se întâmplă după testul de spirometrie
Spirometria nu are o perioadă de recuperare. Imediat după test, poți relua activitățile obișnuite, inclusiv condusul sau munca, pentru că testul nu presupune sedare sau vreo substanță care să-ți afecteze reflexele. Singurul disconfort posibil este o senzație de amețeală ușoară sau de oboseală respiratorie, care dispare rapid.
Medicul interpretează rezultatele nu izolat, ci în contextul simptomelor tale, al istoricului medical și, dacă e cazul, al altor investigații, o radiografie pulmonară sau analize de sânge, de exemplu. Valorile spirometriei sunt discutate întotdeauna în cadrul consultului.
Interpretarea rezultatelor
Spirometria este un test simplu care durează aproximativ 15-30 de minute și ale cărui rezultate apar imediat după încheierea testului. Medicul interpretează datele și graficele obținute în urma spirometriei și vă poate oferi informații în context clinic.
Valorile normale ale spirometriei variază în funcție de vârstă, sex, înălțime, însă în medie, VEMS normal este considerat cel în jurul valorii de 80% din valoarea considerată ideală.
Un test de spirometrie presupune înregistrarea felului în care expirați și pe baza acestor înregistrări se obțin rezultate numerice și grafice. De aceea, mulți denumesc acest test și spirogramă.
Datele obținute din acest test îi permit medicului să facă o evaluare a capacității și volumelor respiratorii. Rezultatele pot indica existența sau absența unei obstrucții a căilor respiratorii, ce tip de problemă respiratorie există și cât este de gravă.
Interferențe și limite
În unele cazuri, testul se repetă de mai multe ori pentru a obține un rezultat cât mai corect. În alte situații, pe lângă o spirometrie standard, se poate face și un test de spirometrie cu bronhodilatator.
În acest caz, după testul standard se administrează o doză de medicament cu efect bronhodilatator prin nebulizator sau inhalator. La 20 de minute după administrare se repetă spirometria. O creștere de peste 200 ml FEV1 (volumul expirator maximum pe secundă) se consideră a fi un rezultat pozitiv.
Valorile de referință sunt date de aparatura, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.
Greșeli frecvente care pot influența rezultatul
Spirometria depinde foarte mult de cât de bine execută pacientul manevra, așa că anumite greșeli, chiar involuntare, pot duce la rezultate care nu reflectă cu adevărat capacitatea pulmonară.
Una dintre cele mai frecvente probleme e o expirație insuficient de puternică. Dacă nu sufli cât de tare poți chiar de la început, aparatul înregistrează valori mai mici decât realitatea. La fel de des apare o etanșare incompletă în jurul piesei bucale: dacă buzele nu strâng bine muștiucul sau limba îl blochează parțial, o parte din aer scapă pe lângă el, nu prin el.
Întreruperea expirației prea devreme este o altă cauză a unor rezultate incorente. Testul are nevoie ca expirul să continue până când plămânii sunt complet goliți, nu doar câteva secunde. Tusea în timpul manevrei, un inspir incomplet înainte de expir sau nerespectarea recomandărilor legate de medicație și fumat înainte de test pot, de asemenea, denatura rezultatele.
Din acest motiv, testul se repetă, de regulă, de mai multe ori în cadrul aceleiași ședințe, iar medicul sau asistentul te va îndruma să corectezi tehnica, dacă observă că prima încercare nu a fost suficient de bună.
Când este necesară repetarea spirometriei
Pentru persoanele diagnosticate deja cu astm sau BPOC, spirometria nu se face o singură dată, ci periodic, ca parte din monitorizarea bolii. Frecvența exactă depinde de severitatea afecțiunii și de recomandarea medicului pneumolog, dar, în general, testul se repetă anual, pentru bolile stabile, sau mai des, dacă simptomele se schimbă.
Testul este repetat și atunci când se începe un tratament nou sau se modifică schema existentă. De exemplu, când se adaugă un bronhodilatator sau un corticosteroid inhalator. Rezultatele „înainte” și „după” arată dacă noul tratament chiar îmbunătățește funcția pulmonară, nu doar simptomele resimțite de pacient.
Spirometria se repetă și dacă apare o agravare bruscă a simptomelor respiratorii, o infecție care afectează plămânii sau înainte de anumite intervenții chirurgicale, pentru a verifica dacă plămânii pot face față procedurii și anesteziei.
Întrebări frecvente despre spirometrie
Spirometria este dureroasă?
Nu. Spirometria este o investigație neinvazivă și nedureroasă. În timpul expirației forțate, unele persoane pot resimți un ușor disconfort, senzație de amețeală sau gât uscat, care dispar rapid după terminarea testului.
Cât durează investigația?
Spirometria durează, de regulă, 15-30 de minute. Dacă este necesar și testul cu bronhodilatator, durata totală poate ajunge la aproximativ 45-60 de minute.
Spirometria se poate face la copii?
Da, de regulă începând cu vârsta de 5-6 ani, când copilul poate coopera și efectua corect manevrele de respirație necesare pentru test.
Se poate face în timpul unei răceli?
În general, nu este recomandat. O infecție respiratorie poate influența rezultatele testului și poate crește riscul de transmitere a infecției. De regulă, spirometria se reprogramează după vindecare, cu excepția situațiilor în care medicul decide altfel.
Cât de des trebuie repetată spirometria?
Frecvența spirometriei depinde de motivul pentru care este recomandată. La persoanele fără afecțiuni pulmonare nu există o periodicitate standard, iar la pacienții cu astm sau BPOC investigația se repetă conform recomandării medicului, pentru monitorizarea bolii și a tratamentului.
Bibliografie
- Spirometry. 2022, www.nhs.uk
- “Spirometry - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2017, www.mayoclinic.org
- “Spirometry.” WebMD, WebMD, 5 Jan. 2017, www.webmd.com
- “Spirometry (Lung Function Test).” Cleveland Clinic, 2018, https://my.clevelandclinic.org
- V.C. Moore. “Spirometry: Step by Step.” Breathe, vol. 8, no. 3, 2012, pp. 232–240, https://publications.ersnet.org/content/breathe/8/3/232, 10.1183/20734735.0021711.
- Lamb, Keith, et al. “Spirometry.” Ncbibooks, StatPearls Publishing, 17 Aug. 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560526/. Accessed 15 July 2026.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Puncția sinusală: în ce constă și când se recomandă această procedură
Puncția sinusală este o procedură ORL minim invazivă utilizată în special în tratamentul unor forme de sinuzită maxilară, atunci când secrețiile nu se mai pot evacua prin căile naturale, iar simptomele sunt severe sau persistă în ciuda tratamentului medicamentos. Procedura constă în introducerea unu...
Alergie la ambrozie: de ce apare, cum se manifestă, tratament
Alergia la ambrozie este reacție imunitară la polenul plantei Ambrosia artemisiifolia, cel mai răspândit alergen sezonier de toamnă în România;Sezonul de polenizare este în august - octombrie, vârful în august-septembrie (nu primăvara!);Simptomele alergiei la ambrozie sunt: rinită alergică (strănut,...
Terapia HIPEC: ce rol are chimioterapia intraperitoneală hipertermică
Diagnosticul de cancer cu afectare a peritoneului poate fi una dintre cele mai dificile experiențe prin care trece un pacient și familia sa. În ultimii ani, însă, tratamentul unor astfel de forme de boală a evoluat semnificativ, iar pentru anumite persoane există opțiuni terapeutice complexe care ur...