Turbinectomie (reducția cornetelor nazale): în ce constă, recomandări

Intervenții chirurgicale
13 Noiembrie 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
Turbinectomia sau reductia cornetelor nazale cand este indicata

Dificultăți de respirație, blocaj nazal, secreții nazale crescute? Aceste simptome pot anunța o banală răceală, dar pot ascunde și instalarea altor afecțiuni precum hipertrofia cornetelor nazale. În cele ce urmează, va prezentăm simptome și cauze ale afecțiunilor cornetelor nazale, cât și tehnici chirurgicale aplicate pentru vindecarea acestora.

Ce sunt cornetele nazale?

Cornetele nazale sunt o serie de lamele osoase concoiforme, adică sub formă de cochilie. Cornetele nazale sunt dispuse sub forma a 3 perechi, fiecare pereche fiind situată pe peretele lateral a cavităților nazale (înăuntrul foselor nazale). Aceste 3 perechi poartă denumirea de cornete nazale superioare, mijlocii și inferioare. Fiecare cornet nazal este alcătuit dintr-o lamelă osoasă a cărei suprafață este tapetată de un țesut conjunctiv foarte bogat în vase de sânge care poartă denumirea de mucoasă.

Rolul acestor structuri este acela de a regla fluxul de aer și temperatura acestuia în momentul în care pătrunde în nas în timpul procesului de inspir al respirației. De asemenea, mai au și rolul de a menține nivelul de umiditate de la nivelul căilor respiratorii nazale.

Cornetele nazale se pot umfla (mări în volum) sau pot fi deviate și astfel pot cauza obstrucție (blocaj) nazală și dificultăți în respirația pe nas. Respirația nazală este benefică organismului nostru, nu cea orală, de aceea este foarte important să asigurăm o respirație nazală cât mai ușoară.

Există nenumărate situații în care cornetele nazale se umflă foarte mult, ocupând toată cavitatea nazală și astfel determinând obstrucționarea fluxului de aer prin nas. Atunci când tratamentele medicale mai conservatoare nu dau roade, metodă chirurgicală numită turbinectomie poate fi indicată ca măsură de tratament.

Simptomele care pot apărea în afecțiunile cornetelor nazale

Hipertrofia cornetelor nazale se traduce prin creșterea excesivă și mărirea în lungime și volum a cornetelor nazale. Cornetele nazale se pot umflă în mod normal în timpul ciclului nazal (care reprezintă o serie de perioade alternative de congestie și decongestie nazală) și atunci când corpul este în poziție întinsă (orizontală). Cornetele nazale se mai pot umfla, de asemenea, că un răspuns la alergeni și alți anumiți stimuli.

Cele mai frecvente simptome apar mai ales în condițiile hipertrofierii cornetelor nazale inferioare. Acestea sunt reprezentate de:

  • dificultăți la respirație;
  • congestia (înfundarea) nasului în mod alternativ (doar la câte o nară);
  • blocaj al nasului;
  • senzație de disconfort la nivelul nasului;
  • sforăit;
  • respirație pe gură în timpul somnului;
  • gura uscată după trezire - ca o consecință directă a dormitului cu gura deschisă;
  • simțul mirosului modificat;
  • ușoare dureri la nivelul feței;
  • secreții nazale crescute;
  • presiune la nivelul frunții.

O mare parte dintre aceste simptome sunt foarte similare celor care apar în răceala banală, însă dacă ele sunt cauzate de o hipertrofie de cornete nazale atunci acestea nu vor dispărea după un timp, rămânând constante și determinându-i pe cei afectați să apeleze la un medic specialist ORL.

De asemenea, aceste simptome se pot regăsi și în cazul indivizilor care prezintă deviație de sept (atunci când linia cartilajului care este situat între cele două nări nu este dreaptă), motiv pentru care este necesar un diagnostic diferențial între cele 2 afecțiuni.

Cauzele hipertrofiei

În afara situațiilor fiziologice (normale) în care are loc congestia nazală care au fost explicate în paragraful de mai sus, cauzele patologice de hipertrofie a cornetelor nazale sunt multiple și pot fi:

  • acute - hipertrofia având loc o singură dată și dispărând odată cu boala de bază care a cauzat-o;
  • cronice - cauzele sunt prezente pe o perioadă lungă de timp, mai mult de 3 luni.

Printre cauzele hipertrofiei de cornete nazale se numără:

  • infecțiile de tract respirator superior - cel mai frecvent exemplu fiind răceala banală;
  • infecții sinusale acute;
  • polipi nazali;
  • rinita alergică-inflamarea nasului ca răspuns la un anumit alergen;
  • rinita non-alergică;
  • sinuzita cronică - inflamarea cronică a sinusurilor, substanțe iritante de mediu;
  • anumite medicații și schimbări hormonale.

Tehnici chirurgicale în hipertrofia cornetelor nazale

Dacă în urma tratamentelor medicale conservatoare (reducerea alergenilor din mediu și tratamentul medicamentos) simptomele nu se ameliorează, iar obstrucția nazală este persistentă, atunci poate fi indicată metoda de tratament chirurgical.

Există mai multe metode de tratament chirurgical, toate având ca țintă reducerea în volum a cornetelor nazale inferioare - deoarece hipertrofia acestora este în mare parte responsabilă de simptomatologia deranjantă.

Principalul scop al tuturor tehnicilor chirurgicale este reprezentat de ameliorarea obstrucției nazale cu prezervarea funcției cornetelor nazale inferioare.

Tehnicile chirurgicale folosite sunt reprezentate de:

  • criochirurgie;
  • reducția volumetrică cu ultrasunete;
  • chirurgia laser;
  • radiofrecvența;
  • electrocauterizarea;
  • turbinoplastia;
  • mucotomia cu microdebriderul.

Criochirurgia sau crioturbinectomia este o procedură chirurgicală minim invazivă care folosește protoxid de azot și azot lichid ca și agenți de răcire și induce necroza prin înghețarea cornetului nazal inferior. Efectele pe termen scurt sunt satisfăcătoare, dar datorită unei lipse de eficiență pe termen lung există metode moderne care sunt preferate față de criochirurgie.

Reducția volumetrică cu ultrasunete se realizează prin expunerea țesuturilor afectate ale cornetelor nazale inferioare la fluctuații cu frecvență joasă de ultrasunete provenite dintr-o sondă nazală specială. Această expunere duce la distrugerea țesutului afectat și, astfel, la reducerea în volum a cornetelor nazale inferioare.

În chirurgia laser, metoda preferată este cea a laserului cu diodă întrucât oferă precizie crescută de tăiere și hemostază adecvată. Mai poate fi folosit laserul cu dioxid de carbon.

Turbinoplastia prin radiofrecvență este o tehnică minim invazivă care reduce volumul cornetelor nazale într-un mod precis și țintit. Folosește radiofrecvența pentru a reduce volumul cornetelor și are impact minim asupra țesuturilor sănătoase din jur. Este cea mai folosită metodă de reducție a cornetelor nazale inferioare.

Turbinoplastia prin electrocauterizare este o tehnică ce implică aplicarea curentului electric pe mucoasă sau pe plan submucos pentru cauterizarea țesuturilor ce aparțin cornetului nazal inferior.

Turbinoplastia este metoda chirurgicală care se bazează pe cauterizarea părții nefuncționale a cornetelor care obstrucționează, în timp ce partea funcțională a mucoasei este prezervată și astfel funcția de reglare a umidității și temperaturii aerului este păstrată. Există două metode pentru această tehnică: intraturbinoplastia și extraturbinoplastia.

Mucotomia cu microdebriderul este o procedură chirurgicală care se realizează cu ajutorul unui dispozitiv sub forma unui tub gol cu o porțiune interioară și una exterioară. La capătul tubului ambele porțiuni sunt dotate cu câte o lamă care taie țesutul pe măsură ce dispozitivul se mișcă înainte și înapoi. Dispozitivul este dotat cu un cateter ce prezintă aspirație continuă astfel încât țesutul tăiat este captat și îndepărtat instantaneu din zona chirurgicală. Avantajul acestei metode este reprezentat de versatilitatea microdebriderului, se efectuează sub control endoscopic.

Când este indicată ablația cornetelor nazale?

Nu există o procedură standard prin care medicii specialiști ORL să selecteze persoanele care sunt eligibile pentru turbinectomie. Trebuie realizată o investigație medicală amănunțită, care cuprinde simptomele resimțite de persoana afectată, examenul clinic obiectiv și rezultatele endoscopiei nazale.

În general, indicațiile pentru chirurgie sunt următoarele:

  • congestie nazală subiectivă (înfundarea nasului) cauzată de hipertrofia cornetelor nazale care nu s-a ameliorat în urma tratamentului medical;
  • acces chirurgical în timpul unei alte intervenții nazo-sinusale, în combinații cu alte intervenții chirurgicale precum operație endoscopică de sinus, septoplastie;
  • operație pentru tratamentul sindromului de apnee în somn.

Când este contraindicată ablația cornetelor nazale?

Ablația cornetelor nazale este o intervenție care poate îmbunătăți respirația pentru pacienții cu obstrucție nazală cronică. Totuși, procedura nu este potrivită pentru toată lumea și prezintă anumite contraindicații:

  • Infecții acute ale tractului respirator superior. în cazul unei infecții acute, cum ar fi o răceală, gripă, sinuzită sau rinofaringită, ablația cornetelor nazale este contraindicată. Intervenția chirurgicală într-o zonă afectată de infecție poate agrava inflamația și poate crește riscul de complicații postoperatorii, inclusiv infecții mai severe sau sângerări abundente. Pacientul va trebui să aștepte vindecarea completă a infecției înainte de a reevalua posibilitatea procedurii;
  • Afecțiuni sistemice necontrolate: pacienții care suferă de boli cronice grave sau afecțiuni sistemice necontrolate, cum ar fi diabetul necontrolat, hipertensiunea severă, tulburările de coagulare, bolile autoimune sau alte probleme de sănătate severe, pot fi contraindicați pentru această procedură. Riscurile asociate cu intervenția chirurgicală și anestezia pot fi mai mari în cazul acestor pacienți. Medicul ORL și specialistul în anestezie vor evalua cu atenție aceste condiții înainte de a aproba intervenția;
  • Rinita alergică severă necontrolată: pacienții care suferă de rinită alergică necontrolată, cu episoade frecvente și intense de inflamație nazală, sunt deseori considerați neadecvați pentru ablația cornetelor nazale. Alergiile severe pot agrava inflamația postoperatorie și pot diminua rezultatele procedurii, deoarece inflamația poate persista chiar și după reducerea cornetelor. În aceste cazuri, se recomandă tratamentul alergiei înainte de a considera intervenția chirurgicală;
  • Anxietate severă și teama de intervenții chirurgicale: unii pacienți experimentează anxietate severă legată de intervențiile chirurgicale sau de ideea unei proceduri în zona nazală. În aceste cazuri, procedura poate fi contraindicată dacă anxietatea nu poate fi gestionată corespunzător. Pacienții care prezintă un nivel ridicat de teamă și anxietate pot beneficia de consiliere psihologică și de discuții suplimentare cu medicul înainte de a lua decizia finală;
  • Femei însărcinate: deși nu este strict interzisă, ablația cornetelor nazale este, de obicei, evitată în timpul sarcinii, mai ales în primul și al treilea trimestru. Riscurile anesteziei și ale intervenției pot afecta atât mama, cât și fătul. În cazul unei obstrucții nazale severe, femeia însărcinată poate opta pentru metode alternative temporare de ameliorare, iar intervenția chirurgicală poate fi planificată după naștere;
  • Anomalii anatomice care pot afecta procedura: există cazuri în care pacienții au anomalii anatomice, cum ar fi deviații severe de sept, tumori nazale sau alte deformări care pot face ablația cornetelor dificilă sau ineficientă. În aceste situații, se recomandă tratamente alternative sau intervenții mai complexe care să abordeze și problema structurală primară.
Femeie cu nas reconstruit prin interventia de turbinectomie

Cum te pregătești pentru turbinectomie?

Pregătirea pentru turbinectomie implică mai multe etape esențiale care asigură succesul procedurii și minimizează riscurile. Deși fiecare caz poate avea particularități, există câțiva pași standard de pregătire.

  • Consultația preoperatorie și evaluarea medicală: înainte de intervenție, este necesară o consultație detaliată cu medicul specialist ORL (otorinolaringolog). Această discuție presupune evaluarea simptomelor și efectuarea unor teste, cum ar fi rinoscopia, endoscopia nazală sau imagistica (de obicei tomografie computerizată). În timpul consultației, medicul va discuta istoricul medical complet, pentru a identifica orice condiții de sănătate care ar putea influența siguranța sau rezultatul intervenției, cum ar fi alergiile, afecțiunile respiratorii, cardiace sau bolile autoimune;
  • Ajustarea tratamentelor și pregătirea pentru anestezie: dacă urmezi un tratament medicamentos, mai ales cu anticoagulante, medicul poate recomanda oprirea temporară a acestuia cu câteva zile înainte de procedură pentru a reduce riscul de sângerare. Este important să discuți cu medicul toate medicamentele și suplimentele pe care le iei, inclusiv cele naturiste. În funcție de tipul anesteziei (locală sau generală), vei primi instrucțiuni clare privind restricțiile alimentare înainte de operație. În cazul anesteziei generale, trebuie evitat consumul de alimente și lichide cu 6-8 ore înainte de intervenție;
  • Evitarea infecțiilor și igiena nazală: pentru a reduce riscul de infecție postoperatorie, se recomandă evitarea contactului cu persoane bolnave și păstrarea igienei riguroase a căilor respiratorii superioare. De asemenea, medicul poate prescrie un spray nazal cu soluție salină sau antibiotice pentru a curăța cavitățile nazale înainte de procedură. Aceste măsuri contribuie la scăderea riscului de complicații și asigură o intervenție mai sigură;
  • Organizarea recuperării postoperatorii: pentru a avea o recuperare confortabilă, este util să pregătești în avans toate cele necesare pentru perioada de după intervenție. Unele măsuri de sprijin includ obținerea unei zile de concediu sau a unei perioade de repaus, aprovizionarea cu analgezice și comprese reci, precum și aranjarea transportului pentru ziua intervenției, deoarece după anestezie este indicat să nu conduci. În plus, este important să discuți cu medicul despre așteptările postoperatorii, astfel încât să știi ce simptome sunt normale (cum ar fi congestia sau sângerarea ușoară) și care ar trebui raportate urgent.

Cât durează recuperarea postoperatorie?

Activitatea normală poate fi reluată imediat după intervenția chirurgicală întrucât aceasta este minim invazivă. Persoana asupra căreia a fost efectuată intervenția trebuie să evite efortul fizic excesiv și a temperaturile foarte ridicate. Medicul specialist poate prescrie anumite soluții uleioase care au efect emolient asupra mucoasei nazale. Acestea trebuie aplicate timp de 6-8 săptămâni, aceasta fiind durata până la vindecarea completă.

Care sunt riscurile asociate cu reducția cornetelor nazale?

Reducția cornetelor nazale, o procedură utilizată frecvent pentru ameliorarea respirației nazale la pacienții cu obstrucție cronică, este relativ sigură, dar, ca orice intervenție chirurgicală, prezintă unele riscuri și complicații.

  • Sângerare: sângerarea este una dintre cele mai comune complicații asociate cu reducția cornetelor nazale, deoarece țesuturile din interiorul cavității nazale sunt bine vascularizate. Deși sângerarea minoră este obișnuită după operație, în cazuri rare poate apărea o hemoragie semnificativă care necesită tratament. Acest risc este crescut în special la pacienții cu tulburări de coagulare sau care iau anticoagulante;
  • Infecții: deși rare, infecțiile pot apărea în urma procedurii. În cazuri mai grave, infecția poate duce la dezvoltarea unor abcese sau chiar a unei sinuzite. Pentru a reduce acest risc, medicii pot prescrie antibiotice și recomandă menținerea unei igiene corespunzătoare post-operator. Infecțiile netratate pot agrava simptomele și pot prelungi perioada de recuperare;
  • Cicatrizare excesivă și formarea de sinechii: cicatrizarea anormală poate duce la formarea de sinechii (aderențe) între cornete și alte structuri nazale, provocând obstrucție nazală și dificultăți de respirație. Aceste aderențe pot apărea ca urmare a vindecării inadecvate sau a manipulării agresive a țesuturilor în timpul intervenției. În cazul în care sinechiile apar, este posibil să fie necesară o intervenție suplimentară pentru a le corecta;
  • Sindromul de nas uscat. Reducția excesivă a cornetelor nazale poate cauza ceea ce se numește sindrom de „nas uscat”. Această afecțiune apare când cornetele sunt reduse prea mult, ceea ce afectează umidificarea și filtrarea aerului inhalat. Pacienții cu acest sindrom pot resimți senzații de uscăciune intensă, disconfort și dificultăți de respirație, chiar dacă nasul pare desfundat. Această complicație este greu de tratat și poate afecta semnificativ calitatea vieții pacientului;
  • Dureri cronice. Unii pacienți pot experimenta dureri cronice sau disconfort în zona nazală și sinusală după intervenție. Aceste dureri pot fi cauzate de cicatrizare, inflamare sau afectarea nervilor locali. În cazuri rare, durerea poate persista pe termen lung, necesitând tratamente suplimentare sau chiar intervenții pentru ameliorare;
  • Modificări ale mirosului (anosmie sau hiposmie): o reducere excesivă a cornetelor sau cicatrizarea poate afecta terminațiile nervoase responsabile de simțul olfactiv. Astfel, pacienții pot experimenta o reducere a capacității de a simți mirosuri (hiposmie) sau chiar pierderea totală a mirosului (anosmie). Deși aceste simptome sunt, de obicei, temporare, în cazuri rare, modificările mirosului pot deveni permanente;
  • Dificultăți de respirație postoperatorie: deși procedura are ca scop ameliorarea respirației, uneori pacienții pot simți dificultăți respiratorii chiar după intervenție, fie din cauza inflamației, fie a cicatrizării. Aceste dificultăți pot fi temporare și pot trece pe măsură ce zona se vindecă, dar în cazuri de cicatrizare severă sau sinechii, poate fi necesară o intervenție suplimentară;
  • Reacții adverse la anestezie: reducția cornetelor nazale poate fi realizată sub anestezie locală sau generală, iar, în cazuri rare, pacienții pot prezenta reacții adverse la anestezie, inclusiv greață, vărsături, dureri de cap sau, în cazuri foarte rare, reacții alergice severe.

Deși aceste riscuri sunt rare, este important ca pacienții să fie bine informați și să colaboreze strâns cu medicul lor pentru a minimiza complicațiile. O evaluare atentă și respectarea indicațiilor postoperatorii pot contribui la o recuperare mai rapidă și la rezultate optime.

Atenție! Prezentarea are un caracter strict informativ.

Concluzii

În cazul în care suferiți de o hipertrofie a cornetelor nazale, consultați un medic specialist pentru a urma o schemă de tratament specifică problemelor cu care vă confruntați.

Bibliografie

  1. Abdullah B, Singh S. “Surgical Interventions for Inferior Turbinate Hypertrophy: A Comprehensive Review of Current Techniques and Technologies.” Int J Environ Res Public Health, 2021 Mar 26;18(7):3441. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33810309/,Accesat in 18.08.2021.
  2. Enthealth. “Turbinate Hypertrophy.” Enthealth, 2021, https://www.enthealth.org/conditions/turbinate-hypertrophy/, Accesat in 18.08.2021.
  3. Frothingham, Scott . “What to Expect with a Turbinectomy.” Healthline, 2018, https://www.healthline.com/health/turbinectomy#why-is-a-turbinectomy-needed, Accesat in 18.08.2021.
  4. Nall, Rachel. “Turbinate Hypertrophy.” Healthline, 2018, https://www.healthline.com/health/turbinate-hypertrophy#complications,Accesat in 18.08.2021.
  5. Radhakrishnan, Rohini . “What is Turbinectomy Surgery.” Medicinenet, 2021 https://www.medicinenet.com/what_is_a_turbinectomy_surgery/article.htm, Accesat in 18.08.2021.
  6. Zapanta, Philip. “Turbinectomy.” Emedicine, 2021 https://emedicine.medscape.com/article/2051775-overview#a1, Accesat in 18.08.2021.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării