6 cauze posibile ale senzației de greață
Senzația de greață se poate manifesta în lipsa unei sarcini și chiar în lipsa consumului de alimente alterate. Există mai multe cauze posibile ale senzației de greață, iar unele dintre ele pot avea legătură cu emoțiile, alimentația, hidratarea, medicamentele sau anumite infecții. Iată care sunt cele șase cauze ce pot declanșa această reacție neplăcută!
Emoțiile, printre cauzele posibile ale senzației de greață
Stresul, anxietatea și emoțiile intense pot avea un impact direct asupra digestiei, chiar dacă nu există o problemă alimentară evidentă. Intestinul și stomacul reacționează rapid la semnalele transmise de creier deoarece acestea comunică constant prin sistemul enteric. Tractul digestiv conține milioane de neuroni și este numit și al doilea creier, iar emoțiile puternice modifică motilitatea gastrică și pot favoriza greața. Din acest motiv, emoțiile se numără printre cauzele posibile ale senzației de greață, mai ales atunci când disconfortul apare brusc, în perioade tensionate sau înaintea unor evenimente importante.
„Emoțiile puternice ce declanșează stresul sau anxietatea pot provoca o serie de schimbări fiziologice în organism, inclusiv la nivelul intestinului, ce este deosebit de sensibil la sentimentele negative”, explică Randy Wexler, doctor în cadrul Ohio State University Wexner Medical Center.
Terminațiile nervoase de la nivelul stomacului lucrează pentru a se extinde și restrânge, precum și pentru a împinge alimentele prin tractul digestiv. Atunci când suntem stresați sau neliniștiți, creierul transmite semnale acestor terminații nervoase, provocând contracții ce modifică ritmul normal al mișcărilor intestinale, iar acest lucru poate declanșa senzația de greață.
Foamea poate declanșa senzația de greață
Bineînțeles că un stomac gol, încărcat cu aciditate va irita pereții gastrici și poate declanșa senzația de greață. Din aceeași categorie fac parte și gastrita, ulcerul, refluxul gastroesofagian. Hipoglicemia este o altă cauză. Când trec multe ore de la ultima masă, nivelul de zahăr din sânge scade foarte mult, în special dacă ultima masă a constat în carbohidrați. Acest lucru poate declanșa o senzație de amețeală și de foame. Ce putem face? Soluția cea mai rapidă este să consumăm un pahar de suc natural din fructe sau chiar fructe proaspete. Consumul unor gustări naturale dulci normalizează nivelul de zahăr din sânge, iar senzația de greață dispare.
La unele persoane, foamea poate provoca un disconfort digestiv discret, dar persistent, care nu este însoțit de alte simptome digestive puternice. O senzație de greață fără vărsături poate apărea atunci când organismul are nevoie de energie, iar stomacul rămâne gol pentru prea mult timp. În asemenea situații, o gustare simplă, ușor de digerat, poate ajuta la reducerea stării de rău.
Pentru a preveni reapariția disconfortului, este recomandat ca mesele să fie organizate mai regulat pe parcursul zilei. Alimentele care combină carbohidrați, proteine și grăsimi sănătoase pot susține mai bine nivelul de energie și pot reduce riscul ca greața să apară între mese.
Apariția grețurilor după mancare este mai degrabă specifică bolilor colecistului, în special litiazei biliare.
Deshidratarea, una dintre cauzele posibile ale senzației de greață
Relația greață-deshidratare este una bidirecțională, deshidratarea producând greașă. Iar vreața și vărsăturile pot duce la deshidratare. Corpul nostru are nevoie de apă pentru ca toate funcțiile să fie efectuate în mod corect. Pentru unii oameni, chiar și o deshidratare ușoară ar putea să dea peste cap buna funcționare a organismului, iar senzația de greață poate să apară în astfel de momente, fiind însoțită de dureri de cap și amețeală. Acest fapt se datorează fluctuațiilor tensiunii arteriale pe fondul reducerii volumului sangvin și dezechilibrelor hidroelectolitice care vor afecta sistemul nervos central determinând amețeli și senzație de greață.
În unele cazuri, deshidratarea poate favoriza și apariția stărilor de vomă, mai ales după efort fizic, expunere la căldură sau episoade de transpirație abundentă.
Semnele deshidratării nu sunt întotdeauna evidente de la început. Gura uscată, urina închisă la culoare, oboseala și durerile de cap pot indica faptul că organismul are nevoie de lichide. Rehidratarea trebuie făcută treptat, cu înghițituri mici de apă. Se vor evira alimentele grele, bauturile carbogazoase, cafeaua, sucurile concentrate și alcoolul. Acestea vor accentua deshidratarea. Dacă greața persistă, dacă apar febră, confuzie sau imposibilitatea de a păstra lichidele, este indicat consultul medical.
Suplimentele alimentare și medicamentele luate pe stomacul gol
Atât vitamina C, E, fierul, cât și medicamentele pentru calmarea durerilor, precum ibuprofenul, luate pe stomacul gol ar putea declanșa senzația de greață. Atunci când luăm medicamente fără să fi consumat în prealabil o masă, mucoasa gastrică a stomacului este afectată, iar printre simptomele specifice poate apărea și senzația de greață.
Reacția poate fi mai pronunțată la persoanele cu stomac sensibil, gastrită, reflux gastroesofagian sau episoade frecvente de arsuri gastrice. Unele substanțe pot crește aciditatea sau pot irita direct mucoasa digestivă, iar disconfortul apare la scurt timp după administrare. Din acest motiv, este important ca suplimentele și medicamentele să fie luate conform recomandărilor de pe prospect sau indicațiilor medicului.
Administrarea pe stomacul gol, în afara indicațiilor precise ale medicului în acest sens, se numără printre cauzele posibile ale senzației de greață, mai ales atunci când starea de rău apare repetat după același produs. O masă ușoară, un iaurt sau câteva gustări simple pot reduce iritația gastrică, dacă modul de administrare permite acest lucru. Dacă simptomele persistă, se agravează sau sunt însoțite de dureri abdominale, este recomandat un consult medical.
Durerile de cap pot fi asociate cu senzația de greață
Prezența durerilor de cap și a migrenelor poate cauza amețeală și vedere neclară, care, la rândul lor, pot duce la apariția senzației de greață. Fondul problemei sunt modificările vasculare fie prin deschidratare, fie datorate spasmelor vasculare. În acest caz, medicamentele care înlătură durerile de cap ar putea ameliora și greața apărută pe fondul acestor dureri.
În timpul unui episod de migrenă, sistemul nervos poate deveni mai sensibil la stimuli obișnuiți, precum lumina, zgomotele sau mirosurile puternice. Această sensibilitate poate accentua starea de rău și poate face ca disconfortul gastric să apară odată cu durerea. De aceea, odihna într-o cameră liniștită și hidratarea treptată pot ajuta la reducerea simptomelor.
Durerile de cap intense se numără printre cauzele posibile ale senzației de greață, mai ales când apar în episoade repetate sau sunt însoțite de tulburări vizuale. Dacă durerea este bruscă, foarte puternică, diferită de episoadele obișnuite sau apare împreună cu slăbiciune, confuzie ori dificultăți de vorbire, este necesară evaluarea medicală rapidă.
Însă orice durere de cap persistentă, în care apare vărsătura fără greață, în jet este un semnal de alarmă care trebuie să duc pacientul de urgență la medic.
Prezența unei infecții
Dacă avem senzația de presiune în urechi și dificultate în menținerea echilibrului, cel mai probabil avem de-a face cu o infecție a urechii interne. Greața poate apărea printre simptomele specifice acestei afecțiuni, precum schimbarea calității auzului, congestia nazală, durerile de cap și febra. Toate aceste semne ar trebui să ne trimită la medicul specialist pentru a beneficia de un tratament adecvat împotriva infecției, recomandă specialiștii.
Urechea internă are un rol important în menținerea echilibrului, iar inflamația din această zonă poate perturba semnalele transmise către creier. Când informațiile despre poziția corpului nu mai sunt percepute corect, pot apărea vertij, instabilitate și greață. Simptomele pot fi mai supărătoare la schimbarea poziției capului sau în timpul mersului.
Infecțiile, în special cele care afectează urechea internă, se numără printre cauzele posibile ale senzației de greață, deoarece pot influența direct mecanismele echilibrului. Tratamentul depinde de cauza infecției și de intensitatea simptomelor, motiv pentru care consultul medical este important. Medicul poate recomanda investigații, tratament adecvat și măsuri pentru reducerea amețelii și a disconfortului.
Întrebări frecvente despre cauzele posibile ale senzației de greață
Care sunt cele mai comune cauze posibile ale senzației de greață?
Cele mai comune cauze posibile ale senzației de greață pot include stresul, anxietatea, foamea, deshidratarea, durerile de cap, migrenele, suplimentele alimentare sau medicamentele luate pe stomacul gol. Greața poate apărea și în cazul unor infecții, mai ales când este afectată urechea internă sau în cazul meningitelor. Dacă senzația persistă, revine des sau este însoțită de febră, amețeală puternică ori dureri abdominale, consultul medical este recomandat.
De ce apare senzația de greață fără vărsături?
O senzație de greață fără vărsături poate apărea atunci când stomacul este gol, când glicemia scade sau când organismul este deshidratat. Poate fi legată și de stres, migrene, reflux gastric ori administrarea unor medicamente fără alimente sau de litiaza biliară. De multe ori, greața trece după hidratare, odihnă sau o gustare ușoară. Dacă disconfortul durează mai multe zile, cauza trebuie verificată de medic.
Poate stresul să provoace senzație de greață?
Da, stresul poate provoca senzație de greață, deoarece creierul și sistemul digestiv comunică permanent prin semnale nervoase. În perioade tensionate, stomacul poate deveni mai sensibil, iar mișcările intestinale se pot modifica. Persoana afectată poate simți nod în stomac, lipsă de poftă de mâncare, crampe ușoare sau greață. Relaxarea, respirația lentă și mesele regulate pot ajuta la reducerea disconfortului.
Când poate deveni deshidratarea o cauză a senzației de greață?
Deshidratarea poate deveni o cauză a senzației de greață când aportul de lichide este prea mic, mai ales pe vreme caldă, după efort fizic sau în perioade cu transpirație abundentă. Greața poate fi însoțită de gură uscată, amețeală, urină închisă la culoare, oboseală și dureri de cap datorate scăderii tensiunii arteriale și a tulburărilor electrolitice. Rehidratarea se face treptat, cu înghițituri mici de apă. Simptomele severe necesită evaluare medicală.
Când trebuie să mergi la medic pentru senzația de greață?
Este recomandat să mergi la medic dacă senzația de greață persistă, se agravează sau apare împreună cu febră, dureri puternice, confuzie, slăbiciune, tulburări de vedere ori dificultăți de echilibru. Atenție sporită este necesară când greața apare după medicamente, în timpul migrenelor intense sau pe fondul unei posibile infecții. Un consult ajută la identificarea cauzei și la alegerea tratamentului potrivit.
Bibliografie
- Taylor, Marygrace. “Feeling Nauseous? 6 Surprising Reasons Why & How to Stop.” SELF, SELF, 24 Dec. 2019, www.self.com/story/feeling-nauseous;
- “Constant Nausea: Causes, Remedies, Treatment.” Healthline, 10 Oct. 2019, www.healthline.com/health/constant-nausea;
- Clinic, Cleveland. “Nausea (Feeling Sick or Nauseous ) Causes & Treatment.” Cleveland Clinic, 25 Aug. 2023, my.clevelandclinic.org/health/symptoms/nausea.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Tot ce trebuie să știi despre durerile de spate
Durerea de spate (sau dorsalgia în termeni medicali) este un simptom extrem de comun și unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la medic. În funcție de durată, ea poate fi acută (se manifestă pentru o perioadă mai scurtă, sub 6 săptămâni), subacută (până la 12 săptămâni) sau cronică - at...
Nasul înfundat (congestia nazală): cauze și remedii
Nasul înfundat, cunoscut și sub denumirile de congestie nazală sau obstrucție nazală, reprezintă diminuarea sau oprirea completă a fluxului aerian la nivelul uneia sau a ambelor fose nazale.Congestia nazală poate afecta semnificativ respirația și confortul zilnic. Persoanele cu nas înfundat pot avea...
Sforăitul: cauze, factori de risc și remedii
Sforăitul reprezintă zgomotul produs de fluxul de aer care circulă între nas, gură şi plămâni în momentul respiraţiei, când căile aeriene sunt obstrucţionate. Aproape jumătate dintre oameni sforăie din când în când. Academia Americană de Medicina Somnului estimează că sforăitul afectează aproximativ...