Interviu Dr. Codruța Chelmuș, MedLife: despre afecțiuni dermatologice frecvente și testarea genetică în dermatologie
Sănătatea pielii este o componentă esențială a bunăstării noastre generale, fiind influențată de un amestec complex de factori interni și externi. De la calitatea aerului pe care îl respirăm și produsele cosmetice pe care le folosim, până la moștenirea genetică și nivelul de stres cotidian, totul se reflectă pe suprafața acestui organ vital. Dr. Codruța Ruxandra Chelmuș, medic primar dermatovenerolog la Hyperclinica MedLife Timișoara, ne spune mai multe despre principalele afecțiuni cutanate și rolul testării genetice în dermatovenerologie.
Cum s-au transformat patologiile cutanate în contextul modern?
Modul în care pielea noastră reacționează la mediu s-a schimbat semnificativ față de generațiile trecute. Factorii de mediu și cei psihologici joacă astăzi un rol mult mai pregnant în declanșarea unor afecțiuni care pot părea, la prima vedere, doar estetice.
„Unele boli au devenit mai frecvente, altele au scăzut ca incidență, iar unele au căpătat forme atipice sau debuturi la vârste neobișnuite”, spune dr. Codruța Chelmuș.
Care sunt cele mai frecvente afecțiuni dermatologice în funcție de vârstă?
Pielea trece prin transformări structurale majore pe măsură ce înaintăm în vârstă, fiecare etapă având vulnerabilitățile ei specifice.
La copii, dermatita atopică este printre cele mai întâlnite probleme. „Se pare că aerul poluat, curățenia excesivă și lipsa expunerii la microbi în primii ani de viață joacă un rol important”, explică dr. Chelmuș. Această boală inflamatorie cronică se manifestă prin uscăciune, roșeață, descuamare și mâncărime intensă. Localizarea leziunilor diferă în funcție de vârstă: obraji, frunte și scalp la sugari; coate, genunchi și mâini la copii; gât, zona ochilor și degete la adulți. Tratamentul presupune hidratare zilnică, evitarea factorilor iritanți, creme antiinflamatoare și, în formele severe, fototerapie sau tratamente sistemice moderne, precum anticorpii monoclonali.
Tot la copii, în special la vârste mici, sunt frecvente infecțiile bacteriene, scabia (râia), pediculoza (păduchii) și infecțiile virale (ex: molluscum contagiosum).
La adulți, acneea, dermatita seboreică, psoriazisul, eczemele de contact, rozaceea și infecțiile fungice sunt cele mai frecvente.
„Psoriazisul – o boală autoimună cronică – a avut o exacerbare notabilă în pandemie. Multe cazuri în remisie au recidivat sau s-au agravat, probabil din cauza stresului, a infecției SARS-CoV-2 și suspendării tratamentelor biologice din lipsa accesului medical. Stresul, obezitatea, fumatul și alcoolul sunt factori care pot agrava psoriazisul”, spune dr. Chelmuș.
Tot în rândul adulților, sunt frecvente infecțiile cu transmitere sexuală, care de asemenea intră în sfera dermatovenerologiei. „Se observă o revenire alarmantă a sifilisului și altor boli cu transmitere sexuală, mai ales în rândul tinerilor activi sexual, cu parteneri multipli”, remarcă dr. Chelmuș. Pe lângă sifilis, alte boli cu transmitere sexuală frecvent întâlnite sunt herpesul genital, verucile genitale cauzate de HPV, gonoreea, chlamydia și infecția cu HIV.
Persoanele vârstnice prezintă piele mai subțire și mai uscată, cu risc crescut de xeroză, prurit, ulcere de gambă și cheratoze actinice. De asemenea, apar mai frecvent diverse forme de cancer de piele.
Cum influențează expunerea la soare riscul de cancer de piele?
Cancerele de piele, precum melanomul și carcinoamele, sunt în creștere, în special datorită expunerii neprotejate la soare sau folosirii solarului.
„Pielea are memorie – fiecare arsură solară, mai ales în copilărie sau adolescență, crește riscul de cancer de piele mai târziu în viață. Mai exact, cumulul de radiații UV determină mutații la nivelul ADN-ului melanocitelor. Expunerile intermitente, intense, urmate de arsuri, sunt cele mai periculoase, mai ales vara. La mare risc sunt și unele profesii care presupun activitate în aer liber, precum agronomii, constructorii sau pescarii”, avertizează dr. Chelmuș.
Autoexaminarea regulată folosind regula ABCDE (Asimetrie, Borduri, Culoare, Diametru și Evoluție) ajută la depistarea leziunilor suspecte. O aluniță asimetrică, cu borduri neregulate, culori variate, diametru mare sau în creștere, ori modificări recente de formă sau simptome, trebuie evaluată și monitorizată atent.
Persoanele cu vârsta peste 50 de nevi, piele deschisă sau istoric familial de melanom ar trebui să efectueze screening dermatoscopic anual. Dermatologul poate examina alunițele prin dermatoscopie, o metodă neinvazivă care permite vizualizarea detaliilor invizibile cu ochiul liber și determinarea dacă leziunea necesită excizie.
De asemenea, este important de reținut că peste 70% dintre melanoame apar ca leziuni noi, nu din alunițe vechi. Vestea bună este că, dacă sunt depistate la timp, majoritatea cancerelor de piele pot fi tratate cu succes.
Care este legătura dintre moștenirea genetică și riscul de îmbolnăvire?
Genetica ne oferă „harta” riscurilor noastre, dar nu este întotdeauna o sentință. În dermatologie, înțelegerea predispoziției ereditare ajută la o monitorizare mult mai atentă și la aplicarea unor tratamente personalizate, adaptate profilului biologic al fiecărui pacient.
„Vorbim despre predispoziții genetice, care necesită factori declanșatori de mediu pentru a duce la boală”, explică dr. Codruța Chelmuș.
De exemplu, în psoriazis, riscul crește dacă există rude de gradul I afectate, ajungând până la 40 - 50% dacă ambii părinți sunt afectați. Genele implicate, cum este HLA-Cw6, sunt asociate cu debut precoce și forme severe.
Dermatita atopică este un alt exemplu relevant: „Dermatita atopică apare în contextul unei predispoziții genetice, dar este puternic influențată de factori de mediu precum poluarea, fumul de țigară, unii detergenți, praf, acarieni sau alergeni alimentari”, spune dr. Chelmuș. De asemenea, mutația genei FLG predispune la forme mai severe, debut timpuriu și infecții recurente. „Totuși, nu toți pacienții cu dermatită atopică au aceste mutații, iar prezența lor nu schimbă semnificativ tratamentul sau prognosticul”, precizează medicul.
Ce teste genetice există și cum ajută acestea pacienții?
Pentru psoriazis și dermatită nu există teste genetice de rutină. În schimb, pentru melanom există teste de predispoziție ereditară, cum ar fi CDKN2A, sau paneluri genetice extinse care analizează 19 gene asociate riscului familial. Dacă testul este pozitiv, rudele de gradul I sunt sfătuite să facă aceeași analiză.
În cazul melanomului, mutațiile specifice, precum BRAF, permit accesul la terapii țintite eficiente. Persoanele purtătoare de mutații pot beneficia de monitorizare dermatologică frecventă, dermatoscopie digitală, cartografiere dermatoscopică și consiliere genetică și psihologică, după caz.
Cine este dr. Codruța Chelmuș?
Dr. Codruța Chelmuș este medic primar dermatovenerolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Timișoara. Cu o experiență clinică solidă, dr. Chelmuș a construit o carieră centrată pe îngrijirea pacientului, combinând cunoștințele medicale riguroase cu o abordare orientată spre educație și prevenție.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Interviu dr. Ana Maria Apostol, MedLife: despre rolul medicului ORL
Otorinolaringologia (ORL) este o specialitate medicală și chirurgicală esențială pentru sănătatea capului, gâtului și urechilor. Rolul medicului ORL depășește simpla tratare a răcelilor sau a durerilor de urechi: acesta se asigură că pacientul respiră corect, că auzul și funcțiile gâtului sunt prote...
Interviu dr. Corneliu Roșulescu, MedLife: despre factori de risc, semne de alarmă și testarea genetică în urologie
Sănătatea aparatului urinar este o componentă esențială a stării generale de sănătate, însă multe persoane nu acordă suficientă atenție prevenirii și controlului regulat. Fie din lipsă de informare, fie din teama de investigații considerate jenante, mulți pacienți ajung la cabinetul medicului urolog...
Interviu dr. Horațiu Alin Mureșan, MedLife: despre cum tehnologiile moderne transformă diagnosticul oncologic
Progresele tehnologice în medicină schimbă rapid modul în care se realizează diagnosticul oncologic. De la analiza histologică clasică la testarea moleculară și inteligența artificială, tehnologia permite identificarea cu precizie a caracteristicilor fiecărei tumori, sprijinind deciziile clinice per...