Psoriazis

Despre psoriazis

Psoriazisul este o dermatoză inflamatorie cronică, mediată imunologic, cu o puternică predispoziție genetică. Cel mai frecvent apare sub formă de papule și plăci variabile din punct de vedere al morfologiei, distribuției și severității, având un puternic impact emoțional și psihosocial asupra vieții pacienților afectați.

În psoriazis există o inflamație care afectează înnoirea celulară; aceasta se desfășoară în 3-4 zile în loc de 30 de zile, cât ar fi normal. Practic, keratinocitele (celule din stratul superficial al pielii) se înmulțesc și determină o îngroșare exagerată a pielii.

Prevalența mondială a psoriazisului este de 2%, cu variații în funcție de regiune, ajungând la 11% pentru populația caucaziană și scandinavă. Este o patologie ce afectează deopotrivă bărbații și femeile și poate să apară la orice vârstă, mai frecvent în decada a 3-a de viață.

 

Tipuri de psoriazis și localizarea leziunilor

Psoriazisul vulgar este cea mai frecventă formă de psoriazis (aproximativ 90% din cazuri). Se manifestă clinic prin plăci și placarde eritemato-scuamoase (roșii și îngroșate), bine delimitate, cu scuame alb-sidefii pluristratificate, ușor detașabile, în general asimptomatice (sau cu prurit local).

Localizările frecvente sunt simetrice, pe suprafețele de extensie ale membrelor, pe trunchi și scalp. Semnele cu valoare clinică sunt reprezentate de semnul petei de spermanțet (dunga albă ce apare pe suprafața leziunii după grataj), semnul Auspitz (roua sângerândă, mică picătură de sânge rezultată din îndepărtarea completă a scuamelor) și semnul Koebner (apariția de noi leziuni în 7 - 14 zile pe zone care au fost anterior traumatizate).

Psoriazisul de scalp prezintă prurit mai frecvent, iar părul este indemn macroscopic. Rar pot să apară leziuni la nivelul feței, de aceea se poate confunda cu eczematidele din dermatita seboreică, iar expunerea la soare le agravează.

Psoriazisul palmar se asociază, de obicei, cu cel plantar, și este de multe ori rezistent la tratament, iar clinic se manifestă prin keratodermie difuză/insulară (zone de tegument îngroșat, fisurat), pustule, pulpită uscată, durioane psoriazice.

Psoriazisul unghiilor apare în 40% din cazuri și, de obicei, se asociază cu afectarea articulară. Clinic, acesta se remarcă prin pitting (mici depresiuni punctiforme), leuconichie (pete albicioase), linii Beau (șanțuri transversale), pată de ulei (unghii gălbui), hematoame filiforme (linii longitudinale negre), onicoliză (desprinderea parțială a unghiei), trahionichie (îngroșarea unghiei), hiperkeratoză subunghială (depozite rugoase de keratină sub unghie).

În 10% din cazuri poate exista afectare a mucoaselor, cu leziuni în cavitatea bucală.

Afectarea oculară în psoriazis poate ajunge până la 65% din cazuri și au fost descrise conjunctivite, keratoconjunctivite sicca, episclerite, blefarite, uveite, cataractă, leziuni de cornee.

Forma specifică de psoriazis, care atinge zonele flexurale, este cunoscută ca psoriazis inversat și are drept caracteristică absența scuamelor ori a leziunilor, fiind uneori exudative, umede, erozive.

Psoriazisul gutat este o variantă care, de obicei, are debut acut cu leziuni de mici dimensiuni și cu afectarea copiilor și adolescenților, declanșat în majoritatea cazurilor de o infecție faringiană cu Streptococ de grup A.

Alte forme specifice în funcție de dimensiuni și localizare: psoriazis punctat, psoriazis folicular, psoriazis liniar, psoriazis numular, psoriazis circinat, psoriazis inelar, psoriazis ostraceu, psoriazis rupioid.

Psoriazisul eritrodermic reprezintă forma acută, cu afectare a peste 90% din suprafața corporală, cu tegument eritematos și inflamat și se poate dezvolta din orice formă de psoriazis sau de novo. Starea generală este alterată, pacientul este deshidratat și are pruritul intens și generalizat, necesită spitalizare și tratament de urgență.

Psoriazisul pustulos clinic se caracterizează prin pustule sterile multiple, unele confluate, cu leziuni localizate sau generalizate. Afectarea generalizată (psoriazisul Zumbusch) este rapid progresivă și asociază simptome sistemice.

Pustuloza exantemică gravidică reprezintă o formă particulară de psoriazis pustulos generalizat în cursul sarcinii, mai frecvent în trimestrul trei, și prezintă risc vital pentru pacientă și făt. De obicei nu există un istoric personal sau familial de psoriazis și cauza apariției este incertă.

Psoriazisul pustulos inelar prezintă evoluție excentrică și este de o severitate mai mică.

Psoriazisul pustulos palmo-plantar se caracterizează prin pustule sterile pe eminentele tenară și hipotenară și pe tălpi, care ulterior devin scuamo-cruste, și nu determină impotență funcțională.

Acrodermatita Hallopeau afectează mai frecvent vârstnicii și femeile și apare la nivelul falangelor distale, cu debut la nivelul extremității unui deget și extensie treptată, asociază durere și treptat duce la pierderea unghiilor, atrofie, osteoliză.

Artrita psoriazică prezintă o frecvență a afectării articulare de 20-30%. Afectarea cutanată o precede pe cea articulară, de obicei, cu 7 - 12 ani. În 70% din cazuri se întâlnește oligoartrita asimetrică (4 sau mai puține articulații afectate) a articulațiilor interfalangiene cu sinovita asociată (clinic: degete “în cârnăciori”).

Alte tipuri de afectare articulară sunt: interfalangiene distale, poliartrită simetrică seronegativă (5 sau mai multe articulații), forma axială (spondilita/sacroileita), entezopatii, tenosinovite.

Psoriazisul la copii prezintă mai frecvent fenomenul Koebner (inducerea de noi leziuni după traumatisme). Leziunile provocate de psoriazis la copii sunt de obicei gutate. Afectarea strict a coatelor sub formă de mici papule aspre poartă denumirea de psoriazic spinulozic. Spre deosebire de psoriazisul care apare la adulți, la copii se întâlnesc leziuni la nivelul feței.

Psoriazisul palmo-plantar provoacă leziuni nespecifice și se manifestă des ca o pulpită uscată. La nou-născut, debutul este în jurul vârstei de 3 luni, cu o leziune la nivelul zonei scutecului și extensie ulterioară cu papule eritematoase.

 

Cauze

Studiile genomului au identificat peste 60 de modificări cromozomiale ce predispun la psoarizis. Ca boală autoimună, psoriazisul este susținut de identificarea unor autoantigene (celule proprii pe care organismul uman le atacă) împotriva cărora se îndreaptă celulele T CD4 și CD8 (celule de apărare ale organismului).

Psoriazisul postmedicamentos poate avea diferite cauze:

  • Cauzalitate certă: betablocante, săruri de litiu, antimalarice, antiinflamatoare nesteroidiene, anumite antibiotice, tratament hormonal substitutiv în doze mari;
  • Cauzalitate probabilă: inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, unele antimicotice;
  • Agravare ocazională: blocantele canalelor de calciu, antiaritmice;

Pacienții cu psoriazis asociază de obicei și alte comorbidități, comparativ cu populația generală, iar printre acestea se numără și:

  • Obezitatea;
  • Bolile cardiovasculare;
  • Steatoza hepatică;
  • Tulburările gastrointestinale;
  • Boala cronică de rinichi;
  • Diabetul zaharat;
  • Sindromul metabolic;
  • Anxietatea;
  • Depresia.

Factori de risc

Principalul factor care intervine în dezvoltarea psoriazisului este cel genetic, cu o frecvență de 20-40%. Este important de menționat că tipul familial apare de obicei înainte de vârsta de 40 de ani și are o severitate mai mare.

Infecțiile pot declanșa psoriazisul sau îl pot întreține. Rolul infecțiilor bacteriene a fost în asociere cu psoriazisul la copii (infecțiile streptococice de grup A), iar cel al infecțiilor micotice (Pytirosporum Ovale) în asociere cu psoriazisul scalpului.

Pacienții infectați viral cu HIV au o afectare mai severă, iar virusurile VHC (virusul hepatitei C) și virusurile eruptive pot declanșa sau întreține un psoriazis. În leziunile de psoriazis au mai fost identificate în cantitate mai mare: Firmicutes, Actinobacteria phyla, Corynebacterii, Staphylococci, Candida albicans, HPV 5 (virusul papilloma uman 5).

Factorul psihoemoțional poate declanșa sau întreține un psoriazis. Impactul pe care psoriazisul îl are asupra calității vieții pacientului e comparabil cu cel din cancere, depresie, infarct.

Alți factori de risc implicați în patogenia psoriazisului cu rol încă incert sunt:

  • Alcoolul;
  • Fumatul (mai ales la pacienții cu psoriazis pustulos);
  • Expunerea la UV (10% din cazuri);
  • Obezitatea;
  • Tulburările endocrinologice (pacienții asociază frecvent hipocalcemie).

Simptome

Psoriazisul este o boală silențioasă care, de obicei, este asimptomatică. Rar poate asocia prurit (mâncărime), când leziunile sunt foarte groase sau când există afectare a scalpului, și durere, atunci când există atingere articulară.

Ceea ce determină pacientul să apeleze la medic este impactul emoțional dat de aspectul leziunilor și afectarea unei suprafețe mari din corp.

Diagnosticare

Aspectul clinic al psoriazisului este destul de sugestiv pentru diagnostic, iar un medic dermatolog cu experiență poate recunoaște un psoriazis cu leziuni tipice fără a efectua analize suplimentare.

Diagnosticul de certitudine se face pe baza unui examen histopatologic, în urma unei biopsii cutanate. Se prelevează chirurgical o mică parte dintr-o leziune (de obicei cu diametrul între 4-6 mm) și se analizează în serviciul de histopatologie, unde prezența unor criterii certe, corelate cu datele clinice, vor susține diagnosticul.

Probele paraclinice sunt, de obicei, uzuale și se pot recomanda pentru aprecierea gradului de inflamație, pentru diagnostic diferențial (atunci când leziunile nu sunt specifice), pentru identificarea comorbidităților (bolilor asociate) și pentru a ajuta la stabilirea tratamentului optim.

Alte boli pot îmbrăca aspect similar cu psoriazisul:

  • Dermatita atopică – simptomul principal este mâncărimea și leziunile sunt frecvente pe zonele flexurale;
  • Dermatomicozele – dispoziție inelară, cu leziuni mai puține și un examen micologic, cultura fungică sau examenul cu lampa Wood vor tranșa diagnosticul;
  • Lichen plan – leziunile sunt violacee și de dimensiuni mai mici, frecvente pe fețele anterioare ale antebrațelor și cu afectare mucoasă;
  • Pitiriazisul rozat Gibert – evoluția este spontană, spre vindecare în 6-8 săptămâni, leziunile sunt mai palide și fin scuamoase, predominant periferice, iar distribuția este pe trunchi și zonele proximale ale membrelor;
  • Dermatita seboreică – afectează zonele cu seboree accentuată ale feței, scuamele sunt gălbui;
  • Sifilidele – afectare frecventă palmo-plantară; serologia pentru infecția cu Treponema Pallidum (sifilis) este pozitivă;
  • Intertrigo infecțios bacterian sau micotic – trebuie diferențiat de psoriazisul inversat, pe baza culturii fungice sau bacteriene;
  • Parapsoriazis – leziunile sunt staționare, palide, uneori fără scuame, asimetrice, iar biopsia cutanată trebuie repetată de multe ori până la surprinderea unui limfom cutanat (mycosis fungoides);
  • Dermatita de contact – margini foarte bine delimitate, leziuni geometrice, de obicei dispare la eliminarea factorului incriminant și afectează strict zona de contact.

Tratament

Psoriazisul este o boală inflamatorie cronică, frecvent recidivantă și care necesită tratament pe termen lung. Scopul terapiei este de a ameliora progresiv calitatea vieții, iar alegerea terapiei optime se face ținând cont de severitate, comorbidități și complianță.

Pentru a stabili severitatea psoriazisului și răspunsul la tratament, au fost stabilite scoruri clinice, precum:

  • PASI (Psoriasis Area and Severity Index) – se analizează afectarea procentuală a membrelor superioare și inferioare, trunchiului și scalpului, și se ține cont de aspecte precum eritemul (roșeața), infiltrarea (grosimea), scuamele (cojile);
  • DLQI (Dermatology Life Quality Index) – apreciază capacitatea pacientului de a efectua activități zilnice.

Linii de tratament în psoriazis:

Tratamentele topice se aplică local, de obicei cu 2 aplicări pe zi, timp de 2 săptămâni, iar pentru a crește potența se pot face asocieri sau aplicarea poate fi ocluzivă:

  • Agenți keratolitici – au ca scop decaparea leziunilor (reducerea scuamelor), favorizând absorbția altor agenți;
  • Dermatocorticoizi – efecte antiinflamatoare, antiproliferative, imunosupresoare; se folosesc cei potenți pe durate de 2 săptămâni, iar pentru întreținere se recomandă cei cu potența mică/medie; reacțiile adverse pot fi locale (atrofie, telangiectazii), sistemice (supresie suprarenală) și fenomene de rebound la întrerupere;
  • Derivați de vitamina D – acționează pe proliferare și pe inflamație și se folosesc în psoriazisul care afectează mai puțin de 40% din suprafața corporală; de obicei se asociază cu dermatocorticoizi și este necesară monitorizarea calcemiei într-o utilizare pe termen lung și pe suprafețe mai mari;
  • Gudroane – în procent de 5-10%, cu efect antiinflamator și reducerea proliferării; risc de reacții iritative local;
  • Cignolin – are efect antiinflamator; se folosește cu creșterea treptată a concentrației și cu aplicări pe durate scurte de timp (începând de la 10-30 de minute);
  • Retinoizi – au acțiune antiproliferativă și antiinflamatoare; se recomandă pentru psoriazisul care afectează mai puțin de 10% din suprafața corporală;
  • Inhibitori de calcineurină - scad răspunsul imun.

Fototerapia:

  • Fototerapia cu UVB cu spectru larg (290-320 nm), UVB cu spectru îngust (311 nm) și UVA (320-400 nm) în combinație cu psoralen (un agent fotosensibilizant care poate fi aplicat local sau administrat sistemic înainte de expunerea la radiații);
  • Tratamentul presupune 3-5 expuneri săptămânale într-un mediu controlat, cu creșterea treptată a dozei de radiații până la remiterea leziunilor, ajungând la o medie de 20 de ședințe;
  • Tratamentul nu poate fi aplicat celor cu fotosensibilitate, gravidelor și lăuzelor, pacienților cu neoplazii cutanate induse de UV.

Tratamentul sistemic

Imunosupresoare care inhibă sinteza folaților și agenți citostatici:

  • Necesită verificarea constantă paraclinică a hemoleucogramei și funcțiilor hepatice și renale;
  • Se recomandă în psoriazisul eritrodermic, pustulos și artropatic sau în psoriazisul cu afectare mai mare de 50% sau care nu răspunde la terapiile topice;
  • Se administrează injectabil o dată pe săptămână și cu doza în creștere (între 2.5-15 mg/săpt) până la obținerea răspunsului terapeutic (de obicei la 2 luni), apoi menținerea unei doze minime care să asigure absența leziunilor;
  • Reacții adverse posibile: mielosupresia (combătută prin adăugarea unor suplimente), afectarea hepatică, afectarea renală, greață, pneumonie, ulcerațiile mucoase și tegumentare.

Imunosupresoare care inhibă calcineurina:

  • Se administrează zilnic, cu două prize la distanță de 12 ore, de obicei cu doza cuprinsă între 2.5-5 mg/kgc/zi;
  • Reacții adverse: hipertensiune, toxicitate renală, tulburări gastrointestinale, neurologice (tremor, cefalee, parestezii).

Retinoizi

  • Inhibă proliferarea keratinocitelor și sunt imunoreglatori;
  • Sunt de elecție în psoriazisul pustulos și psoriazisul eritrodermic;
  • Se administrează zilnic pe cale orală, cu doze între 0.5-1 mg/kgc/zi;
  • Reacțiile adverse pot fi: teratogenicitate (malformații ale fătului), uscăciune cutanată, alopecie, creșterea lipidelor, afectare hepatică, fotosensibilitate.

Alte terapii mai puțin folosite, cu administrare orală: derivați de acid fumaric, inhibitori de monofosfat dehidrogenază, inhibitori de fosfodiestereză.

 

Terapia biologică

  • Reprezintă un tratament modern care țintește citokinele proinflamatorii (structurile din organism care întrețin inflamația cronică și care sunt produse de celulele de apărare);
  • Se pretează ca ultima linie de terapie pentru psoriazisul care nu răspunde la terapiile clasice și necesită o evaluare și un protocol specific pentru introducerea pacienților într-un program de tratament;
  • Se administrează injectabil subcutanat sau intravenos după o schemă bine stabilită pentru fiecare tratament în parte și necesită o complianță crescută;
  • În cazul rezistenței la tratament se poate face asociere cu fototerapia sau cu alte imunosupresoare sau retinoizi;

Noi direcții terapeutice, în studii: inhibitor JAK (janus kinaza), inhibitori de TYK 2 (tirozin kinaza 2).

Prevenție

Prevenția se poate face prin eliminarea factorilor care pot favoriza, declanșa sau întreține boala:

  • Echilibrare psihoemoțională;
  • Tratarea comorbidităților;
  • Renunțarea la fumat și consumul de alcool;
  • Regim alimentar echilibrat cu consum mai mic de triptofan și cu consum de ulei de pește;
  • Eliminarea medicamentelor care pot fi implicate în patogenia psoriazisului.

Tratamentul pentru psoriazis cuprinde multiple opțiuni, în funcție de severitate și comorbidități, iar mecanismele patogenice sunt încă incomplet elucidate, ceea ce permite o continuă cercetare.

Psoriazisul este o patologie cutanată multifactorială cronică, cu puternic impact asupra calității vieții pacienților, care necesită o abordare atentă și o bună interacțiune între pacient și medicul dermatolog pentru a atinge acel scop comun, perioade cât mai lungi fără recăderi.

Autor

Dr. Soare Iulia

Medic Specialist Dermatovenerologie

Medici specialiști - Dermatovenerologie

Limbau Alexandra Maria, Medic Specialist Dermatovenerologie
Limbau Alexandra Maria
Medic Specialist
Limbau Alexandra Maria, Medic Specialist Dermatovenerologie
Limbau Alexandra Maria
Medic Specialist

Dermatovenerologie

asgasg
Anzolini Gabriela
Medic Specialist
asgasg
Anzolini Gabriela
Medic Specialist

Dermatovenerologie

DME
Dirstaru Mariana Elena
Medic Primar
DME
Dirstaru Mariana Elena
Medic Primar

Dermatovenerologie

Decean Luminita
Decean Luminita Emilia
Medic Specialist
Decean Luminita
Decean Luminita Emilia
Medic Specialist

Dermatoestetica și Dermatovenerologie

Trailovic Zvonko
Trailovic Zvonko
Medic Specialist
Trailovic Zvonko
Trailovic Zvonko
Medic Specialist

Dermatovenerologie

Dr. Vladuta Raluca MedLife
Pricop (Vladuta) Andreea Raluca
Medic Primar
Dr. Vladuta Raluca MedLife
Pricop (Vladuta) Andreea Raluca
Medic Primar

Dermatovenerologie

asdfgag
Stoenescu Olguta
Medic Primar
asdfgag
Stoenescu Olguta
Medic Primar

Dermatovenerologie

Varo Eniko
Varo Eniko
Medic Primar
Varo Eniko
Varo Eniko
Medic Primar

Dermatovenerologie

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pentru stabilirea unei programări necesare pentru efectuarea analizelor medicale, vă rugăm să apelați numărul de Call Center (021) 9646 . Pentru interpretare rezultate analize medicale, vă recomandăm să solicitați o programare la unul dintre medicii noștri.

Glosar analize

Pentru programarea la testul PCR SARS-COV-2 vă rugăm să accesați acest link.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.