Abces cerebral

Cauze

Printre cauzele abcesului cerebral se numără infecțiile bacteriene sau fungice care afectează părți ale creierului. De asemenea, paraziții pot conduce la apariția acestei afecțiuni. Atunci când bacteriile, ciupercile sau paraziții infectează o parte a creierului, apar inflamații și umflături. În aceste cazuri, abcesul infectează celulele creierului, celulele albe din sânge active și moarte și organismele care provoacă această problemă.

Pe măsură ce se acumulează celulele, un perete sau o membrană se dezvoltă în jurul abcesului. Aceasta ajută la izolarea infecției și la împiedicarea răspândirii țesuturilor sănătoase.

Cele mai frecvente infecții despre care se știe că produc abces cerebral sunt:

• endocardita, o infecție a valvei cardiace;
• penumonia, bronhiectasis și alte infecții și afecțiuni pulmonare;
• infecții abdominale, cum ar fi peritonita, o inflamație a peretelui interior al abdomenului și bazinului;
• cistita sau inflamația vezicii urinare și alte infecții pelviene.

Infecțiile cerebrale sunt neobișnuite dintr-o serie de motive. Unul dintre acestea implică bariera hemato-encefalică, o rețea protectoare de vase sanguine și celule care blochează anumite componente din sângele care circulă în creier. Uneori, o infecție poate trece prin bariera hemato-encefalică. Acest lucru se poate întâmpla când inflamația afectează bariera, ducând la lacune.

Infecția intră în creier prin trei căi principale:

• prin sânge, dintr-o infecție într-o altă parte a corpului;
• este răspândită din apropiere, cum ar fi din ureche;
• rezultă dintr-o leziune traumatică a creierului sau abces cerebral după operație a acestuia.

În cazul în care o infecție apare în altă parte a corpului, organismele infecțioase pot călători prin sânge, pot ocoli bariera hemato-encefalică și pot pătrunde și infecta creierul. Între 9% și 43% dintre abcesele cerebrale rezultă din agenții patogeni care au călătorit dintr-o altă parte a corpului.

Simptome

Simptomele abcesului cerebral se dezvoltă, de obicei, lent, în decurs de câteva săptămâni, dar pot să apară și brusc în unele cazuri. Aceste simptome pot include:

• diferențe în procesele mentale, cum ar fi confuzia crescută, scăderea capacității de reacție și iritabiliitate;
• reducerea vorbirii;
• scăderea mișcării din cauza pierderii funcției musculare;
• modificări ale vederii;
• schimbări de personalitate și comportament;
• vărsături;
• febră;
• frisoane;
• rigiditatea gâtului, în special când apar febra și frisoanele;
• sensibilitate la lumină.

La sugari și la copii mici, majoritatea simptomelor sunt similare. Cu toate acestea, copilul poate prezenta şi alte simptome ale unui abces cerebral:

• plâns puternic;
• spasticitate la nivelul membrelor;
• vărsături.

Dificultățile neurologice afectează 50-65% dintre persoanele cu abces cerebral. Dacă durerea de cap devine severă brusc, acesta poate fi un semn că a izbucnit abcesul. În două treimi din cazuri, simptomele sunt prezente timp de două săptămâni. Pe parcursul unui interval de timp ce variază de la zile la săptămâni, apar simptome precum cefalee, modificări de personalitate, edem papilar și deficite neurologice focale. Înainte de încapsularea infecției pot să apară simptome precum febră, frisoane și leucocitoză, care se remit apoi.

Tratament

Tratamentul abcesului cerebral constă în administrarea antibioticelor și drenaj chirurgical. Toți pacienții primesc antibiotice pe o perioadă de patru până la opt săptămâni. Răspunsul la antibiotice se monitorizează cel mai bine prin efectuarea de CT sau RMN succesive.

Drenajul stereotactic sau deschis este o metodă terapeutică optimă, fiind indicat în cele mai multe cazuri de abcese solitare și accesibile chirurgical, în special în cazul celor cu diametrul mai mare de doi cm.

Pacienții care prezintă presiune intracraniană crescută pot beneficia de o cură scurtă de corticosteroizi în doză mare. Uneori, pentru prevenirea crizelor convulsive se recomandă medicamentele anticonvulsivante.

Complicații

Abcesul cerebral netratat sau tratat necorespunzător poate conduce la:

• deficiențe neurologice;
• convulsii;
• deces.

Aceste consecinte clinice decurg din posibila evoluţie spre următoarele modificări:

• creșterea presiunii intracraniene;
• leziuni ale creierului;
• meningită;
• ruptura abcesului;
• hidrocefalie;
• răspândirea infecției în alte părți ale corpului.