Abces

Despre abces

Abcesul este o colecție de puroi. Este dureros și este cauzat, în cele mai multe cazuri, de o infecție bacteriană. Abcesele se pot forma oriunde pe corp sau în corp.

Literatura de specialitate face distincția în principal între:

• abcesul superficial/cutanat: cel care se formează la vedere sau poate fi palpat. Abcesul cutanat poate apărea la degete, pe marginea anusului, la subsuoară, oriunde sub piele, inclusiv sub pielea capului. Unele dintre ele se mai numesc furuncule.
• abcesul profund: se dezvoltă la nivelul unui organ sau în spațiile dintre organe. Acest tip de abces este localizat la nivelul ficatului, rinichiului, plămânului, creierului sau în abdomen. Acest abces este cel care pune cele mai multe probleme, întrucât poate evolua spre infecție generalizată (septicemie) și deces.

Astfel, există următoarele tipuri de abcese:

• abces anorectal: se formează în zona rectală și în jurul anusului.
• abces cerebral: apare în interiorul craniului și poate pune viața în pericol.
• abces epidural: se formează între învelișul extern al creierului și oasele craniului.
• abces dentar: este o acumulare de puroi în gingie sau la nivelul osului care susține dintele.
• abces peritonsilar: se acumulează puroi în spațiul dintre amigdale și peretele gâtului.
• abces pilonidal: se formează în zona dintre fese, în zona sacrată.
• abces medular: punga de puroi se formează în apropierea măduvei spinării.
• abces pancreatic: este o colecție de puroi care se formează în zona parenchimului pancreatic, în cadrul pancreatitei acute.
• abces pulmonar: se formează în țesutul plămânilor
• abcese intraperitoneale: se formează în interiorul abdomenului, a cavității peritoneale și, de obicei, reprezintă o complicație a unei alte boli: perforație gastrică, apendicită acută neglijată, diverticulită colonică perforată, colecistită acută neglijată.

Factori de risc

Cei mai importanți factori de risc în formarea abcesului sunt:

Factori locali:

• prezența corpilor străini;
• obstrucționarea drenajului;
• ischemia;
• prezența unui hematom;
• existența unui traumatism;
• acumulare de lichid suplimentar la nivelul țesutului;
• preexistența unor infecții cronice la nivelul tegumentului;
• leziuni ale tegumentului;
• preexistența unor formațiuni, de exemplu chiste sebacee.

Factori generali:

• malnutriția;
• vârsta înaintată;
• sistem imunitar slăbit;
• existența unor afecțiuni cronice care scad imunitatea: diabet, neoplazii, boli autoimune;
• tratamente cu corticoizi;
• obezitatea;

Diagnosticare

Abcesele superficiale

Este indicat ca, atunci când observi un abces, să consulți medicul. Acesta va examina erupția cutanată, va stabili diagnosticul și va prescrie tratament. În cele mai multe cazuri, abcesul nu prezintă o problemă majoră. Cu toate acestea, sunt și cazuri în care se recomandă consultarea de urgență a unui medic specialist:

• dacă abcesul se formează la nivelul capului sau al coloanei vertebrale;
• dacă abcesul are dimensiuni mari sau dacă își mărește dimensiunile rapid.
• dacă picioarele s-au umflat brusc;
• dacă apare un puseu de febră;
• dacă vârsta pacientului depășește 65 de ani;
• dacă pacientul urmează un tratament de chimioterapie, radioterapie sau dacă pacientul a urmat recent alte tipuri de tratamente împotriva cancerului.
• dacă pacientul are un sistem imunitar slăbit. Pacientul își poate da seama dacă are un sistem imunitar slăbit dacă, de exemplu, a fost internat recent în spital.
• dacă pacientul a suferit recent un transplant.

Medicul face anamneza bolnavului, se interesează de istoricul medical al pacientului și inspectează abcesul. Este foarte posibil ca medicul să preleveze o cantitate mică de lichid din interiorul abcesului, pentru a afla ce bacterii se află acolo. Nu este nevoie de alte investigații pentru a diagnostica abcesul. În unele cazuri, medicul poate solicita o probă de sânge sau de urină.

Abcesele profunde

Abcesele profunde reprezintă însă o problemă medicală ce poate fi foarte serioasă. Aceste abcese netratate corect pot duce inclusiv la infirmități grave sau la deces.

Diagnosticul se stabilește pe baza anamnezei, a examinării pacientului, a analizelor de sânge și a investigațiilor imagistice, precum examenul radiologic, ecografia,  computer-tomografia, examenul RMN.

Prevenție

Cea mai bună modalitate de prevenție a abceselor o reprezintă regulile de igienă obișnuite:

• spălatul regulat pe mâini;
• dezinfectarea mâinilor atunci când spălatul nu este posibil;
• folosirea unor obiecte de igienă personale.

Spre deosebire de abcesele de suprafață, abcesele interne nu pot fi prevenite pentru că ele sunt, de fapt, complicații ale unor alte afecțiuni. În aceste cazuri, este recomandat consultul medical și tratarea afecțiunilor respective.

Alte modalități de prevenire a abceselor sunt:

• adoptarea unei diete sănătoase;
• evitarea fumatului;
• menținerea unei greutăți normale.