Abulia

Abulia este o afectiune caracterizata prin stare de apatie puternica. Acest lucru poate avea ca rezultat o lipsa de motivatie, iar multe persoane care se confrunta cu aceasta problema simt ca pur si simplu nu mai au vointa.

Abulia apare de obicei dupa o leziune a unei zone sau a mai multor zone ale creierului, fiind asociata cu leziunile cerebrale. Se poate manifesta singura, insa de multe ori aceasta apare impreuna cu alte tulburari de natura neurologica sau psihiatrica.

Desi este o boala frecventa, abulia este de multe ori subdiagnosticata, fiind confundata cu alte probleme legate de creier. De aceea, este important ca abulia sa fie diagnosticata corespunzator pentru ca pacientul sa primeasca recomandarile de tratament potrivite, mai ales ca afectiunea poate sa apara impreuna cu multe boli si tulburari legate de imbatranire.

Medici specialiști - Psihologie

MBE
Modolea Beatrice Elena
Psiholog
MBE
Modolea Beatrice Elena
Psiholog

Psihologie

MM
Marinica Monica
Psiholog
MM
Marinica Monica
Psiholog

Psihologie

ST
Sala Tatiana
Psiholog
ST
Sala Tatiana
Psiholog

Psihologie

CA
Calin Alexandru
Psiholog
CA
Calin Alexandru
Psiholog

Psihologie

Cauze / Agent infecțios / Factori de risc

Cauzele abuliei

Se considera ca deteriorarea circuitelor nervoase ale lobilor frontali ai creierului si impactul lor asupra sistemului dopaminergic este cauza abuliei. Astfel, abulia este cel mai adesea cauzata de o leziune a creierului. Motivatia este declansata de factori de mediu care elibereaza semnale neuronale. Cand zonele creierului sunt deteriorate, aceste semnale neuronale nu functioneaza corect. Acest lucru duce la incapacitatea creierului de a trece de la idee la actiune si urmeaza un raspuns apatic.

Majoritatea persoanelor care prezinta si simptome de abulie au suferit sau sufera de una dintre urmatoarele boli:

  • Leziuni cerebrale dobandite (de la traume, cancer sau infectie);
  • Boala Alzheimer;
  • Dementa fronto-temporala;
  • Boala Huntington;
  • Dementa cu corpi Lewy;
  • Boala Parkinson;
  • Schizofrenie;
  • Accident vascular cerebral;
  • Dementa vasculara.

Diferenta dintre abulie si depresie

Desi impartasesc unele caracteristici comune, abulia si depresia nu sunt la fel. Abulia este clinic diferita de depresie deoarece persoanele care traiesc cu abulia nu prezinta de obicei semne de tristete sau ganduri negative. In schimb, prezinta o lipsa de ingrijorare cu privire la starea lor sau la lumea din jur.

Stabilirea diferentei dintre cele doua afectiuni si obtinerea unui diagnostic precis este importanta deoarece abulia nu se imbunatateste cu medicamentele antidepresive, in timp ce persoanele care sufera de depresie ar trebui, in general, sa experimenteze ameliorarea simptomelor in urma tratamentului cu antidepresive.

Simptome

O persoana cu abulie prezinta simptome care includ schimbari emotionale si comportamentale. Simptomele pot include:

  • Pierderea productivitatii, efortului si initiativei;
  • Indiferenta emotionala;
  • Lipsa de planuri si obiective;
  • Absenta vorbirii sau a actiunii;
  • Lipsa raspunsurilor emotionale la evenimente importante din viata;
  • Ganduri mai putin orientate spre scopuri;
  • Interes social redus;
  • Fiind usor distras.

Persoanele care sufera de abulia pot descrie de obicei scopurile, interesele sau planurile pe care le au insa vorbesc putin si pentru un timp scurt despre acestea, prezentand semne initiale de apatie.

Cazurile usoare de abulie sunt mai frecvente decat cele severe. Boala este mai des intalnita la persoanele in varsta cu tulburari de dispozitie, probleme neurologice si alte afectiuni. De aceea, abulia este adesea vazuta ca un simptom intr-o situatie clinica complicata.

Tratament

Diagnosticarea abuliei

Abulia este o boala mai frecventa decat se credea odata, deoarece tinde sa fie o afectiune subdiagnosticata, confundata adesea cu alte boli sau tulburari. Acest lucru poate face ca persoanele afectate sa nu fie tratate pentru perioade mai lungi de timp.

S-ar putea sa va intrebati daca aveti abulie sau depresie sau daca prietenul, colegul de munca sau persoana iubita se confrunta cu o astfel de problema. In acest caz ar trebui sa incepeti prin a solicita asistenta medicala, astfel incat simptomele si semnele sa poata fi evaluate cu atentie.

Poate dura ceva timp pana cand diagnosticul de abulia sa poata fi pus. Abulia este diagnosticata printr-un istoric medical care detaliaza sentimentele si actiunile persoanei care ar putea avea aceasta afectiune, precum si un istoric al observatiilor facute de prieteni si cei dragi. Medicul va poate pune intrebari suplimentare si poate face observatii clinice in timpul vizitei la cabinet.

In unele cazuri de abulie, imagistica, cum ar fi o scanare CT cerebrala sau o scanare RMN, poate dezvalui leziuni cerebrale localizate, de exemplu un accident vascular cerebral, una dintre principalele cauze ale abuliei.

Printre cele mai frecvente boli cu care abulia este confundata cand vine vorba de diagnostic se numara:

  • Depresia;
  • Afazia;
  • Dementa.

Este important ca in procesul de diagnostic sa se excluda afectiunile care pot prezenta apatie ca simptom. Drept urmare, medicii efectueaza frecvent examene neurologice si psiho-sociale amanuntite atunci cand este implicata apatia pentru a oferi un diagnostic diferential.

Intr-un sondaj efectuat de medici britanici pe tema apatiei la adultii in varsta, mai putin de 50% credeau ca abulia este diferita de depresie. Abulia este insa un diagnostic separat de depresie. Tristetea sau gandurile negative nu sunt atribuite abuliei.

Tratarea abuliei

Un medic trebuie sa diagnosticheze abulia din timp, astfel incat sa va poata ajuta sa identificati cele mai bune optiuni de tratament. In prezent, tratamentul include un medicament numit bromocriptina, care s-a dovedit a fi eficient in scaderea apatiei. Acest tratament este adesea administrat in doze mici, cu cresteri ale dozei in timp. Pacientul trebuie sa fie monitorizat de medic in timpul tratamentului cu bromocriptina, iar asta din cauza potentialelor efecte secundare negative care includ:

  • Somnolenta;
  • Scaderea tensiunii arteriale;
  • O crestere a comportamentelor compulsive.

Reabilitarea cognitiva poate ajuta la optimizarea abilitatilor de gandire, care pot imbunatati abulia. Kinetoterapia poate ajuta la initierea activitatii fizice, eventual cresterea motivatiei la persoanele afectate. Consilierea pacientului si a familiei acestuia pot imbunatati comunicarea si ajuta in tratarea abuliei.

Prognostic

Abulia este o afectiune care va poate afecta calitatea vietii. Remedierea problemelor care pot fi legate de abulie este importanta. Acest lucru il va ajuta pe medicul vostru sa identifice mai bine cel mai bun plan de tratament.

Este important sa solicitati ajutorul unui profesionist daca aveti apatie sau alte simptome enumerate mai sus. Daca sunteti ingrijorat de abulie, asigurati-va ca ii mentionati acest lucru medicului deoarece este posibil ca unii sa nu fie familiarizati cu diagnosticul.

Coduri de diagnostic asociate
Specialități asociate
  • Psihologie

©2021 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.