medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Abulia

Abulia

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre abulie

Ținând cont de faptul că face parte din domeniul tulburărilor de impuls și activitate, abulia reprezintă o reducere cantitativă a activității unui individ, concomitent cu reducerea vorbirii, a ideației și a reacției emoționale, dar și lipsa spontaneității în toate reacțiile acestuia.

Abulia face parte din tulburările emoționale cauzate de afecțiunile care implică lobii limbici. Anatomia lobilor limbici cuprinde structuri profunde ale creierului: girusul cingulat, cel parahipocampic, formațiunea hipocamplă, girusul subcalosal și aria parolfactorie. Sistemul limbic este o structură definită funcțional, mai puțin anatomic, și înseamnă relațiile formațiunilor din lobii limbici și talamusul, hipotalamusul și mezencefalul (acestea fiind tot structuri anatomice profunde al creierului).

La organismele umane există o activitate de explorare a mediului, condusă de motivul curiozității mai mult decât de instinctele de procurare de hrană și de satisfacție sexual. Această activitate este ghidată prin circuite de așteptare, cel mai adesea de tip dopaminergic.

La pacienții cu afecțiuni cerebrale apar tulburări psihocomportamentale, dintre care cea mai frecventă este reducerea cantitativă în toate activitățile. Această manifestare este observată de familie ca o modificare a personalității pacientului. Ca urmare a reducerii impulsului, pacientul dezvoltă apatie și placiditate, adică abulie. El este conștient, treaz și privește în jur, dar nu are inițiative.

Examinarea pacientului cu abulie este dificilă, întrucât acesta răspunde încet sau deloc la orice fel de cerință. Este necesară folosirea unor stimuli intenși, care să determine curiozitatea și implicarea pacientului.

Leziunile cerebrale care produc abulie sunt, de obicei, în cortexul prefrontal bilateral, structură ce face parte din lobii frontali. În cazul în care abulia îmbracă o formă accentuată, avem de-a face cu mutismul akinetic, adică o stare în care pacientul rămâne nemișcât și tăcut zile și luni în șir, până la sfârșit.

Doi medici analizand si discutand pe baza dosarului medical al unui pacient

Cauze

Cauzele leziunilor cerebrale sunt destul de frecvent cerebrovasculare:

  • infarctul prin ocluzia unei artere cerebrale anterioare (dreapta sau stânga), prin ocluzia arterelor penetrante uni - sau bilateral, cu originea tot în arteră cerebral anterioară. Desigur, în aceste cazuri, pacientul are și alte semne neurologice, precum pareză a membrului inferior contralateral leziunii (mai mult decât a fetei și a membrului superior) și alte tulburări de vorbire și de reflexe;
  • hemoragie cerebrală la nivelul lobilor frontali prin ruptura unui anevrism de arteră comunicantă anterioară;
  • demențele degenerative, de tipul celei frontale (Pick) cu fenomene inhibitorii, cel mai des, dar și cea cu corpi Lewy, în cea asociată bolii Parkinson sau în stadiile avansate ale demenței Alzheimer;
  • traumatismele cranio-cerebrale severe, cu leziuni frontale atât acute, cât și sechelele acestora;
  • tumorile cerebrale cu localizare frontală;
  • neuroinfectiile cerebrale cu localizare frontală, atât cele acute, cât și cele cornice.

Factori de risc

Nu pot fi menţionaţi factori de risc pentru abulie. Abulia este un simptom al tulburărilor de impuls și activitate.

Simptome

Nu există simptome pentru abulie. Abulia în sine este un simptom al tulburărilor de impuls și activitate.

Tanar ce sufera de abulie

Diagnosticare

Investigațiile pe care medicul specialist le foloseşte pentru a pune un diagnostic de abulie sunt foarte variate şi implică atât teste de laborator (cel mai des efectuate pentru a exclude o afecțiune metabolică sau hormonală care să determine o modificare comportamentală de acest gen sau pentru a cerceta o cauza infecțioasă), dar și imagistice, pentru a clarifica leziunile cerebrale.

Tratament

Din nefericire, nu există un tratament pentru această tulburare, nefiind eficientă vreo substanță strict pentru acest simptom; se pot încerca agonişti dopaminergici sau antidepresive de tipul celor care scad recaptarea de serotonină.


Complicații

Complicaţiile abuliei sunt reprezentate de mutismul akinetic (al însăși abuliei) sau ale bolilor cauzatoare, și îmbracă multe forme cu variate simptome neurologice.

Prognosticul este nefavorabil în cazul bolilor cronice, când rămâne constant în timp și, în general, favorabil în cele acute (infecții și accidentul vascular cerebral de dimensiuni mici).

Prevenţie

Abilia nu poate fi prevenită, ea fiind un simptom al tulburărilor de impuls și activitate. Prevenţia poate fi aplicată afecţiunilor care determină abulia.

Autor

Dr. Resit Clara Marion

Medic Primar Neurologie

Echipa medicală - Psihologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.