Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Laboratoare și puncte de recoltare MedLife
Descoperă locațiile MedLife în care poți efectua o gamă extinsă de analize medicale.
Preț analize
Rezultate analize online
Glosar analize medicale
Glosar afecțiuni medicale
Indicații recoltare
Laboratoare MedLife
Puncte de recoltare MedLife
Imagistică MedLife
Alege MedLife pentru investigații de imagistică cu metode avansate de diagnostic.
RMN
Tomografie computerizată
Ecografie
Endoscopie
Mamografie
Osteodensitometrie (DEXA)
Radiologie
Colonoscopie
Pregătire pentru investigații
Monitorizare CT post COVID-19
Radioterapie
Abonamente MedLife
Ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi cu abonamentele de sănătate MedLife.
Abonamente corporate
Abonamente IMM
Abonamente individuale de sănătate
Despre MedLife
Istoria și evoluţia MedLife
Descoperă povestea celui mai mare operator privat de servicii medicale din România.
Centru de cercetare MedLife
Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife creat pentru nevoi și soluții autohtone.
RoMâine
RoMâine îl facem azi, construind o țară mai bună cu Grijă, Respect, Empatie, Încredere și Speranță.
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Descoperă strategia de sustenabilitate MedLife.
Newsroom
Citește comunicatele de presă și ultimele știri MedLife și descarcă kitul de presă.
Alte denumiri: Boala Alzheimer
Descoperă informații utile despre alzheimer: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.
Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.
Demența este o afecțiune neurologică des întâlnită, cu impact social major, prevalența ei crescând odată cu îmbătrânirea populației. În lume există aproximativ 55 de milioane de persoane diagnosticate, dintre care 70% sunt pacienți cu Alzheimer, însă, de multe ori, poate fi vorba de o combinație cu o altă formă de demență.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, împreună cu demența vasculară, cu corpi Lewy și demența fronto-temporală. Alte afecțiuni care pot cauza demență includ boala Huntington, Parkinson și Creutzfeldt-Jakob.
Descrisă pentru prima dată în 1906 de medicul german Alois Alzheimer, această afecțiune neurodegenerativă determină o deteriorare progresivă a capacităților cognitive până la pierderea autonomiei bolnavului.
Simptomele inițiale sunt reprezentate de tulburări de memorie, urmate de cele de orientare și limbaj, de dificultăți în recunoașterea unor locuri sau persoane și tulburări comportamentale. Toate acestea fac parte din tabloul afecțiunii și pot interfera cu desfășurarea normală a activităților zilnice.
Boala Alzheimer este una dintre cele mai studiate afecțiuni și se presupune că este determinată de o combinație de factori de mediu, genetici și de stil de viață.
Cercetările pe care le fac specialiștii pentru a înțelege cauzele care duc la apariția Alzheimerului se referă la:
Deși, de obicei, forma senilă nu are o componentă genetică, există un astfel de factor de risc care crește riscul de dezvoltare al bolii și agresivitatea ei, fără a se cunoaște exact mecanismul patologic.
Toate aceste procese determină pierderea de neuroni și atrofie cerebrală.
Principalii factori de risc ce stau în spatele apariției Alzheimer-ului sunt:
Un nivel scăzut de educație, absența activităților intelectuale și izolarea socială pot, de asemenea, crește riscul de a dezvolta această afecțiune.
Debutul simptomelor pentru Alzheimer poate fi înșelător, cu mici scăpări de memorie de scurtă durată, cu lentoare în gândire și procesare a informațiilor, dezorientare sau subtile schimbări de caracter, cu pierderea interesului față de alte persoane ori activități.
De asemenea, se pot întâmpina dificultăți în planificarea, luarea deciziilor, rezolvarea problemelor, urmărirea unei conversații. Atât timp cât acestea nu împiedică desfășurarea activităților zilnice, vorbim despre un deficit cognitiv ușor. Însă, aproximativ 50% din pacienții cu acest stadiu vor dezvolta apoi demență Alzheimer.
Odată cu progresia bolii, tulburările de memorie se agravează, fiind afectată și memoria de lungă durată. Așadar, apar și alte probleme precum:
În ultimul stadiu al bolii, pacienții devin complet dependenți de alte persoane, memoria este puternic afectată, nu-i mai recunosc pe membrii familiei sau locurile familiare. Pot apărea și alte deficite, precum:
Evoluția bolii Alzheimer variază de la un pacient la altul, unii prezentând o agravare lentă, alții un tempo mai rapid de deteriorare. Vârsta bolnavului, nivelul intelectual inițial și celelalte afecțiuni medicale, toate joacă un rol important.
Cât privește speranța de viață a unei persoane diagnosticată cu demență Alzheimer, aceasta este, în medie, de 6 ani și jumătate, dar poate varia între 3 și 20 de ani. Deși afecțiunea este puternic degenerativă și scurtează viața, ea nu poate fi considerată o cauză directă de deces pentru bolnavii de Alzheimer.
Diagnosticarea unui pacient cu tulburări cognitive presupune, în primul rând, stabilirea diagnosticului și apoi determinarea cauzei probabile și a tipului de demență.
Recunoașterea precoce a simptomelor din boala Alzeheimer este importantă pentru inițierea tratamentului și luarea măsurilor necesare de sprijin ale pacientului și familiei acestuia. Din păcate, diagnosticarea adecvată a bolii poate dura chiar și 3 ani de la debutul simptomelor.
Istoricul medical al pacientului și anamneza, atât cu persoana în cauză, cât și cu familia acesteia, alături de un examen neurologic care presupune testarea funcțiilor cognitive, sunt primul pas în diagnosticarea afecțiunii.
În acest sens se folosesc diferite tipuri de teste Alzheimer:
Uneori, poate fi necesară și o evaluare neuropsihologică detaliată pentru stabilirea cu exactitate a zonelor cognitive afectate.
În plus, pentru excluderea altor cauze sau afecțiuni reversibile, cum ar fi disfuncția tiroidiană, depresia, abuzul de alcool, efecte adverse ale anumitor medicamente, carențe de vitamine, hidrocefalia cu presiune normală, medicul neurolog poate solicita și alte investigații, precum:
Din păcate, nu există un tratament eficace care să vindece boala Alzheimer, iar procesul de degradare a celulelor nervoase este unul ireversibil. Cu toate acestea, există anumite scheme terapeutice care pot ameliora unele simptome, pot crește calitatea vieții și, pentru unii pacienți, pot încetini progresia bolii.
Pe piață există patru medicamente disponibile. Trei se folosesc pentru formele ușoare până la moderat severe, iar unul pentru forme moderate până la severe.
De asemenea, există o serie de suplimente care pot susține funcțiile cognitive, însă dovezile științifice în acest sens nu sunt concludente. Nu este indicată administrarea acestor suplimente fără recomandarea unui medic specialist.
În multe cazuri însă, și mai ales în formele avansate, este nevoie de o medicație psihiatrică precum: antidepresive, antipsihotice, anxiolitice sau somnifere, dar și de o atenție deosebită asupra eventualelor efecte adverse ale acestor medicamente pentru că pacienții cu demență au un risc mai ridicat de a dezvolta astfel de reacții.
Pe lângă tratamentul medicamentos, sunt esențiale și instruirea familiei pacienților (sau a personalului medical implicat) cu privire la simptomele posibile și gestionarea lor, tratarea pacienților cu atenție, stabilirea unei rutine zilnice și protejarea lor de situațiile care le pot provoca un disconfort și stres.
Tratamentul țintit, care se adresează proceselor cauzatoare ale acestei afecțiuni, este în plină cercetare. Un obstacol important în dezvoltarea acestor medicamente este reprezentat de posibilele efecte adverse care pot duce la afectarea și a altor procese neuronale.
Educarea populației asupra simptomelor din faza incipientă, reducerea stigmei asociate acestui diagnostic și adresarea timpurie la medicul specialist neurolog, geriatru sau medicul psihiatru au rol important în managementul optim al demenței Alzheimer.
Cele mai cunoscute complicații pe care le pot dezvolta bolnavii de Alzheimer, pe fondul altor afecțiuni preexistente, sunt:
Modificarea stilului de viață poate preveni declinul cognitiv și poate menține, pentru o perioadă mai îndelungată, o calitate bună a vieții. În acest sens sunt recomandate:
Alexitimia este definită prin dificultatea unei persoane de a experimenta, identifica și exprima emoțiile sau de a le distinge de senzațiile corporale. Nu este...
Vezi detalii
Alopecia este o afecțiune a foliculilor piloși (acele structuri specializate ale pielii care produc și susțin firul de păr) care poate poduce o rărire sau chiar...
Alveolita postextracțională este o afecțiune dentară dureroasă care poate apărea după o extracție dentară. Este una dintre cele mai frecvente complicații după extracția...
Amaxofobia reprezintă frica excesivă și irațională de a conduce mașini sau de a fi pasager. Cel care suferă de această fobie recunoaște că frica sa este excesivă sau...
Ambliopia este o deficiență oculară care afectează capacitatea unei persoane de a vedea clar. Ochiul leneș este cauzat de o dezvoltare vizuală anormală în primii ani de...
Amenoreea reprezintă lipsa menstruației, fiind adesea definită ca absența uneia sau a mai multor menstruații. În funcție de particularitățile ei, amenoreea poate fi...
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.