medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Acnee vulgară

Acnee vulgară

Descoperă informații utile despre acnee vulgară: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre acneea vulgară

Acneea este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale pielii. Apare atunci când porii se blochează cu sebum și celule moarte ale pielii, ceea ce determină formarea punctelor albe sau negre și a coșurilor, pe față, spate și piept.

Acneea vulgară este o afecțiune cutanată cronică ce atinge severitatea maximă în adolescență și la vârsta adultă timpurie, afectând aproximativ 85% dintre persoanele cu vârstă cuprinsă între 12 - 24 de ani. Deși este adesea considerată o afecțiune specifică adolescenței, acneea poate apărea la orice vârstă. Studiile clinice arată că aproximativ 50% dintre femeile de 20 de ani, 33% dintre cele de 30 de ani și 25% dintre cele de 40 de ani suferă de acnee.

Coșurile pot fi de mai multe tipuri:

  • cele care conțin puroi sunt cunoscute sub numele de pustule;
  • cele fără puroi se numesc papule;
  • punctele negre și cele albe sunt cunoscute drept comedoane.

Cazurile severe de acnee pot determina formarea de chisturi și noduli sub piele și pot provoca cicatrici, care pot fi permanente.

În funcție de severitatea ei, acneea vulgară poate afecta starea emoțională și poate produce cicatrici pe piele. Cu cât începeți mai devreme tratamentul, cu atât este mai mic riscul de a vă confrunta cu astfel de probleme.

Femeie cu acnee vulgara ce se uita in oglinda

Cauze

Sunt anumiți factori care pot declanșa sau agrava acneea:

  • modificări hormonale:
    • pubertatea: acneea se declanșează atunci când porii (cavitățile mici, în formă de tub, de pe suprafața pielii din care cresc fire de păr minuscule) se înfundă cu uleiuri, celule moarte ale pielii și bacterii. Uleiul provine din glandele sebacee care sunt conectate la foliculii de păr; ele secretă sebum, o substanță uleioasă care hidratează pielea și părul. Glandele sebacee sunt stimulate de hormonii androgeni pentru a produce sebum. Când ajunge la pubertate, organismul crește producția de androgeni, care pot stimula glandele sebacee să producă exces de sebum;
    • modificările hormonale în timpul vârstei mijlocii, în special la femei, cum ar fi sarcina, ciclul menstrual (inclusiv menopauza) și anumite tulburări pot duce la erupții acneiforme.
  • anumite medicamente care afectează nivelele hormonale, precum contraceptivele orale, medicamentele care conțin corticosteroizi, testosteron sau litiu;
  • consumul anumitor alimente - inclusiv cele bogate în carbohidrați, precum pâinea, covrigii și chipsurile, lactatele și grăsimile - poate agrava acneea;
  • stres: stresul crește nivelul de cortizol seric, hormon de stres, care determină creșterea cantității de sebum, deci determină apariția acneei și agravarea acesteia);
  • bacterii: cutibacterium acnes (C. acnes) este un tip de bacterie gram-pozitivă care trăiește în mod normal pe piele; când glandele sebacee produc mult sebum, C. acnes se dezvoltă și se reproduce, ceea ce înfunda și mai mult porii, ducând la apariția inflamației pielii, cu formarea de coșuri.

Acneea vulgară apare de obicei pe față, frunte, piept, partea superioară a spatelui și umeri, deoarece aceste zone ale pielii sunt bogate în glande sebacee.

Factori de risc

Medicina încă încearcă să stabilească de ce acneea îi afectează pe unii oameni, iar pe alții nu. În afara fluctuațiilor nivelului de hormoni androgeni, cu acneea mai sunt asociați și alți factori, precum:

  • vârsta: acneea vulgară poate apărea la orice vârstă, dar este cel mai frecventă întâlnită în rândul adolescenților și adulților tineri;
  • fluctuațiile hormonale: modificarea nivelurilor hormonale pe parcursul vârstei adulte, de exemplu în timpul ciclului menstrual sau al sarcinii;
  • dieta: alimentele zaharoase și procesate pot determina creșterea și scăderea rapidă a nivelului de zahăr din sânge, ceea ce ar putea determina eliberarea de hormoni care stimulează producția de sebum; unele cercetări sugerează că și produsele lactate pot declanșa acneea;
  • tipul de piele: acneea este mai frecventă la persoanele cu tenul gras;
  • istoricul familial: dacă părinții sau frații au avut acnee, este mai probabil pentru o persoană să dezvolte această afecțiune; cercetătorii au identificat mai multe tipuri de gene care au un rol în dezvoltarea acneei;
  • produsele de îngrijire personală: anumite produse cosmetice, precum cele de machiaj, cremele de protecție solară sau cremele hidratante, pot înfunda porii și pot provoca acnee/formarea leziunilor de acnee; multe produse de îngrijire a pielii specifică pe ambalaj dacă sunt „non-comedogenice”, ceea ce înseamnă că nu determină formarea acneei comedoniene;
  • fumatul: dovezile medicale sugerează că fumatul poate declanșa acneea.

Simptome

Simptomele acneei pot fi ușoare, moderate sau severe. Aceasta se dezvoltă în mod obișnuit pe zone ale pielii bogate în glande sebacee, adică pe față, umeri, spate și piept, dar pot apărea și pe fese, picioare sau brațe.

Acneea vulgară se poate manifesta prin oricare dintre următoarele simptome sau prin toate:

  • bubițe inflamate, reliefate (papule);
  • umflături inflamate, reliefate, cu vârfuri galbene sau albe, pline cu puroi (pustule);
  • umflături mici care pot fi închise la culoare (puncte negre) sau albe (puncte albe);
  • bubițe sub piele care sunt adesea dureroase (chisturi sau noduli).

După ce o erupție acneică dispare, este posibil să rămână pete hiperpigmentate în locul coșurilor; aceste pete pot fi roșii, negre, violet, roz sau maro și sunt, de obicei, temporare. Uneori, erupțiile acneice pot lăsa cicatrici; riscul este mai mare pentru persoanele care au acnee pentru o perioadă lungă de timp sau care au antecedente familiale.

Medic consultand o pacienta in cabinet

Diagnosticare

Diagnosticul acneei vulgare se face prin examen clinic. Medicul dermatolog va analiza zonele afectate ale pielii pentru a determina tipul și severitatea acneei.

De asemenea, specialistul se poate interesa și de istoricul medical al pacientului, dacă are antecedente familiale de acnee, dacă ia medicamente care pot afecta nivelul hormonal sau dacă utilizează produse de îngrijire a pielii care pot înfunda foliculii de păr; medicul va mai întreba care sunt simptomele și când s-au declanșat.

Deși un diagnostic de acnee poate fi pus de obicei pe baza unui istoric medical și a unui examen clinic/fizic, testele de sânge sunt uneori utile pentru a măsura nivelele hormonale (precum testosteronul) asociate cu apariția acneei. De asemenea, pot fi recomandate și alte investigații pentru a diagnostica orice afecțiune de bază, în cazul unor erupții bruște și severe de acnee, mai ales la vârstă adultă.

Diagnosticul diferențial al acneei vulgare include:

  • rozaceea - în care nu se observă comedoane;
  • acneea indusă de corticosteroizi - care nu prezintă comedoane și în care pustulele sunt de obicei în același stadiu de dezvoltare;
  • dermatita periorală - care se prezintă de obicei cu o distribuție periorală și periorbitală;
  • erupțiile medicamentoase.

Tratament

Obiectivele terapiei includ tratarea și prevenirea acneei, precum și prevenirea cicatricilor. Acneea vulgară este de obicei gestionată cu o combinație de medicamente și modificări ale stilului de viață:

  • medicamente disponibile cu sau fără rețetă, sub formă de săpunuri și geluri pentru spălat sau creme, care ajută la prevenirea înfundării porilor dar și la ameliorarea petelor pigmentare și a cicatricilor;
  • cu prescripție medicală:
    • antibiotice: medicii prescriu adesea antibiotice topice (loțiuni, geluri, spume) și orale pentru a reduce numărul de bacterii potențial cauzatoare de acnee; antibioticele au, de asemenea, proprietăți antiinflamatorii puternice, de care dermatologul profită și atunci când prescrie antibiotice pentru acnee;
    • retinoizi orali: sunt, de obicei, rezervați cazurilor severe de acnee, celor cu cicatrici sau acneei care nu răspunde la toate celelalte terapii; sunt deosebit de eficienți în tratarea acneei chistice și nodulare;
    • terapie hormonală: femeile cu acnee pot fi tratate cu medicamente care reduc nivelul de androgeni;
    • injecții cu steroizi: pentru a trata formele severe de acnee, medicii injectează uneori corticosteroizi în nodulii și chisturile acneei pentru a reduce inflamația.
  • proceduri medicale: cicatricile lăsate de acnee sunt tratate folosind o varietate de tehnici:
    • dermoabraziune;
    • terapie cu laser;
    • peeling chimic;
    • microneedling;
    • filler.
  • modificări ale stilului de viață:
    • utilizarea produselor „non-comedogenice” de îngrijire a pielii (creme hidratante, creme de protecție solară, machiaj etc.), care nu înfundă porii și prin urmare, sunt mai puțin probabil să contribuie la apariția acneei;
    • spălarea pielii afectate cu un săpun delicat, nu mai mult de două ori pe zi;
    • evitarea curățării și scruburile abrazive.

Complicații

Acneea vulgară severă sau netratată poate duce la complicații, precum:

  • cicatrici: acneea poate lăsa cicatrici permanente odată ce erupția dispare, mai ales dacă se manifestă cu chisturi sau noduli profunzi;
  • hiperpigmentare: afecțiunea poate provoca pete hiperpigmentate pe piele; hiperpigmentarea este de obicei temporară, dar poate dura câteva luni sau ani până se estompează complet;
  • infecție: gratarea sau ruperea cojilor și a urmelor de acnee pot leza pielea, permițând bacteriilor să intre și să provoace o infecție;
  • suferință emoțională: acneea poate duce la o stimă de sine scăzută și anxietate.

Prevenție

Acneea vulgară nu poate fi complet prevenită, însă, prin adoptarea anumitor obiceiuri sănătoase, poate fi redus riscul de apariție sau severitatea acesteia:

  • spălați-vă fața de două ori pe zi cu un gel de spălare delicat; evitați să frecați prea dur pielea, deoarece aceasta poate duce la iritații și poate declanșa apariția coșurilor;
  • utilizați produse de îngrijire a pielii non-comedogenice; aceste produse sunt mai puțin susceptibile de a înfunda porii;
  • evitați să vă atingeți fața pe parcursul zilei pentru a preveni răspândirea bacteriilor și a sebumului;
  • adoptați o dietă sănătoasă, bazată pe cereale integrale, fructe, legume și grăsimi sănătoase;
  • identificați tehnicile de gestionare a stresului care funcționează pentru dvs., precum exercițiile fizice, respirația sau meditația;
  • țineți părul departe de față.

Bibliografie

  1. Oleck, Joan. “What Acne Vulgaris Looks like and How to Treat It.” Healthline, Healthline Media, 20 Dec. 2019, www.healthline.com/health/skin-disorders/acne-vulgaris#takeaway.
  2. Clinic, Cleveland. “Acne: Types, Causes, Treatment & Prevention.” Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/12233-acne.
  3. “Acne - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/acne/symptoms-causes/syc-20368047.
  4. “Acne (Acne Vulgaris).” Yale Medicine, Yale Medicine, 22 Sept. 2023, www.yalemedicine.org/conditions/acne. Keri, Jonette E. “Acne Vulgaris.” MSD Manual Professional Edition, MSD Manuals, 5 Mar. 2024, www.msdmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/acne-and-related-disorders/acne-vulgaris#Prognosis_v960048.
  5. https://www.facebook.com/Health. “Sorry, but You’re Never “Too Old” for Acne: 7 Reasons Why You’re Getting Zits Even as You Age.” Health, 2023, www.health.com/acne-vulgaris-7973570.

Echipa medicală - Dermatovenerologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.