Apoplexie

Descoperă informații utile despre apoplexie: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre apoplexie

„Apoplexie” (sau ,,atac de apoplexie”) este un termen folosit în trecut pentru a descrie afecțiuni neurologice bruște, adesea din cauza unei hemoragii în interiorul unui organ. În contextele medicale moderne, este cel mai frecvent asociat cu apoplexia hipofizară, o urgență medicală care implică hemoragia sau infarctul glandei pituitare.

Cauze

Cauzele apoplexiei includ:

hemoragie sau infarct în cazul unei tumori hipofizare - cea mai frecventă cauză este sângerarea bruscă în sau pierderea alimentării cu sânge (infarct) în cadrul unui adenom hipofizar preexistent;
chirurgie majoră sau traumă - stresul fizic cauzat de operații (în special chirurgia cardiacă sau ortopedică) sau traumatismul cranian se numără printre cauzele care pot precipita crizele de apoplexie;
utilizarea de anticoagulante sau diluanți sanguini - aceste medicamente pot crește riscul de sângerare în glanda pituitară;
teste de stimulare endocrină - rareori, testele medicale care stimulează producția de hormoni hipofizari pot declanșa apoplexie la pacienții cu tumori hipofizare;
terapia cu agoniști ai dopaminei - utilizată pentru a trata prolactinoamele, această terapie a fost asociată cu cazuri rare de infarct sau hemoragie tumorală;
evenimente spontane - în unele cazuri, apoplexia hipofizară apare fără niciun factor declanșator identificabil.

Factori de risc

Factorii de risc pentru apoplexia hipofizară cuprind:

prezența unui adenom hipofizar - cele mai multe cazuri de apoplexie hipofizară apar la persoane cu tumori hipofizare nediagnosticate sau cunoscute, în special macroadenome (tumori > 10 mm);
sexul masculin - bărbații par să aibă un risc ușor mai mare, deși motivul exact nu este clar;
vârsta mijlocie - apoplexia hipofizară este mai frecvent raportată la persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani;
hipertensiune arterială cronică - este frecvent observată la pacienții cu apoplexie hipofizară, contribuind posibil la stresul vascular;
stres fiziologic major - nașterea, intervenția chirurgicală sau boala gravă pot crește riscul apariţiei atacului de apoplexie din cauza cererii metabolice crescute sau a modificărilor circulatorii;
radioterapia la nivelul creierului - iradierea craniană anterioară poate deteriora vasele de sânge hipofizare, crescând vulnerabilitatea lor;
apnee obstructivă în somn - unele studii sugerează că poate fi asociată cu un risc mai mare, posibil prin efecte cardiovasculare și de oxigenare.

Simptome

Simptomele apoplexiei includ:

durere de cap severă;
tulburări vizuale - acestea pot include vedere dublă, pierderea anumitor părți din câmpurile vizuale sau pierderea completă a vederii din cauza presiunii asupra nervilor optici;
greață și vărsături - adesea însoțesc durerea de cap severă;
stare mentală alterată - confuzia, scăderea conștienței sau chiar coma pot apărea în cazurile severe;
disfuncție hormonală - simptomele pot apărea din cauza unor deficiențe bruște ale hormonilor hipofizari, ducând la probleme precum insuficiența suprarenală.

Simptomele specifice pot varia în funcție de cauza apoplexiei. Având în vedere gravitatea potențială a crizelor de apoplexie, evaluarea medicală imediată este esențială dacă apar astfel de simptome.

Diagnosticare

Diagnosticarea atacului de apoplexie este realizată, de obicei, de specialiști precum endocrinologii și neurologii sau neurochirurgii, iar procesul include:

evaluare clinică - antecedente medicale detaliate și examinare fizică axată pe simptome precum dureri de cap severe și bruște, tulburări de vedere și disfuncții hormonale;
imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) - este modalitatea de imagistică preferată datorită sensibilității sale ridicate în detectarea hemoragiei sau a infarctului în cadrul glandei pituitare;
tomografie computerizată (CT) - adesea efectuată inițial, în special în situații de urgență, pentru a evalua rapid hemoragia; scanările CT pot identifica o masă sellară cu componente hemoragice, deși sunt mai puțin sensibile decât RMN;
teste de laborator - evaluarea funcției hipofizare, inclusiv măsurarea cortizolului, a hormonilor tiroidieni și a altor hormoni dependenți de funcția hipofizei, pentru a identifica deficiențe precum insuficiența suprarenală;
analize generale de sânge - evaluarea electroliților, a funcției renale și hepatice, a profilului de coagulare și a hemogramelor complete pentru a evalua starea generală de sănătate și a identifica eventualele complicații;
testarea câmpului vizual - efectuat pentru a evalua gradul de afectare vizuală datorat comprimării căilor optice de către masa hipofizară.

Tratament

Apoplexia, în uzul medical modern - cel mai frecvent apoplexia hipofizară - înseamnă o urgență medicală care necesită tratament prompt. Managementul depinde de severitatea simptomelor și implică adesea atât terapie medicală imediată, cât și o posibilă intervenție chirurgicală:

stabilizare de urgență - se administrează imediat doze mari de corticosteroizi pentru a reduce inflamația și a gestiona insuficiența suprarenală potențială;
intervenție chirurgicală (dacă este necesar) - chirurgia transsfenoidală se efectuează atunci când există deficiențe vizuale severe sau tulburări de conștiență; intervenția chirurgicală poate elibera presiunea cauzată de sângerare sau edem;
management conservator (non-chirurgical) - în cazurile ușoare sau stabile, fără pierdere severă a vederii sau simptome neurologice, pacienții pot fi monitorizați și gestionați doar cu medicamente;
terapia de substituție hormonală - tratamentul pe termen lung include adesea înlocuirea hormonilor deficitari, cum ar fi cortizolul, hormonii tiroidieni sau hormonii sexuali;
monitorizare continuă - imagistica de urmărire (RMN) și testele endocrine sunt esențiale pentru a evalua recuperarea și a gestiona orice disfuncție hipofizară durabilă.

Complicații

Apoplexia hipofizară este o urgență medicală care poate duce la mai multe complicații grave, inclusiv:

deficiențe vizuale - hemoragia bruscă sau infarctul în glanda pituitară poate comprima chiasma optică, ducând la defecte ale câmpului vizual sau chiar la pierderea completă a vederii;
oftalmoplegie - compresia nervilor cranieni din sinusul cavernos poate duce la paralizia mușchilor oculari, provocând vedere dublă (diplopie) și căderea pleoapei (ptoză);
insuficiență suprarenală (criză suprarenală) - deteriorarea glandei pituitare poate întrerupe producția de hormon adrenocorticotropic, ducând la o scădere a nivelului de cortizol care pune viața în pericol; simptomele includ oboseală severă, tensiune arterială scăzută și șoc;
diabetul insipid - leziunea hipofizei poate afecta secreția de hormon antidiuretic (ADH), ducând la urinare excesivă și sete;
creșterea presiunii intracraniene - expansiunea bruscă a glandei pituitare ca urmare a hemoragiei poate crește presiunea în interiorul craniului, ducând la dureri de cap, greață, vărsături și tulburări de conștiență;
hipopituitarism - poate apărea o disfuncție hipofizară pe termen lung, necesitând terapie de substituție hormonală pe tot parcursul vieții.

Prevenție

Prevenirea apoplexiei implică gestionarea afecțiunilor subiacente și a factorilor de risc cunoscuți. Deși nu toate cazurile pot fi prevenite, în special cele care apar spontan, anumite strategii pot reduce riscul:

monitorizarea regulată a adenoamelor hipofizare;
controlul tensiunii arteriale;
utilizarea prudentă a terapiei anticoagulante;
gestionarea tulburărilor endocrine;
atenție promptă în cazul unui traumatism cranian.

Bibliografie

“Apoplexy: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 8 Feb. 2024, medlineplus.gov/ency/article/000328.htm. Accesat in 27 Mar. 2025.
Iglesias, Pedro. “Pituitary Apoplexy: An Updated Review.” Journal of Clinical Medicine, vol. 13, no. 9, 24 Apr. 2024, pp. 2508–2508,
https://doi.org/10.3390/jcm13092508. Accesat in 27 Mar. 2025.
“Pituitary Apoplexy: Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 1 June 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/23152-pituitary-apoplexy. Accesat in 27 Mar. 2025.
Vaphiades, Michael S. “Pituitary Apoplexy: Practice Essentials, Background, Pathophysiology.” Medscape.com, Medscape, 28 Oct. 2024, emedicine.medscape.com/article/1198279-overview?form=fpf. Accesat in 27 Mar. 2025.

Alte afecțiuni similare

Apnee în somn

„Apnee” înseamnă oprirea respirației – nici nu inspiri, nici nu expiri – iar „hipopnee” înseamnă o diminuare a respirației. Ea poate fi voluntară, conștientă („îmi țin...

Vezi detalii

Apneea în somn de tip obstructiv

Apneea obstructivă în somn reprezintă o afecțiune în care în timpul somnului apar blocaje parţiale sau totale ale căilor respiratorii superioare.Apneea poate avea...

Vezi detalii

Apneea nou-născutului

Apneea neonatala apare mai ales la nou-nascuții prematuri sau cei cu diverse afecțiuni, dar poate apărea și la cei născuți la termen și aparent sănătoși. Tratamentul...

Vezi detalii

Apraxie

Apraxia este o disfuncție neurologică corticală (a scoarței creierului) în care există dificultăți în îndeplinirea unor activități ce presupun secvențe motorii anterior...

Vezi detalii

Argiroza

Argiroza este o afecțiune caracterizată printr-o decolorare gri-albăstruie a pielii datorată acumulării de particule de argint în țesuturile corpului. Această pigmentare...

Vezi detalii

Aritmie cardiacă

Aritmia cardiacă reprezintă bătăi neregulate sau anormale ale inimii, mai rapide sau mai lente decât este normal. Există mai multe cauze posibile pentru aceasta...

Vezi detalii