Hipopituitarism

Descoperă informații utile despre hipopituitarism: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre hipopituitarism

Mai multe funcții ale corpului pot fi afectate atunci când glanda pituitară nu produce suficienți hormoni. Persoanele diagnosticate cu hipopituitarism pot avea nevoie de tratament și monitorizare toată viața, însă afecțiunea poate fi ținută sub control.

Hipopituitarismul este o afecțiune rară cauzată de lipsa sintetizării unuia sau mai multor hormoni sau de sintetizarea deficitară a unor hormoni de către glanda pituitară. Simptomele, diagnosticul și tratamentul depind de care dintre hormoni este vorba. Hormonii secretați de glanda pituitară controlează metabolismul, creșterea și reproducerea. Glanda pituitară are un rol foarte important în cadrul sistemului endocrin. Ea funcționează în strânsă legătură cu hipotalamusul, care transmite comanda de eliberare a anumitor hormoni. Aceste structuri de la nivelul creierului (glanda pituitară și hipotalamusul) sunt responsabile de reglarea bătăilor inimii, presiunii sangvine, temperaturii corpului și digestiei. Atunci când glanda pituitară sau hipotalamusul sunt afectate, apare o afecțiune numită hipopituitarism.

Această afecțiune poate apărea la scurt timp după un traumatism cranian (lovitură la nivelul capului) sau se poate dezvolta în timp, în decursul mai multor luni sau ani. Pacienții diagnosticați cu hipopituitarism pot avea nevoie de tratament medicamentos pentru tot restul vieții pentru a ține sub control simptomele care apar.

În funcție de hormonii care sunt afectați, poate fi vorba despre trei tipuri de hipopituitarism. Atunci când este afectat un singur hormon pituitar, este vorba despre deficiență pituitară izolată. Când doi sau mai mulți hormoni sunt afectați, este vorba despre deficiență pituitară multiplă. Atunci când sunt afectați toți hormonii pituitari, este vorba despre panhipopituitarism.

În funcție de ce anume cauzează hipopituitarismul și cum afectează glanda pituitară sau hormonii, afecțiunea se clasifică în hipopituitarism primar, când este afectată glanda pituitară, hipopituitarism secundar, când este afectat hipotalamusul sau hipopituitarism idiopatic, când cauzele nu pot fi determinate.

Cauze

Există multe situații sau afecțiuni care pot reprezenta cauze pentru hipopituitarism. Uneori însă cauzele acestei afecțiuni nu pot fi determinate. Dintre factorii care pot cauza hipopituitarism se număra: presiunea sau compresia glandei pituitare sau a hipotalamusului, distrugerea acestora sau alte afecțiuni care asociază și hipopituitarism.

Printre afecțiunile care pot cauza hipopituitarism menționăm adenomul pituitar, o tumoră situată în glanda pituitară, hipofizita limfocitară sau sarcoidoza care afectează glanda pituitară sau hipotalamusul.

Lezarea hipotalamusului sau glandei pituitare pot apărea în urma unor intervenții chirurgicale, în cazul unor accidentări la cap care afectează creierul, în urma radioterapiei sau în caz de apoplexie pituitară (sângerare la nivelul glandei pituitare). Alte afecțiuni rare ce pot genera și hipopituitarism pot fi mutații genetice, meningită bacteriană sau hemocromatoză ereditară.

Factori de risc

Următorii factori pot modifica modul de prezentare (simptomele) în cazul hipopituitarismului:

vârsta pe care o are pacientul la debutul bolii;
sexul pacientului;
cauza hipopituitarismul;
cât de rapid scade producția de hormoni.

Următorii factori pot duce la hipopituitarism:

hemoragie severă la naștere;
traume la nivelul capului și creierului;
cancer sau radioterapie;
diabet de tip 1;
siclemie (anemia falciformă).

Simptome

Simptomele de hipopituitarism depind de tipul de hormonii pituitari care nu sunt secretați corespunzător. De exemplu atunci când există o deficiență a hormonilor care stimulează glanda tiroidă, simptomele sunt comune cu cele ale hipotiroidismului. Printre simptomele de hipopituitarism se pot număra următoarele:

pierderea masei musculare;
amenoree (cicluri menstruale neregulate sau dureroase);
imposibilitatea de a secreta lapte după naștere;
stări de oboseală;
bufeuri;
lipsa apetitului sexual;
stări depresive;
creșterea cantității de grăsime abdominală;
epuizare rapidă în timpul exercițiilor fizice;
înălțime mică la copii;
creștere foarte înceată la copii;
pubertatea întârziată;
micropenis - un penis de mărime foarte mică;
criptorhidia (testicule necoborâte);
disfuncție erectilă;
cantitate scăzută de păr facial sau corporal;
infertilitate;
hipoglicemie;
hipotermie;
voce răgușită;
uscăciune a pielii;
subțierea firului de păr;
constipație;
urinare frecventă;
senzația permanentă de sete;
creștere sau scădere inexplicabilă în greutate;
sensibilitate la temperaturi joase;
stări de greață sau vomă;
stări de confuzie;
hipotensiune.

Diagnosticare

Medicul specialist care diagnostichează afecțiunea este medicul endocrinolog. Acesta va solicita anumite investigații și analize, printre care măsurarea nivelului hormonilor din sânge, teste de stimulare hormonală, test de toleranță la insulină, RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) și CT (computer tomograf).

Tratament

Dacă este posibil, va fi tratată afecțiunea care a cauzat hipopituitarism. Tratamentul necesar pentru hipopituitarism poate include tratament medicamentos pentru normalizarea nivelului anumitor hormoni, care poate fi necesar toată viața. Tratamentul poate fi schimbat sau dozele pot fi modificate în cazul unor schimbări prin care trece organismul, cum ar fi în cazul unor infecții febrile (de exemplu gripa), în perioade foarte stresante, în cazul modificării semnificative a greutății corporale sau în cazul femeilor care rămân însărcinate.

De asemenea, poate fi nevoie de intervenții chirurgicale, de exemplu în caz de adenom pituitar. Radioterapia poate fi o opțiune pentru a micșora adenomul pituitar.

Medicul specialist poate recomanda ca pacienții să poarte permanent asupra lor un card sau o brățară care să specifice afecțiunea de care suferă pacientul, în caz de urgențe medicale.

Complicaţii

Deficiența hormonală care apare în cazul diagnosticării cu hipopituitarism poate cauza complicații, cum ar fi apariția unor alte afecțiuni. În funcție de hormonii afectați, poate fi vorba despre boli ca obezitate, sindrom metabolic, colesterol mărit, osteoporoză sau criză adrenală.

Prevenţie

În cele mai multe cazuri, hipopituitarismul nu poate fi prevenit. Unele medicamente pot inhiba funcția glandei pituitare, ceea ce poate duce la hipopituitarism secundar. Pentru siguranță, trebuie întrebat medicul care prescrie tratamente cu glucocorticoizi (corticoterapie) dacă acestea pot fi riscante.

Diagnosticarea cu hipopituitarism nu pune în viața în pericol decât în cazul unor complicații sau în lipsa tratamentului necesar. Este important să se apeleze la un consult de specialitate atunci când apar simptome care par a fi îngrijorătoare. Chiar și atunci când se administrează deja un tratament, această afecțiune este una care trebuie să fie monitorizată periodic, conform indicațiilor medicului.

Bibliografie

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hypopituitarism/symptoms-causes/syc-20351645
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22102-hypopituitarism
https://medlineplus.gov/ency/article/000343.htm
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470414/
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/hypopituitarism

Alte afecțiuni similare

Hipoglicemie

Prin hipoglicemie se înțelege scăderea bruscă a glicemiei sub valoarea de 70 mg/dl, astfel încât organismul, în special creierul, va fi privat de „combustibilul” necesar...

Vezi detalii

Hipogonadism

Hipogonadismul este afecțiunea caracterizată printr-o producție insuficientă de hormoni sexuali și apare atunci când glandele sexuale (gonadele), ovare sau testicule,...

Vezi detalii

Hiponatremie

Hiponatremia este o afecțiune caracterizată prin niveluri scăzute de sodiu în sânge. Sodiul este esențial pentru menținerea echilibrului adecvat al fluidelor, a funcției...

Vezi detalii

Hipopotasemia

Hipopotasemia sau hipokaliemia este un dezechilibru al organismului care presupune scăderea cantității de potasiu din sânge. Nivelurile normale de potasiu pentru un...

Vezi detalii

Hiposmie

Hiposmia este un termen medical care descrie o capacitate redusă de a detecta mirosurile. Spre deosebire de anosmie, care este pierderea completă a mirosului, hiposmia...

Vezi detalii

Hipospadias

Hipospadiasul este o afecțiune congenitală în care deschiderea uretrei se află în partea inferioară a penisului și nu în vârf. După testiculii necoborâţi, hipospadiasul...

Vezi detalii