medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Apraxie

Apraxie

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre apraxie

Apraxia este o disfuncție neurologică corticală (a scoarței creierului) în care există dificultăți în îndeplinirea unor activități ce presupun secvențe motorii anterior învățate, cum ar fi folosirea anumitor obiecte sau unelte, fără să fie vorba de un deficit motor, tremor sau tulburare cognitivă globală.

Apraxia face parte din simptomele des întâlnite în diferite afecțiuni neurologice acute sau cronice și poate determina incapacitatea pacienților de a funcționa independent.

Tipuri de apraxie

Apraxia se poate manifesta ca:

  • Apraxie kinetică - chiar și simplele mișcări pierd precizie și fluență;
  • Apraxie ideomotorie - eșecul accesării unor modele motorii învățate;
  • Apraxie ideațională - în care sunt afectate secvențe motorii mai complexe, care se desfășoară în mai mulți pași.

Pe lângă clasificarea de mai sus, există câteva tipuri specifice de apraxie:

  • de îmbrăcare - pacienții nu pot să se îmbrace în ordinea logică sau adecvat situației;
  • oculomotorie - pacienții nu îşi pot mișca globii oculari pentru a fixă o țintă sau nu își pot deschide ochii la comandă;
  • constructivă - pacienții sunt incapabili să copieze, de exemplu, o figura geometrică simplă, în ciuda capacității lor de a vedea și recunoaște simbolul respectiv, de a ține și de a utiliza un creion și de a înțelege sarcina propusă.
barbat cu probleme neurologice din cauza apraxiei

Cauze

Apraxia are diferite cauze, de cele mai multe ori leziuni structurale ale creierului, în special în lobii parietali și mai rar alte arii corticale (aria premotorie, corpul calos, lobul temporal posterior sau frontal inferior). Studiile arată că, de cele mai multe ori, aceste leziuni se află în emisferul stâng.

Cele mai frecvente leziuni structurale care pot determina apariția apraxiei sunt:

  • accidente vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice;
  • tumori cerebrale;
  • infecții/inflamații: (meningo)encefalite;
  • leziuni traumatice - hematoame, contuzii;

De asemenea, apraxia este un fenomen des întâlnit în afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi demența de tip Alzheimer sau demența fronto-temporală.

Factori de risc

Riscul de a dezvolta apraxie creşte odată cu riscul de a avea afecțiunile care o determina, iar cei cu ponderea cea mai mare sunt factorii de risc cardiovasculari, care au rol atât în accidentele vasculare cerebrale cât și în tulburările cognitive tip demență. 

Aceștia sunt:

Simptome

De obicei, pacienții nu sunt complet conștienți de deficitul lor în cazul apraxiei şi sunt aduşi la medic de membri ai familiei care observă că pacientul nu mai știe să folosească anumite obiecte din rutină zilnică (telecomanda, telefonul), nu mai știu ordinea în care se efectuează anumite activități (spălatul hainelor sau vaselor, făcutul unei cafele, etc.).

medic neurolog studiaza un ct

Diagnosticare

Diagnosticul de apraxie se face clinic, de medicul neurolog.

Pacientul este rugat să demonstreze o anumită acțiune, cum ar fi spălatul pe dinți sau lovirea unui cui cu ciocanul. Dacă îndeplinirea acestei comenzi nu este posibilă, atunci el va fi rugat să imite medicul care demonstrează aceste acțiuni. Iar dacă nici acest lucru nu este posibil, i se vor oferi obiectele necesare îndeplinirii comenzii. 

Teste frecvent efectuate în cadrul evaluării unei posibile apraxii sunt cele în care pacienții sunt rugați: să facă „la revedere” cu mâna, să salute, să facă semn de vino aici, de oprire, de a merge, de a deschide un lacăt cu o cheie, de a folosi un tirbușon, de a folosi foarfeca, de a trage puternic aer în piept și de a-l menține. De asemenea, se testează și imitarea unor gesturi fără semnificație pentru pacient, cum ar fi testul Luria (testul de învăţare a 10 cuvinte).

Medicul trebuie să se asigure că pacientul nu prezintă alte deficite care pot fi greșit interpretate că apraxie, cum ar fi afazia (tulburare de limbaj în care pacientul poate avea dificultăți în a înțelege sau a se exprimă) sau pareză (deficit motor al membrului testat).

Pentru indentificarea cauzei apraxiei, medicul neurolog va recomanda investigații suplimentare, analize de laborator și examinare imagistică cerebrală (CT-cerebral sau RMN-cerebral).

În unele cazuri, mai ales când se ridică suspiciunea de tulburare cognitivă, pot fi indicate teste neuropsihologice.

Tratament

În cazurile în care acest lucru este posibil, se va încerca tratamentul specific afecțiunii care a determinat apraxia.

Esențial este și tratamentul simptomatic, de recuperare. Prognosticul depinde de natura și extinderea leziunii, dar și de vârstă pacientului. Nu există un tratament specific, dar terapia fizică și ocupațională pot ameliora ușor funcționarea și siguranța pacientului.

De obicei, pacienții devin dependenți, necesitând ajutor în efectuarea activităților zilnice sau cel puțin un grad de supervizare. Deși pacienții cu accident vascular cerebral pot avea o evoluție stabilă și chiar o oarecare ameliorare a deficitelor observate la instalarea lor, asocierea apraxiei prezintă un prognostic mai prost al recuperării neurologice, ea îngreunează efectuarea exercițiilor necesare, atât motorii cât și verbale.


Complicaţii

Apraxia nu generează complicaţii.

Prevenţie

Prevenția apariției apraxiei constă în prevenția cauzelor cele mai des întâlnite, şi anume bolile cerebrovasculare și sindroamele de demență:

Stimulare cognitivă;

Viață socială activă;

Reducerea stresului cronic prin tehnici de relaxare cum ar fi meditația, masajul, exercițiile de respirație;

Obținerea unui somn de calitate pe durata nopții este esențială nu doar pentru bunăstarea și bună dispoziție de a două zi, dar și pentru prevenirea demenței;

Managementul factorilor de risc cardiovasculari:

  • renunțarea la fumat și evitarea consumului excesiv de alcool;
  • menținerea unei vieți active fizic (efort fizic moderat timp de minim 20 de minute, de trei ori pe săptămână);
  • evitarea supraponderalităţii sau obezității;
  • alimentație diversificată și sănătoasă (dietă mediteraneeană, săracă în grăsimi săturate și grăsimi trans, bogată în cereale integrale, antioxidanți, peşte, fructe și legume)
  • respectarea tratamentului pentru controlul tensiunii arteriale, al diabetului și al colesterolului mărit;
  • diagnosticarea și tratarea sindromului de apnee în somn.

Echipa medicală - Neurologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.