Apnee în somn

Cauze

Apneea în somn poate să apară prin trei tipuri de mecanisme:

• apneea în somn de tip obstructiv: musculatura orofaringelui și nazofaringelui (mușchii din spatele gâtului) este responsabilă de menținerea poziției corecte, deschise a palatului moale și uvulei („omușorul”), amigdalelor și limbii astfel încât să putem respira pe nas și pe gură; în timpul somnului, acești mușchi se relaxează și calea respiratorie se îngustează; la persoanele cu risc, pentru că acești mușchi se relaxează excesiv, iar structurile din jur se modifică (devin mai voluminoase sau mai moi), căile respiratorii se îngustează, respirația devine mai dificilă și apare sforăitul; când se închid total („colapsul” sau „obstrucția căilor aeriene”) apare apneea de tip obstructiv;
• apneea în somn de tip central: centrul respirației din creier nu mai transmite impulsurile nervoase necesare contracției musculaturii care controlează respirația, de cele mai multe ori pentru că nu mai percepe corect nivelul crescut al CO2 din sânge, astfel încât respirația se oprește;
• apneea în somn de tip mixt: asociază apneea de tip obstructiv cu cea de tip central.

Simptome

Semnele și simptomele apneei de tip obstructiv și central se suprapun, făcând dificilă determinarea tipului de boală în absența investigației medicale.

Cele mai frecvente simptome sunt:

• sforăit puternic: diminuarea sforăitului ca intensitate și frecvență poate semnifica o agravare a apneei în somn (obstrucția căilor aeriene este completă, iar pacientul nu mai sforăie pentru că nu mai respiră);
• episoade de apnee în timpul somnului urmate de mișcări bruște și inspir zgomotos/ profund - raportate de o altă persoană;
• episoade de trezire bruscă în timpul nopții, cu senzație de panică, sufocare, durere în piept ori respirație zgomotoasă;
• senzație de dificultate în a adormi (insomnie de adormire): unii pacienți au senzația că nu pot adormi deoarece somnul le este întrerupt foarte des, motiv pentru care apelează la somnifere care le accentuează apneea în somn;
• micțiuni frecvente, transpirații profuze în timpul nopții;
• trezirea cu gura uscată;
• dureri de cap la trezire;
• somnolență excesivă în timpul zilei (hipersomnie), inclusiv în situații incomode din punct de vedere social și profesional;
• „ațipit” la televizor, spectacole dar și în timpul condusului autovehiculului;
• dificultate de concentrare a atenției sesizată de anturaj;
• iritabilitate, nervozitate, senzație de insatisfacție.

Simptomele apneei în somn pot varia în funcție de sex. Femeile cu sindromul de apnee în somn tind să prezinte mai frecvent simptome mai puțin specifice comparativ cu bărbații și raportează mai des:

• stări de anxietate și depresie;
• cefalee matinală;
• dificultăți de adormire (insomnie);
• oboseală persistentă;
• somnolență diurnă;
• somn fragmentat cu treziri repetate pe parcursul nopții.

Simptomatologia apneei de somn la copiii de vârstă mică prezintă atât asemănări, cât și diferențe față de adulți. Pe parcursul zilei, părinții pot observa:

• modificări comportamentale precum hiperactivitate sau comportament agresiv;
• dificultăți în menținerea atenției în mediul școlar;
• senzație de gură uscată și cefalee la trezire;
• somnolență pronunțată.

Manifestările nocturne ale apneei sindromului de apnee în somn la copii sunt mai evidente și includ:

• sforăit persistent;
• respirație predominant orală;
• pattern respirator neregulat cu opriri și reluări ale respirației;
• somn fragmentat cu treziri frecvente;
• enurezis nocturn (urinare în somn).

Tratament

Scopul tratamentului este asigurarea fluxului aerian necesar menținerii saturației oxigenului la nivelul normal, atât pe parcursul nopții cât și al zilei.

Tratamentul se adresează în primul rând factorilor de risc modificabili:

• scăderea în greutate;
• renunțarea la orice produs din tutun sau țigară electronică;
• terapie pozițională și posturală;
• eliminarea alcoolului și a sedativelor;
• utilizarea decongestionantelor nazale, dar doar la indicația și sub supravegherea medicului ORL.

În cazul SASO moderat și sever (IAH>20), tratamentul trebuie să includă terapia cu CPAP (presiune pozitivă continuă în căile aeriene). Este cel mai utilizat aparat pentru apnee în somn. Acesta practic „împinge” în faringe aer atmosferic cu presiune prin intermediul unei măști nazale, orale sau oro-nazale. În condițiile utilizării corecte a aparatului, eficiența este de aproape 100%.

Terapia CPAP trebuie urmată zilnic atâta timp cât persistă factorii de risc. Oprirea CPAP este echivalentă cu reapariția simptomelor de SASO.

Complicații

În timpul apneei, organismul este privat de oxigen iar dioxidul de carbon (CO2) se acumulează în sânge. Aceste schimbări ale gazelor sanguine sunt sesizate de centrul respirator din creier, care transmite impulsuri nervoase către musculatura toracică responsabilă de mișcările respiratorii pentru a se relua respirația, printr-un inspir profund. De multe ori, această reluare a respirației se însoțește de mișcări bruște, chiar ample, ale toracelui, ceea ce determină o întrerupere de scurtă durată a somnului, uneori insesizabilă, astfel că persoana este convinsă că a dormit neîntrerupt toată noaptea.

Din păcate, pe termen mediu și lung, scăderea oxigenului din sânge și aceste microtreziri au consecințe asupra bunei funcționări a creierului și a întregului organism. Fazele de somn profund au durată mai scurtă sau chiar lipsesc, ceea ce face ca somnul să nu fie odihnitor și să apară somnolența diurnă, durerea de cap (cefalee) matinală, dar și afectarea proceselor cognitive (memoria, învățarea) și a stării generale de bine (cu apariția iritabilității, depresiei).

Somnolența diurnă poate pune în pericol nu numai activitatea profesională, ci și siguranța personală și a celor din jur (accidente rutiere sau la locul de muncă). Totodată, este posibil ca respirația să nu se mai reia, ceea ce conduce la moarte subită în somn.

Din perspectivă cardiovasculară, scăderile repetate ale oxigenului din sânge exercită o presiune considerabilă asupra sistemului circulator, crescând riscul de hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral și aritmii precum fibrilația atrială. La pacienții cu afecțiuni cardiace preexistente, episoadele de hipoxie pot avea consecințe fatale.

Apneea de somn favorizează, de asemenea, dezvoltarea diabetului de tip 2, a rezistenței la insulină și a sindromului metabolic - o combinație de factori de risc care amplifică probabilitatea bolilor cardiovasculare. Ficatul poate fi afectat, manifestând semne de steatoză hepatică non-alcoolică.

Sforăitul intens perturbă somnul partenerului de viață, afectând calitatea vieții întregii familii. Totodată, prezența apneei de somn complică administrarea anesteziei și crește riscurile chirurgicale, fiind esențială informarea echipei medicale înaintea oricărei intervenții.

La femeile însărcinate, apneea în somn crește riscul de complicații precum hipertensiunea, diabetul gestațional, nașterea prematură, greutatea mică a fătului și necesitatea unei nașteri prin cezariană.

La copii, apneea de somn netratată poate duce la dificultăți de învățare și probleme de memorie care pot compromite parcursul școlar. Somnolența și epuizarea continuă diminuează capacitatea de concentrare, duc la modificări de comportament și reduc motivația pentru activități fizice.

Din perspectivă medicală, copiii cu apnee netratată prezintă risc crescut pentru dezvoltare fizică întârziată, hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă și hipertensiune pulmonară. Pe termen lung, pot apărea deficite cognitive persistente care afectează calitatea vieții în perioada adultă.

Întrebări frecvente despre apneea în somn

Ce simptome ai când ai apnee în somn?

Simptomele comune ale apneei în somn includ sforăitul puternic și episoadele de oprire a respirației în timpul nopții, urmate de mișcări bruște și inspir zgomotos, adesea observate de partener. Pe timpul zilei, pacientul se confruntă cu somnolență excesivă (hipersomnie), dificultăți de concentrare și dureri de cap matinale. În plus, pot apărea irascibilitate, anxietate sau depresie, alături de senzația de somn fragmentat sau insatisfacție după somn.

Apneea în somn se vindecă?

Apneea în somn nu are întotdeauna o „vindecare” completă, dar poate fi controlată eficient prin tratamente adecvate și modificarea factorilor de risc. Terapia CPAP, schimbările în stilul de viață, controlul greutății și tratamentele pentru afecțiunile asociate pot reduce sau elimina majoritatea simptomelor și riscurile pe termen lung. Respectarea constantă a tratamentului este esențială pentru menținerea eficienței.

Există tratament naturist pentru apneea în somn?

Deși nu există un tratament naturist complet pentru apneea în somn, modificările de stil de viață pot reduce semnificativ simptomele, mai ales în formele ușoare. Scăderea în greutate, renunțarea la fumat și eliminarea consumului de alcool și sedative sunt măsuri esențiale care pot îmbunătăți substanțial respirația în timpul somnului. Terapia pozițională și posturală, evitarea poziției pe spate în timpul somnului și practicarea unei igiene corespunzătoare a somnului pot ajuta la reducerea episoadelor de apnee.

Cum funcționează un aparat pentru apnee în somn?

Un dispozitiv CPAP funcționează prin „împingerea” aerului atmosferic cu presiune în faringe, prin intermediul unei măști nazale, orale sau oro-nazale. Această presiune constantă menține căile respiratorii deschise pe toată durata somnului, împiedicând colapsul sau obstrucția lor care provoacă apneea.

Apneea în somn afectează doar persoanele supraponderale?

Deși obezitatea este un factor de risc major pentru apneea în somn, afecțiunea poate apărea și la persoane cu greutate normală. Alți factori precum gâtul scurt și gros, amigdalele mărite, deviația de sept nazal, congestia nazală cronică, istoricul familial, vârsta înaintată sau consumul de alcool și sedative pot determina apariția apneei în somn independent de greutate.

De asemenea, factori constituționali precum anatomia căilor respiratorii înguste sau laxitatea țesuturilor moi la nivelul faringelui pot favoriza dezvoltarea sindromului de apnee în somn chiar și la persoanele fără exces ponderal.