Apnee obstructiva in somn

Cauzele apneei obstructive in somn 

Apneea obstructiva de somn apare atunci cand muschii din spatele gatului se relaxeaza prea mult pentru a permite respiratia normala. Acesti muschi sprijina structuri, incluzand partea din spate a acoperisului gurii (palatul moale), bucata triunghiulara de tesut agatata de palatul moale (uvula), amigdalele si limba.

Atunci cand muschii se relaxeaza, caile respiratorii se ingusteaza sau se inchid in timp ce respirati iar respiratia poate fi inadecvata timp de 10 secunde sau mai mult. Acest lucru poate reduce nivelul de oxigen din sange si poate determina acumularea de dioxid de carbon.

Creierul dvs. simte aceasta respiratie defectuoasa si intr-un episod scurt de trezire va redeschide caile respiratorii. Acesta este, de obicei, atat de scurt incat sa nu-l amintiti.De fapt, multi oameni cu acest tip de apnee in somn cred ca au dormit bine toata noaptea.

Acest model se poate repeta de la cinci pana la 30 de ori sau mai mult in fiecare ora, toata noaptea. Aceste intreruperi va pot afecta capacitatea de a ajunge la fazele adanci de somn dorite si, probabil, veti fi somnolenti in timpul zilei.

Factori de risc in apneea obstructiva in somn

Oricine poate dezvolta apnee in somn obstructiva. Cu toate acestea, anumiti factori va pun intr-un risc crescut, inclusiv:

• Greutate in exces;
• Caile respiratorii inguste;
• Hipertensiune arteriala;
• Congestie nazala cronica;
• Fumatul;
• Diabetul zaharat;
• Sexul. In general, este de doua ori mai probabil ca femeile din perioada premenopauzei sa aiba apnee de somn obstructiva. Frecventa apnee obstructiva a somnului creste la femei dupa menopauza;
• Un istoric familial de apnee in somn;
• Astmul. Cercetarile au descoperit o asociere intre astm si riscul apnee obstructiva de somn.

Complicatii ale apneei obstructive in somn

Apnea obstructiva de somn este considerata o afectiune medicala grava. Complicatiile pot include:

Oboseala in timpul zilei si somnolenta

Persoanele cu apnee obstructiva de somn se confrunta adesea cu somnolenta severa in timpul zilei, oboseala si iritabilitate. Este posibil ca acestea sa se confrunte cu dificultate atunci se uita la televizor sau chiar cand conduc. De asemenea, acestea pot prezenta un risc mai mare de accidente de munca.

Copiii si tinerii cu apnee de somn obstructiva pot avea rezultate slabe la scoala si pot avea probleme de atentie sau de comportament.

Probleme cardiovasculare

Scaderea brusca a nivelului de oxigen din sange care apare in timpul apneei obstructive de somn creste tensiunea arteriala si slabeste sistemul cardiovascular. Multi oameni cu apnee obstructiva la somn dezvolta hipertensiune arteriala (hipertensiune arteriala), care poate creste riscul de boli de inima.

Cu cat este mai severa apnea obstructiva de somn, cu atat este mai mare riscul bolii coronariene, atac de cord, insuficienta cardiaca si accident vascular cerebral.

Obstructiv apneea de somn creste riscul de ritm cardiac anormal (aritmii). Aceste ritmuri anormale pot scadea tensiunea arteriala. Daca exista boli cardiace subiacente, aceste episoade repetate de aritmii ar putea duce la moarte subita.

Complicatii cauzate de medicamente si interventii chirurgicale

Medicamente cum ar fi sedativele, analgezicele narcotice si anestezicele generale va relaxeaza caile respiratorii superioare.

Daca aveti apnee obstructiva in somn este posibil sa aveti probleme mai mari de respiratie dupa o interventie chirurgicala majora, mai ales dupa ce ati fost sedat si intins pe spate. 

Inainte de a efectua o interventie chirurgicala spuneti medicului dumneavoastra daca aveti apnee in somn obstructiva sau simptome legate de apnee in somn obstructiva. 

Probleme oculare

Unele cercetari au gasit o legatura intre apneea de somn obstructiva si anumite conditii oculare, cum ar fi glaucomul. In general, complicatiile oculare pot fi tratate.

Diagnosticarea apneei obstructive in somn

Diagnosticul se bazeaza pe istoricul somnului, examenul fizic si polisomnografie.

Diagnosticul se suspicioneaza la pacientii care prezinta factori de risc indentificabili si/sau simptomatologie. Trebuie discutat atat cu pacientul, cat si cu partenerul de viata. Diagnosticul diferential al somnolentei diurne este bogat si include reducerea cantitativa sau calitativa a duratei somnului din cauza unei igiene de somn necorescunzatoare; narcolepsie; sedarea sau alterarea statusului mintal pe fond medicamentos; boli cronice cardiovasculare, respiratorii sau metabolice, impreuna cu tratamentele lor aferente (ex. diuretice, insulina); depresie; abuz de alcool sau droguri; alte tulburari primare de somn (ex. sindromul picioarelor nelinistite, tulburare de miscare periodica a membrelor).

Examenul fizic trebuie sa precizeze o eventuala obstructie nazala, hipertrofie amigdaliana, semne de hipertensiune prost controlata si masuri ale circumferintei cefei.

Diagnosticul este confirmat prin polisomnografie, care cuprinde masurari continue ale efortului respirator prin pletismografie. Examenul determina fluxul aerian la nivelul nasului si gurii prin senzori de debit. 

De asemenea, este necesara varificarea saturatiei O2 prin puls-oximetrie, arhitectura somnului prin EEG, electromiografia barbiei si electro-oculograma pentru miscarile oculare rapide.

Examinarile suplimentare pot include teste imagistice ale cailor aeriene superioare.

Tratamentul apneei obstructive in somn

Tratamentul initial se adreseaza factorilor de risc subiacenti. Factorii de risc modificabili sunt obezitatea, utilizarea alcoolului si a sedativelor, controlul slab al bolii cronice.

Tratamentul se face cu introducerea de aer cu presiune pozitiva continua pe masca nazala, proteze orale detasabile si chirurgicale in cazurile de refractare.

Prognosticul este bun cu tratament dar majoritatea cazurilor raman nediagnosticate si netratate, ducand la dezvoltarea hipertensiunii, insuficientei cardiace si la producerea accidentelor rutiere si a altor tipuri de accidente, ca urmare a hipersomnolentei.

Pentru ca tratamemtul sa fie eficient luati in calcul si urmatoarele schimbari ale stilului de viata: 

• Pierderea in greutate;
• Utilizarea decongestivelor nazale;
• Terapia continua a presiunii cailor aeriene pozitive; 
• Terapie pozitionata.

Chirurgie

Uvulopalatofaringoplastia implica indepartarea tesuturilor suplimentare din partea din spate a gatului. Interventia este cel mai frecvent tip de chirurgie pentru apneea in somn de tip obstructiv si ajuta la ameliorarea sforaitului. Cu toate acestea, aceasta operatie nu s-a dovedit a elimina complet apneea de somn si poate avea complicatii.

Tracheostomimia se face ca o procedura de ultima instanta.