Apneea în somn de tip obstructiv

Descoperă informații utile despre apneea în somn de tip obstructiv: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre apneea în somn de tip obstructiv

Apneea obstructivă în somn reprezintă o afecțiune în care în timpul somnului apar blocaje parţiale sau totale ale căilor respiratorii superioare.

Apneea poate avea diferite cauze, de la structura capului și gâtului, până la excesul de greutate corporală. Blocarea și lipsa fluxului de aer duce la scăderea nivelului de oxigen din sânge şi la creşterea nivelului de dioxid de carbon, ceea ce declanșează în creier un reflex care trezește organismul suficient pentru a respira din nou. Dacă devine severă, apneea obstructivă poate contribui la declanșarea unor afecțiuni grave, care pun viața în pericol.

Această afecțiune este comună, poate afecta pe oricine, dar este mai frecventă la bărbații de până în 50 de ani și la persoanele de origine africană, hispanică sau asiatică. Oamenii sunt mai predispuși să o dezvolte pe măsură ce îmbătrânesc, iar excesul de greutate sau obezitatea crește puternic riscul apariției apneei obstructive.

Experții estimează că apneea obstructivă în somn afectează aproximativ 5% până la 10% dintre oameni din întreaga lume.

Apneea în somn la copii

Deși apneea obstructivă în somn este mai frecventă pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, afecțiunea poate totuși să apară și la copii. Simptomele sunt, în mare parte similare, cu cele ale adulților (somnolenţa diurnă fiind mai puţin prezentă) și includ:

hiperactivitate, probleme de concentrare sau performanțe slabe la școală;
sforăit puternic;
enurezis (urinare în somn);
mișcări frecvente ale brațelor sau picioarelor în timpul somnului;
dormirea în poziții neobișnuite sau cu gâtul întins;
reflux gastric (arsuri la stomac);
transpirații nocturne.

Cauze

Apneea obstructivă este cea mai comună formă de apnee în somn și mulți factori pot contribui la apariţia ei:

excesul de greutate și obezitatea - greutatea corporală în exces determină creșterea țesutului care apasă pe trahee în timpul somnului. Apneea obstructivă poate, în sine, să perturbe metabolismul și alte sisteme ale corpului și să determine accelerarea creșterii în greutate;
cauze structurale - un maxilar cu retrognație (submușcătură) sau o mandibulă neobișnuit de mică (micrognaţie) poate crește riscul de a avea apnee în somn. Alte probleme structurale includ limbă mare, amigdale sau adenoide mari sau o circumferință a gâtului mai mare de 40 de centimetri;
condiții genetice - afecțiuni care afectează forma capului și gâtului, cum ar fi sindromul Down sau sindromul Prader-Willi.

Factori de risc

Factorii care cresc riscul de a dezvolta apneea obstructivă în somn includ:

obezitatea;
amigdale mari;
bărbați cu o circumferință a gâtului de 43,1 cm sau mai mult;
femei cu o circumferință a gâtului de 40,6 cm sau mai mult;
limbă mare, care poate bloca căile respiratorii;
retrognaţie (maxilar inferior mai scurt decât maxilarul superior);
fumatul;
istoric familial de apnee obstructivă.

Simptome

Apneea obstructivă în somn este caracterizată prin mai multe simptome, unele manifestate când pacientul este treaz, altele în somn. Simptomele care se manifestă când pacientul este treaz includ:

senzaţie de oboseală la trezire;
somnolență excesivă în timpul zilei, chiar şi în timpul șofatului, la muncă sau în timpul altor activități;
schimbări de dispoziție (depresie și anxietate);
tulburări ale funcțiilor creierului (pierderea memoriei, probleme de concentrare);
dureri de cap, mai ales matinale;
insomnie;
disfuncție sexuală.

Simptome manifestate pe timpul somnului includ:

sforăit;
trezirea în timpul nopții - simptom mai greu de observat, deoarece mulți oameni nu-și amintesc că s-au trezit sau de ce;
observarea întreruperii respirației - de regulă, soțul/soția, partenerul sau o altă persoană apropiată va observa aceste simptome;
transpirații nocturne;
senzație de agitație în somn;
trezire cu senzația de dispnee (senzația de sufocare);

Diagnosticare

Pentru diagnosticarea apneei în somn de tip obstructiv, pe lângă anamneză şi examen clinic general, pot fi efectuate investigaţii, cum ar fi:

Polisomnografia (studiu de somn peste noapte) - un test peste noapte într-o unitate medicală special echipată în care este monitorizat somnul. Sunt montați senzori care monitorizează ritmul cardiac, respirația, nivelul de oxigen din sânge, activitatea electrică cerebrală și multe altele, iar experții consideră acest test standardul de diagnosticare a tuturor formelor de apnee în somn.

Un alt test de diagnosticare este:

Testarea apneei în somn la domiciliu - formă de testare care permite unei persoane să finalizeze un studiu de somn de acasă. Este similar cu polisomnografia, dar nu implică toate tipurile de senzori, cum ar fi monitorizarea activităţii cerebrale. Când studiul la domiciliu nu relevă apneea în somn, specialiștii recomandă confirmarea diagnosticului printr-un studiu de somn efectuat sub monitorizare medicală.

Tratament

Abordările de tratament pentru apneea obstructivă în somn sunt numeroase și implică, în primul rând, stabilirea cauzei și a gravității afecțiunii. Tratamentul poate să nu fie definitiv, dar poate preveni producerea episoadelor și poate reduce frecvența acestora.

Tratamentul pentru apneea obstructivă în somn include:

tratamente conservatoare (nemedicale) - pierderea în greutate, schimbarea poziției în timpul somnului (somnul pe o parte este recomandat) și folosirea unor articole de ajutor pentru somn (perne speciale de susținere), spray-uri nazale, benzi adezive etc.;
presiune pozitivă a căilor respiratorii (PAP) și ventilație adaptivă - presiunea pozitivă a căilor respiratorii este o metodă care utilizează un dispozitiv specializat pentru a crește presiunea aerului în interiorul căilor respiratorii în timpul inhalării;
dispozitive orale - dispozitive speciale bucale care ajută păstrarea maxilarului și a limbii într-o poziție care să scadă presiunea de pe trahee;
stimulatori ai nervilor - nervul hipoglos este cel care controlează mișcările limbii, iar un stimulator nervos atașat poate stimula acest nerv, împingând limba ușor înainte în timpul respirației nocturne. Acest lucru împiedică limba să se relaxeze și să apese pe trahee în somn;
chirurgie - intervențiile chirurgicale pot ajuta la prevenirea blocajelor nasului, gâtului și traheei și includ: somnoplastie (reducerea țesutului moale din jurul părților superioare ale traheei), amigdalectomie/adenoidectomie (îndepărtarea amigdalelor și adenoidelor) și uvulopalatofaringoplastie (îndepărtarea uvulei, țesutul moale în formă de lacrimă care atârnă în partea din spate a gurii);
chirurgia maxilarului - schimbarea poziției maxilarului;
chirurgie nazală - septoplastia (îndreptarea septului nazal).

Complicații

Pe lângă starea de oboseală evidentă, cauzată de lipsa unui somn profund și odihnitor, apneea obstructivă în somn, lăsată netratată, conduce la creșterea riscului de dezvoltare a unor probleme de sănătate, cum ar fi:

memorie slabă;
lipsa de concentrare;
afectarea stării de spirit, depresia și schimbarea personalității;
scăderea libidoului și disfuncția erectilă masculină;
hipertensiune arterială;
aritmii cardiace;
boala coronariană;
insuficiență cardiacă;
accident vascular cerebral;
diabet.

De asemenea, din cauza lipsei cronice a somnului de calitate, persoanele care suferă de apnee obstructivă au risc ridicat de a produce accidente de mașină și accidente la locul de muncă.

Tratamentul pentru apneea obstructivă poate determina și el complicații și efecte secundare, mai ales în cazul intervențiilor chirurgicale la nivelul nasului, gâtului și a maxilarului.

Prevenție

Deși condiția apariției apneei obstructive în somn poate fi uneori prevenită, nu întotdeauna afecțiunea poate fi evitată. Un exemplu în acest sens este faptul că și persoanele cu o greutate corporală sănătoasă pot dezvolta în continuare apnee obstructivă în somn.

Dacă cauza apneei obstructive este legată de structura capului și gâtului, atunci afecțiunea nu poate fi prevenită.

Principalele metode de prevenție sunt:

menținerea unei greutăți sănătoase;
practicarea unei bune igiene a somnului;
gestionarea oricăror condiții de sănătate existente, cum ar fi colesterolul crescut, hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2;
consultul medical periodic, cel puțin o dată pe an.

Bibliografie

Lights, Verneda. “Obstructive Sleep Apnea.” Healthline, Healthline Media, 16 July 2012, www.healthline.com/health/sleep/obstructive-sleep-apnea
“Obstructive Sleep Apnoea (OSA).” NHS Inform, 5 Dec. 2024, www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/lungs-and-airways/obstructive-sleep-apnoea/
https://www.facebook.com/WebMD. “Obstructive Sleep Apnea (OSA).” WebMD, 3 Oct. 2021, www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-apnea/understanding-obstructive-sleep-apnea-syndrome

Alte afecțiuni similare

Apendicită acută

Apendicita acută reprezintă cea mai frecventă afecțiune inflamatorie acută abdominală, reprezentând o urgență chirurgicală. Așa cum se poate înțelege din denumirea...

Vezi detalii

Apendicita la copii

Apendicita este o infecție sau o inflamație la nivelul apendicelui vermiform, care este un organ mic, în formă de tub, atașat de partea terminală a intestinului gros....

Vezi detalii

Apnee în somn

„Apnee” înseamnă oprirea respirației – nici nu inspiri, nici nu expiri – iar „hipopnee” înseamnă o diminuare a respirației. Ea poate fi voluntară, conștientă („îmi țin...

Vezi detalii

Apraxie

Apraxia este o disfuncție neurologică corticală (a scoarței creierului) în care există dificultăți în îndeplinirea unor activități ce presupun secvențe motorii anterior...

Vezi detalii

Argiroza

Argiroza este o afecțiune caracterizată printr-o decolorare gri-albăstruie a pielii datorată acumulării de particule de argint în țesuturile corpului. Această pigmentare...

Vezi detalii

Aritmie cardiacă

Aritmia cardiacă reprezintă bătăi neregulate sau anormale ale inimii, mai rapide sau mai lente decât este normal. Există mai multe cauze posibile pentru aceasta...

Vezi detalii