medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Aspergiloza

Aspergiloza

Descoperă informații utile despre aspergiloza: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre aspergiloză

Aspergiloza este o infecție cauzată de inhalarea sporilor de Aspergillus, un mucegai comun care poate provoca boli ușoare până la severe. De obicei, persoanele afectate prezintă un sistem imunitar slăbit sau boli pulmonare.

Aspergillus provoacă diferite tipuri de infecții, inclusiv afecțiuni pulmonare cronice și infecții pe scară largă. Simptomele pot fi ușoare până la severe. Tratamentul depinde de tipul de infecție și, de obicei, include un medicament antifungic.


Tipuri de aspergiloză

Tipurile de aspergiloză includ:

  • aspergiloza bronhopulmonară alergică (APPA);
  • aspergilom;
  • aspergiloza pulmonară cronică;
  • aspergiloza invazivă.
Barbat curatand frunze uscate ce pot gazdui bacteria responsabila pentru aspergiloza

Cauze

Majoritatea pacienților contractează aspergiloza prin inhalarea unor particule de mucegai. Mucegaiul se găsește în multe locuri, inclusiv:

  • sol, compost și frunze putrezite;
  • plante, copaci și culturi;
  • praf;
  • lenjerie de pat;
  • clădiri umede;
  • sisteme de aer condiționat.

Aspergiloza nu este contagioasă, nu poate să fie transmisă de la animale sau de la alte persoane bolnave.

Factori de risc

Aspergiloza este rar întâlnită în cazul persoanelor sănătoase în ciuda expunerii prelungite la mucegai. Factorii de risc care cresc șanse de îmbolnăvire includ:

  • o afecțiune pulmonară, cum ar fi astmul, fibroza chistică sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC);
  • un sistem imunitar slăbit (de exemplu, dacă pacientul a suferit un transplant de organe sau dacă a făcut chimioterapie);
  • tuberculoză (TB) în trecut;
  • gripă severă sau COVID-19 cu necesitatea de ventilație artificială.

Simptome

Simptomele aspergilozei diferă în funcție de tipul acesteia.

Aspergiloza bronhopulmonară alergică:

  • apare la persoanele cu astm și la pacienții cu fibroză chistică (FC);
  • se poate manifesta prin febră și infiltrate pulmonare care nu răspund la terapia antibacteriană;
  • pacienții prezintă tuse și produc dopuri mucoase, care pot forma gipsuri bronșice; pot avea hemoptizie;
  • pacienții cu astm bronșic și ABPA pot avea boală slab controlată și dificultăți de a reduce corticosteroizii orali;
  • ABPA poate apărea împreună cu sinuzita alergică fungică, cu simptome incluzând sinuzită cronică cu drenaj sinusal purulent;
  • pacientul poate produce dopuri mucoase la tuse.

Aspergilom:

  • se poate manifesta ca o anomalie radiografică asimptomatică la un pacient cu boală pulmonară cavitară preexistentă din cauza sarcoidozei, tuberculozei sau altor procese pulmonare necrozante;
  • poate apărea în zonele chistice rezultate din pneumonie anterioară cu Pneumocystis jiroveci la pacienții cu infecție HIV;
  • provoacă hemoptizie, care poate fi masivă și pune viața în pericol la 40-60% dintre pacienți;
  • mai rar, poate provoca tuse, durere toracică, dificultăți de respirație și febră.

Aspergiloza pulmonară necrozantă cronică (CNPA):

  • apare la pacienții cu boală de bază (de exemplu, boală pulmonară obstructivă cronică dependentă de steroizi (BPOC, alcoolism);
  • se manifestă ca o pneumonie subacută care nu răspunde la terapia cu antibiotice, care progresează și cavitează în săptămâni sau luni;
  • simptomele pot include febră, tuse, transpirații nocturne și scădere în greutate.

Aspergiloza invazivă:

  • apare la pacienții cu neutropenie prelungită sau imunosupresie;
  • se manifestă de obicei sub formă de febră, tuse, dispnee, durere pleuritică în piept și, uneori, oboseală, scădere în greutate, hemoptizie;
  • pacienții pot fi tahipneici și au hipoxemie rapid progresivă;
  • factorii de risc includ transplantul de organe, în special transplantul de măduvă osoasă, dar și transplantul de plămâni, inimă și alte organe solide;
  • la pacienții cu transplant de măduvă osoasă, aspergiloza invazivă are o distribuție bimodală, care apare precoce, cu neutropenie prelungită înainte de grefare și, mai târziu în timpul terapiei, cu doze mari de corticosteroizi pentru boala grefă contra gazdă;
  • la pacienții cu leucemie și limfom, aspergiloza invazivă poate apărea după suprimarea măduvei osoase indusă de chimioterapie.

Aspergiloza pulmonară se observă la pacienții cu boală coronavirus 2019 (COVID-19) cu caracteristici clinice variabile. Rezultatele radiografice au inclus opacități de sticlă șlefuită, bronșiecte, consolidare și, în unele cazuri, cavități și noduli.

Simptomele comune ale aspergilozei includ:

Ilustrare 3D a ciupercii Aspergillus care provoaca aspergiloza

Diagnosticare

Diagnosticarea aspergilozei poate să fie un proces complex și poate dura timp. Medicul de familie va evalua simptomele pacientului pentru a exclude orice alte afecțiuni, cum ar fi o infecție în piept.

În cazul în care informațiile nu sunt suficiente pentru un diagnostic precis, se vor recomanda următoarele investigații medicale:

  • radiografii;
  • analize de sânge sau analize pe o probă de mucus;
  • teste de alergie;
  • bronhoscopie (un tub subțire, flexibil, cu o cameră la capăt, este folosit pentru a privi în interiorul plămânilor).

Tratament

Chirurgia, medicamentele antifungice și corticosteroizii sunt cele mai frecvente opțiuni de tratament pentru aspergiloză.

Chirurgia este soluția frecventă în cazul aspergilomului, dar și pentru a trata aspergiloza invazivă și alergică în anumite circumstanțe. Nu se recomandă intervenția chirurgicală pentru a trata aspergiloza pulmonară cronică.

Pe de altă parte, medicamentele antifungice tratează multe tipuri de aspergiloză. Dacă un tip de antifungic nu funcționează, se va prescrie unul diferit. Corticosteroizii reduc inflamația în cazul formelor alergice de aspergiloză.


Complicații

Complicațiile aspergilozei pot include:

  • hemoragie - atât aspergiloamele, cât și aspergiloza invazivă pot provoca sângerări severe și uneori fatale în plămâni;
  • infecție sistemică - cea mai gravă complicație a aspergilozei invazive este răspândirea infecției în alte părți ale corpului, în special la creier, inimă și rinichi.

Prevenție

Chiar dacă este aproape imposibilă evitarea completă a mucegaiului Aspergillus, sunt câteva metode eficiente de prevenție, cum ar fi:

  • evitarea locurilor în care se găsește mucegaiul Aspergillus, cum ar fi grămezi de compost și grămezi de frunze moarte;
  • aerisirea camerelor de mai multe ori pe zi;
  • protecție cu mască;
  • uscarea rufelor afară.

Bibliografie

  1. CDC. “Aspergillosis Basics.” Aspergillosis, 8 May 2024, www.cdc.gov/aspergillosis/about/index.html
  2. “Aspergillosis: Types, Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, 6 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/14770-aspergillosis
  3. NHS website. “Aspergillosis.” Nhs.uk, Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/aspergillosis/
  4. CDC. “Symptoms of Aspergillosis.” Aspergillosis, 8 May 2024, www.cdc.gov/aspergillosis/signs-symptoms/index.html
  5. “Aspergillosis: Practice Essentials, Background, Pathophysiology.” Medscape.com, Medscape, 27 Dec. 2024, emedicine.medscape.com/article/296052-overview?form=fpf

Echipa medicală - Pneumologie și Medicina de familie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.