Atacurile de panică: cauze, simptome, diagnostic şi tratament

Despre atacurile de panică

Atacurile de panică sunt episoade bruşte de anxietate intensă care declanșează reacții fizice severe, fără să existe un pericol real, sau disproporţionate faţă de pericolul perceput. Acestea pot apărea pe neașteptate sau în anumite contexte bine definite și pot fi foarte supărătoare. Atacurile de panică sunt relativ frecvente și pot surveni la orice vârstă, cel mai frecvent, însă, începând cu sfârșitul adolescenței sau de la începutul vârstei adulte.

Durata unui atac de panică este, de obicei, scurtă, atingând apogeul în câteva minute, dar experiența poate fi profund tulburătoare. Deși atacurile de panică pot fi evenimente izolate, atacurile recurente pot duce la o afecțiune cunoscută sub numele de tulburare de panică. Aceasta poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi, afectând activitățile personale și profesionale. 

Iată ce puteţi face atunci când aveţi un atac de panică:

• recunoașteți atacul de panică (identificaţi semnele atacului de panică); 
• practicați respirația profundă;
• încercaţi să vă ancoraţi în realitatea prezentă, focusându-vă simţurile pe elementele din jur;
• practicaţi relaxarea musculară progresivă;
• concentraţi-vă asupra unui obiect liniștitor, cum ar fi o piatră netedă sau o bijuterie, pe care să îl puteți atinge și asupra căruia să vă concentrați în timpul unui atac de panică; acest lucru vă poate ajuta să vă distrageți atenția de la anxietate;
• vizualizați un loc liniștit - închideți ochii și imaginați-vă un loc în care vă simțiți în siguranță și calm; vizualizați acest loc în cât mai multe detalii, inclusiv imagini, sunete și mirosuri;
• repetați o frază liniștitoare - alegeți o frază sau o mantră care vă liniștește, cum ar fi „și asta va trece” sau „sunt în siguranță”; repetați-o în timpul atacului de panică.

Factori de risc

Mai mulți factori de risc pot crește probabilitatea de a suferi atacuri de panică:

• stresul semnificativ sau schimbările majore în viață - cum ar fi pierderea unei persoane dragi, divorțul sau pierderea locului de muncă; 
• structura de personalitate - persoanele cu trăsături anxioase, perfecţioniste sau cu sensibilitate crescută la critică pot fi mai predispuse la atacuri de panică;
• probleme de sănătate mintală - tulburările anxioase, depresia, tulburarea obsesiv-compulsivă, etc., se pot asocia cu tuburarea de panică;
• bolile cronice - afecțiunile cronice de sănătate, în special cele care afectează respirația sau funcția cardiacă, pot crește riscul de atacuri de panică;
• vârsta - atacurile de panică încep de obicei la sfârșitul adolescenței sau la începutul vieții adulte; cu toate acestea, ele pot apărea la orice vârstă;
• sexul - femeile sunt mai predispuse decât bărbații să experimenteze atacuri de panică.

Diagnosticare

Atacurile de panică sunt diagnosticate, de obicei, de medicii de familie, psihiatri sau psihologi. Procesul implică mai multe etape și poate include diverse investigații sau teste pentru a exclude alte afecțiuni:

• istoric medical și examinare fizică;
• evaluare psihologică;
• teste de laborator - ar putea fi efectuate teste de sânge pentru a verifica funcția tiroidiană (tulburările tiroidiene pot provoca simptome similare atacurilor de panică) și pentru a exclude alte afecțiuni, cum ar fi anemia sau infecțiile;
• electrocardiogramă (EKG) - pentru a verifica funcția cardiacă, deoarece unele afecțiuni cardiace pot prezenta simptome similare atacurilor de panică;
• alte teste - în funcție de simptome, ar putea fi necesară consultarea medicilor din alte specialităţi.

Prevenție

Prevenirea atacurilor de panică implică o combinație de modificări ale stilului de viață, tehnici de gestionare a stresului și o îngrijire proactivă a sănătății mintale:

• activitate fizică regulată;
• dietă sănătoasă;
• somn adecvat;
• gestionarea stresului;
• evitarea stimulentelor precum cofeina, nicotina și anumite medicamente care pot crește anxietatea;
• rămâneți conectat - mențineți conexiuni sociale puternice și căutați sprijin din partea familiei, prietenilor sau a grupurilor de sprijin;
• terapia și consilierea - luați în considerare posibilitatea de a consulta un terapeut sau un consilier, mai ales dacă aveți un istoric de atacuri de panică.