Boala arterială periferică

Cauze

Boala arterială periferică este provocată de deteriorarea arterelor. Acestea, deși sunt în general elastice și permeabile, se blochează treptat, odată cu înaintarea în vârstă, printr-un proces numit „ateroscleroză” (rigidizarea sau îngroșarea arterelor). Astfel, în pereții arterelor încep să se depună colesterol, calciu și țesut fibros, care ajung să formeze plăci ateromatoase. Volumul plăcilor începe să crească, iar suprafața arterelor se îngustează tot mai mult, provocând scăderea fluxului sangvin.

Mai rar, boala arterială periferică poate fi cauzată și de:

• inflamarea vaselor sangvine;
• leziunile suferite la picioare;
• problemele congenitale la ligamentele și mușchii membrelor inferioare;
• expunerea la radiații.

Simptome

Simptomele bolii arteriale periferice trebuie investigate cu atenție, deoarece pot fi extrem de variate. Pe măsură ce arterele se îngustează, simptomatologia bolii arteriale periferice se diversifică și variază în funcție de individ și de severitatea afecțiunii:

• în timpul mersului sau a efortului fizic, ce pune presiune pe membrele inferioare, pacientul poate resimți durere musculară, necesarul de oxigen pentru funcționarea normală a mușchilor fiind diminuat. Acest factor duce la apariția celui mai comun simptom al bolii arteriale periferice: claudicația intermitentă. Cu toate că durerea este severă, aceasta dispare în repaus;
• când boala avansează, arterele nu vor mai transporta suficient sânge, astfel încât durerea nu va mai dispărea în repaus. Se instalează disconfortul permanent la nivelul degetelor și al picioarelor, care începe să crească în intensitate, până când pacientul ajunge să nu poată dormi din cauza durerii;
• în stadiul grav al afecțiunii, apar răni la nivelul membrelor inferioare. Țesuturile încep să moară și apare cangrena.

Tratament

Dacă boala arterială periferică este diagnosticată din timp, cea mai importantă măsură care trebuie luată imediat este schimbarea stilului de viață, pentru a putea menține sub control evoluția afecțiunii:

• în cazul pacienților fumători, este recomandată renunțarea la acest viciu;
• pacienții care suferă de diabet sunt sfătuiți să își controleze foarte strict glicemia;
• alte modificări ale stilului de viață privesc dieta și exercițiile fizice: este recomandată o dietă sănătoasă pentru inimă și artere, bogată în fructe, legume și cereale integrale. Foarte importantă este evitarea grăsimilor de origine animală, cum ar fi carnea de porc, smântâna, frișca, untura sau untul. Mersul pe jos și exercițiile fizice zilnice vor ajuta la pierderea în greutate, dacă este cazul, la menținerea mușchilor antrenați și la o bună circulație a sângelui;
• stresul este un factor ce favorizează evoluția bolii. Respirațiile profunde și controlarea nivelului de stres sunt recomandate în cazul bolii arteriale periferice;
• un control atent al membrelor inferioare este indicat zilnic, mai ales dacă pacientul suferă de diabet;
• este indicat să fie evitate tăieturile sau rănile la nivelul picioarelor.

Tratamentul medicamentos poate încetini sau chiar opri efectele bolii arteriale periferice. În general, sunt recomandate:

• hipocolesterolemiante (statine): contribuie la scăderea colesterolului LDL, formarea depozitelor de grăsimi fiind astfel încetinită sau chiar oprită;
• antiagregantele plachetare: minimizează riscul de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare ischemice și optimizează beneficiile revascularizării;
• hipotensoarele: sunt menite să scadă tensiunea arterială până la normalizarea ei, contribuind la încetinirea evoluției aterosclerozei.

Intervențiile chirurgicale sunt recomandate în stadiul avansat al bolii, atunci când tratamentul medicamentos nu este suficient și este necesară refacerea fluxului normal al sângelui, printr-o operație de by-pass sau endarterectomie. Din păcate, există cazuri în care pacienții se prezintă la medicul specialist prea târziu, cu arterele blocate, cu ulcere sau răni întinse, iar intervenția chirurgicală, chiar dacă este reușită, nu poate duce la vindecare, deoarece ulcerul este prea întins și profund.

Pentru boala aorto-iliacă cu stenoze superioare la nivelul axelor arteriale proximale, cel mai frecvent sunt indicate procedurile endovasculare. De asemenea, ori de câte ori este posibil, se indică procedurile minim invazive de revascularizare.

Pacienții cu ischemie critică de membru inferior au un risc ridicat de amputație și evenimente majore cardiovasculare. Toți pacienții cu acest tip de ischemie necesită, înainte de amputație, o evaluare din partea unei echipe multidisciplinare, pentru a stabili posibilitatea, metoda și beneficiul revascularizării.

Complicații

Prognosticul pacienților cu boală arterială periferică este determinat de evoluția bolii arteriale, de severitatea ischemiei, de posibilitatea și rapiditatea refacerii fluxului arterial și de coexistența altor afecțiuni vasculare.

Pacienții simptomatici au, de cele mai multe ori, o evoluție stabilă sau chiar se remarcă ameliorarea simptomatologiei, datorită dezvoltării în timp a circulației colaterale. Aproximativ 25% dintre pacienți prezintă agravarea progresivă a simptomelor, prin ischemie subacută și chiar acută. La pacienții cu progresie spre ischemie critică, prognosticul este sever dacă nu se poate realiza revascularizarea.

Pacienții cu boală arterială periferică prezintă un risc crescut de mortalitate cardiovasculară, determinat de afectarea concomitentă a arterelor coronare și carotide.

Autor

Dr. Vladoianu Ana Maria

Medic Primar Cardiologie