Despre boala arterială periferică
Boala arterială periferică este o afecțiune provocată de îngustarea sau blocarea arterelor care transportă sângele de la inimă către membrele inferioare. Acest proces vascular este provocat de ateroscleroză sau de diverse evenimente tromboembolice, care au ca efect alterarea structurii și funcției aortei, a arterelor din membrele inferioare sau a arterelor viscerale.
Boala arterială periferică (BAP) poate fi acută sau cronică și este asociată cu scăderea capacității funcționale și afectarea calității vieții, pierderea unui membru inferior prin amputație sau chiar risc crescut de deces.
Majoritatea cazurilor sunt asimptomatice, ceea ce face ca boala să fie descoperită accidental, în timpul unei examinări de rutină. BAP afectează membrele inferioare și crește riscul de ischemie coronară și de accident cerebrovascular.
Cauze
Boala arterială periferică este provocată de deteriorarea arterelor. Acestea, deși sunt în general elastice și permeabile, se blochează treptat, odată cu înaintarea în vârstă, printr-un proces numit „ateroscleroză” (rigidizarea sau îngroșarea arterelor). Astfel, în pereții arterelor încep să se depună colesterol, calciu și țesut fibros, care ajung să formeze plăci ateromatoase. Volumul plăcilor începe să crească, iar suprafața arterelor se îngustează tot mai mult, provocând scăderea fluxului sangvin.
Mai rar, boala arterială periferică poate fi cauzată și de:
- inflamarea vaselor sangvine;
- leziunile suferite la picioare;
- problemele congenitale la ligamentele și mușchii membrelor inferioare;
- expunerea la radiații.
Factori de risc
Boala arterială periferică a membrelor inferioare este o manifestare majoră a bolii aterosclerotice. Prevalența acesteia crește de la an la an, iar mortalitatea poate ajunge până la 25%.
Factori de risc semnificativi pentru apariția bolii arteriale periferice sunt:
- vârsta înaintată;
- fumatul;
- hipertensiunea arterială;
- sexul masculin;
- ateroscleroza în alte teritorii vasculare (coronare, carotide, arteră subclavie, artere renale etc.);
- istoricul familial de boală aterosclerotică la vârstă tânără;
- diabetul zaharat;
- dislipidemia;
- hiperhomocisteinemia.
Studiile epidemiologice au demonstrat că numai fumatul, ca factor singular, presupune un risc de trei ori mai mare de a dezvolta boala; iar prezența concomitentă a mai multor factori, cum ar fi: fumat, hipertensiune și diabet, poate crește de cel puțin 20 de ori riscul de boală arterială periferică.
Simptome
Simptomele bolii arteriale periferice trebuie investigate cu atenție, deoarece pot fi extrem de variate. Pe măsură ce arterele se îngustează, simptomatologia bolii arteriale periferice se diversifică și variază în funcție de individ și de severitatea afecțiunii:
- în timpul mersului sau a efortului fizic, ce pune presiune pe membrele inferioare, pacientul poate resimți durere musculară, necesarul de oxigen pentru funcționarea normală a mușchilor fiind diminuat. Acest factor duce la apariția celui mai comun simptom al bolii arteriale periferice: claudicația intermitentă. Cu toate că durerea este severă, aceasta dispare în repaus;
- când boala avansează, arterele nu vor mai transporta suficient sânge, astfel încât durerea nu va mai dispărea în repaus. Se instalează disconfortul permanent la nivelul degetelor și al picioarelor, care începe să crească în intensitate, până când pacientul ajunge să nu poată dormi din cauza durerii;
- în stadiul grav al afecțiunii, apar răni la nivelul membrelor inferioare. Țesuturile încep să moară și apare cangrena.
Diagnosticare
Diagnosticul de boală arterială periferică este pus de către medicul specialist angiolog sau cardiolog, în urma investigațiilor, testelor și analizelor, cum ar fi:
- analize de sânge pentru colesterol și glicemie: indicele gleznă-braț, în care este comparată tensiunea arterială a ambelor glezne cu cea de la mână, cu ajutorul unui aparat Doppler. Dacă tensiunea gleznei este mai mică decât cea de la mână, atunci arterele sunt îngustate sau blocate;
- ultrasonografia doppler: este o metodă neinvazivă, care permite obținerea unei imagini complete, atât a caracteristicilor anatomice ale arborelui arterial periferic, cât și a importanței funcționale a stenozelor vasculare;
- angiografia CT sau angiografia RMN: arată îngroșarea sau îngustarea arterelor, blocajul acestora, anevrismele, depozitele de calciu;
- angiografia cu substanță de contrast (angiografia convențională): este indicată în evaluarea pacienților cu boală arterială periferică înaintea efectuării procedurii de revascularizare.
Există mai multe situații clinice ce pot mima boala arterială periferică în cadrul altor boli:
- chistul Baker simptomatic: este localizat în spatele genunchiului, sub forma unei zone tumefiate, sensibile, cu durere ce apare la efort, însă este prezentă și în repaus; disconfortul are un caracter continuu, care nu cedează la schimbarea poziției;
- claudicația de tip venos: se manifestă prin durere localizată la nivelul întregului picior, mai intens în gambă, cu durere intensă după mers, care cedează lent, progresiv, la repaus și este ameliorată prin ridicarea picioarelor;
- sindromul de compartiment cronic: se prezintă cu durere intensă localizată la nivelul gambei, de obicei după efort intens. Este frecvent întâlnită la atleți și scade foarte lent în repaus;
- stenoza spinală: se manifestă prin durere frecvent bilaterală în fese și picior, cu durere și slăbiciune la acest nivel, cu remitere variabilă, dar care se poate prelungi mult în perioada de recuperare. Este îmbunătățită prin flexie spinală lombară și se agravează în ortostatism și la extensia spinală;
- compresia de rădăcină nervoasă: determină durere ce iradiază pe picior, cu durere acută indusă de ortostatism, mers sau poziția șezut. De obicei, este prezentă în repaus și se îmbunătățește la schimbarea poziției;
- bolile artrozice (coxartroza și gonartroza): se prezintă ca un disconfort dureros, ce apare la un grad variabil de mișcare, fără o îmbunătățire semnificativă în repaus, dar se ameliorează odată cu scăderea suprasarcinii (oprirea ridicării de greutăți sau scăderea surplusului ponderal).
Tratament
Dacă boala arterială periferică este diagnosticată din timp, cea mai importantă măsură care trebuie luată imediat este schimbarea stilului de viață, pentru a putea menține sub control evoluția afecțiunii:
- în cazul pacienților fumători, este recomandată renunțarea la acest viciu;
- pacienții care suferă de diabet sunt sfătuiți să își controleze foarte strict glicemia;
- alte modificări ale stilului de viață privesc dieta și exercițiile fizice: este recomandată o dietă sănătoasă pentru inimă și artere, bogată în fructe, legume și cereale integrale. Foarte importantă este evitarea grăsimilor de origine animală, cum ar fi carnea de porc, smântâna, frișca, untura sau untul. Mersul pe jos și exercițiile fizice zilnice vor ajuta la pierderea în greutate, dacă este cazul, la menținerea mușchilor antrenați și la o bună circulație a sângelui;
- stresul este un factor ce favorizează evoluția bolii. Respirațiile profunde și controlarea nivelului de stres sunt recomandate în cazul bolii arteriale periferice;
- un control atent al membrelor inferioare este indicat zilnic, mai ales dacă pacientul suferă de diabet;
- este indicat să fie evitate tăieturile sau rănile la nivelul picioarelor.
Tratamentul medicamentos poate încetini sau chiar opri efectele bolii arteriale periferice. În general, sunt recomandate:
- hipocolesterolemiante (statine): contribuie la scăderea colesterolului LDL, formarea depozitelor de grăsimi fiind astfel încetinită sau chiar oprită;
- antiagregantele plachetare: minimizează riscul de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare ischemice și optimizează beneficiile revascularizării;
- hipotensoarele: sunt menite să scadă tensiunea arterială până la normalizarea ei, contribuind la încetinirea evoluției aterosclerozei.
Intervențiile chirurgicale sunt recomandate în stadiul avansat al bolii, atunci când tratamentul medicamentos nu este suficient și este necesară refacerea fluxului normal al sângelui, printr-o operație de by-pass sau endarterectomie. Din păcate, există cazuri în care pacienții se prezintă la medicul specialist prea târziu, cu arterele blocate, cu ulcere sau răni întinse, iar intervenția chirurgicală, chiar dacă este reușită, nu poate duce la vindecare, deoarece ulcerul este prea întins și profund.
Pentru boala aorto-iliacă cu stenoze superioare la nivelul axelor arteriale proximale, cel mai frecvent sunt indicate procedurile endovasculare. De asemenea, ori de câte ori este posibil, se indică procedurile minim invazive de revascularizare.
Pacienții cu ischemie critică de membru inferior au un risc ridicat de amputație și evenimente majore cardiovasculare. Toți pacienții cu acest tip de ischemie necesită, înainte de amputație, o evaluare din partea unei echipe multidisciplinare, pentru a stabili posibilitatea, metoda și beneficiul revascularizării.
Complicații
Prognosticul pacienților cu boală arterială periferică este determinat de evoluția bolii arteriale, de severitatea ischemiei, de posibilitatea și rapiditatea refacerii fluxului arterial și de coexistența altor afecțiuni vasculare.
Pacienții simptomatici au, de cele mai multe ori, o evoluție stabilă sau chiar se remarcă ameliorarea simptomatologiei, datorită dezvoltării în timp a circulației colaterale. Aproximativ 25% dintre pacienți prezintă agravarea progresivă a simptomelor, prin ischemie subacută și chiar acută. La pacienții cu progresie spre ischemie critică, prognosticul este sever dacă nu se poate realiza revascularizarea.
Pacienții cu boală arterială periferică prezintă un risc crescut de mortalitate cardiovasculară, determinat de afectarea concomitentă a arterelor coronare și carotide.
Prevenție
Riscul de a dezvolta boala arterială periferică poate fi redus prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Astfel, este foarte important controlul valorilor profilului glicemic și lipidic, precum și reducerea tensiunii arteriale.
De asemenea, adoptarea unei diete sărace în grăsimi saturate și o activitate fizică timp de cel puțin 30 de minute/zi, de cinci ori pe săptămână reduc considerabil riscul apariției bolii arteriale periferice.
Bibliografie
- “Peripheral Artery Disease (PAD) - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
- CDC. “Peripheral Arterial Disease (PAD).” Centers for Disease Control and Prevention, 27 Sept. 2021, www.cdc.gov
- NHS Choices. Overview - Peripheral Arterial Disease (PAD). 2022, www.nhs.uk
- Zemaitis, Michael R, et al. “Peripheral Arterial Disease.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 7 July 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov
- “Peripheral Arterial Disease.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2016, https://medlineplus.gov
Alte afecțiuni similare
Blefarita
Blefarita presupune inflamația marginii libere a pleoapelor, însoțită de hipersecreția și stagnarea produselor glandelor meibomiene. Ea reprezintă una dintre cele mai...
Vezi detalii
Bloc atrio-ventricular primul grad
Din punct de vedere fiziologic, nodul atrio-ventricular este singura legătură normală între atrii și ventricule, acționând că un modulator al impulsurilor atriale....
Vezi detalii
Blocul de ramură
Blocul de ramură este o afecțiune care afectează sistemul de conducere electrică a inimii, care controlează sincronizarea și coordonarea bătăilor inimii. Sistemul de...
Vezi detalii
Boala Basedow-Graves
Boala Basedow-Graves a fost descrisă pentru prima dată de medicii Robert James Graves (în Irlanda, în 1835) și Karl Adolph von Basedow (în Germania, în 1840). Ambii au...
Vezi detalii
Boala Beri-Beri
Boala Beri-Beri se referă la un deficit de tiamină, cunoscută sub denumirea de vitamina B1. Organismul nostru nu poate produce singur tiamină și poate depozita o...
Vezi detalii
Boala Bowen
Boala Bowen este o afecțiune a pielii care determină formarea de pete roșii și scuamoase pe piele, ca urmare a modificărilor celulelor pielii care se găsesc în...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
