Balonare

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre balonare

Balonarea este reprezentată de senzația de abdomen umflat, deseori pacientul descriind-o ca „stomac plin”, iar uneori poate fi vizibilă și distensia abdominală (creșterea în volum a abdomenului).

Balonarea are de multe ori un impact negativ semnificativ asupra calității vieții și este, din această cauză, un motiv pentru care pacienții se prezintă frecvent la medic.

Cauze

Există mai multe cauze care pot duce la apariția balonării. Cele mai frecvente sunt reprezentate de:

Sindromul de intestin iritabil și dispepsia funcţională - reprezintă tulburări funcționale digestive datorate existenței unei perturbări la nivelul axei intestin-creier. Simptomele includ adesea balonare și eructații după mese.

Malabsorbția carbohidraților - poate apărea în afecțiuni precum insuficiența pancreatică (secreție scăzută de amilază), ca urmare a unui deficit enzimatic de lactază (intoleranță la lactoză), de sucrază (carență dizaharidazică), în bolile intestinale ce evoluează cu inflamație difuză (enteropatia glutenică, boala Crohn) și în rezecțiile intestinale ce au efect asupra procesului de absorbție.

Sindromul de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire („Small Intestinal bacterial overgrowth” - SIBO) - apare atunci când există o creștere anormală a populației totale de bacterii din intestinul subțire. Provoacă adesea diaree, pierdere în greutate și malnutriție.

Hipersensibilitatea viscerală - unele persoane pot avea senzație de balonare și de prea-plin chiar dacă volumul de gaz din intestine este normal. Se poate însoți și de o hiperreacție musculară pentru a face mai mult loc gazelor în cavitatea abdominală (disinergie abdomino-frenică).

Constipația - ocazională, datorată dietei, factorilor de mediu sau cronică din cauza unei afecțiuni subiacente, poate face ca materiile fecale să stagneze în colon și deasupra obstacolului să se producă fermentare și gaze.

Obstrucții intestinale - bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn), diverticuloza colonică, polipii voluminoși sau cancerul colorectal pot determina obstrucții sau stricturi care îngustează trecerea conținutului digestiv. Deasupra acestora se acumulează materii fecale cu fermentare și producere de gaze.

Tulburările de motilitate - au ca rezultat încetinirea tranzitului intestinal și constipație (pseudo-obstrucția intestinală, gastropareza, disfuncția planșeului pelvin etc.).

Sindrom premenstrual - hormonii feminini, estrogenul și progesteronul, fluctuează pe parcursul ciclului menstrual și pot provoca gaze intestinale fie prin încetinirea, fie prin accelerarea motilității. Receptorii de estrogen din tractul gastro-intestinal afectează, de asemenea, și sensibilitatea viscerală, ceea ce va mări disconfortul abdominal în această perioadă.

Balonarea în sarcină - este un simptom destul de frecvent în sarcină. În primul trimestru este cauzat de creșterea nivelului de estrogen și progesteron. În trimestrul doi și trei, balonarea este provocată de extinderea uterului care pune presiune pe organele din jur.

Cauze mai rare ale balonării:

Ascita - reprezintă o acumulare treptată de lichid în cavitatea abdominală cauzată de o boală hepatică cronică (ciroză hepatică, cel mai frecvent), insuficiență cardiacă congestivă sau boli neoplazice cu afectarea peritoneului;
Insuficiența pancreatică - pancreasul nu mai produce suficiente enzime digestive (de exemplu, în pancreatita cronică);
Gastrita - de obicei cauzată de infecție cu Helicobacter pylori,dar și de consumul prea mare de alcool, antiinflamatoare nesteroidiene, aspirină etc.;
Cancer (ovarian, uterin, colorectal, pancreatic, gastric sau mezenteric).

Factori de risc

Înghițirea excesivă de aer;
Folosirea frecventă a gumei de mestecat;
Mâncatul pe grabă, pe fugă, în picioare sau făcând diverse alte activități în același timp (de exemplu în fața televizorului etc.);
Consumarea de băuturi carbogazoase (de exemplu apa minerală, bere, sucuri acidulate etc.);
Consumul de alimente procesate, prăjite, cu exces de grăsimi sau picante;
Excesul de zaharuri - acestea fermentează în intestine și dau balonare;
Consumul frecvent de alimente de tip „fast-food”;
Problemele dentare determină o masticație dificilă a alimentelor şi pot fi însoţite, de asemenea, de înghițire excesivă de aer;
Consumul de cantități mari de carbohidrați nedigerabili în intestin, precum: tărâțe de grâu, varză, conopidă, broccoli, fasole;
Intoleranța la lactoză – pacienților cu această afecțiune le lipsește enzima (lactaza) necesară pentru digestia zaharurilor din lapte (lactoza);
Intoleranța la gluten (boala celiacă sau enteropatia glutenică) - pacienții cu această afecțiune nu pot digera glutenul din alimente;
Pacienții cu sindrom de intestin iritabil - aceștia prezintă sensibilitate crescută la volum de gaz normal sau doar ușor crescut din intestine;
Pacienții cu anatomie alterată după intervenții chirurgicale - risc crescut de Sindrom de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire (SIBO);
Sexul feminin - femeile sunt mai predispuse la balonare, mai ales în perioada premenstruală și în timpul menopauzei. Cele care au avut una sau mai multe sarcini pot prezenta distensie abdominală din cauza pierderii tonusului muscular abdominal;
Folosirea pe termen lung a anumitor medicamente ce modifică flora normală intestinală (de exemplu antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene, inhibitori de pompă de protoni);
Pacienții supraponderali sau obezi - de multe ori aceștia au și grăsimi crescute în sânge (dislipidemie), steatoză hepatică (încărcare grasă a ficatului), un grad de afectare pancreatică și posibil biliară („pietre” sau „mal” la fiere) ceea ce duce la digestie deficitară și, implicit, la balonare;
Nu în ultimul rând, stresul - starea psihică influențează major toate funcțiile organismului, inclusiv digestia. Pacienții care suferă de anxietate și depresie sunt mai predispuși la balonare.

Simptome

Pacienții descriu balonarea în mai multe feluri: abdomen umflat, senzație de prea-plin, sentimentul ca ar avea un „balon” în stomac etc. De multe ori, aceasta senzație este însoțită de distensie abdominală vizibilă, eructații, flatulență și durere sau disconfort abdominal (arsuri la stomac).

Următoarele simptome sunt considerate semnale de alarmă și necesită consult de specialitate:

Diaree persistentă;
Durere abdominală severă sau persistentă;
Apariția febrei, frisonului persistent;
Greață și vărsături frecvente;
Absența tranzitului intestinal pentru materii fecale și gaze de câteva zile;
Sânge în materiile fecale;
Scădere în greutate nevoită;
Scăderea sau pierderea poftei de mâncare;
Schimbarea culorii sau frecvenței scaunelor.

Diagnosticare

Balonarea este un simptom (și nu o boală) şi necesită investigații suplimentare mai ales dacă nu trece în câteva zile sau este însoțită de simptomele de alarmă anterior menționate.

În principiu, pacientul se prezintă fie la medicul de familie, medicul generalist sau la medicul specialist gastroenterolog.

Primul pas foarte important este anamneza, (discuția medic-pacient) care va clarifica aspecte legate de intensitatea balonării, momentul apariției, dacă este sau nu legată de alimentație, dacă există simptome asociate, dacă există modificări de tranzit intestinal (constipație, diaree) etc.

Antecedentele personale patologice ale pacientului (de ce boli suferă și ce medicație ia pentru acestea) sunt foarte importante, alături de istoricul de alergii, intoleranțele alimentare, intervențiile chirurgicale şi problemele ginecologice (la femei) şi trebuie menţionate.

Testele diagnostice includ:

Analize de sânge uzuale: hemograma, probe inflamatorii (VSH, proteina C reactivă, fibrinogen), coagulare, funcția ficatului (transaminaze hepatice), pancreas (amilază, lipază pancreatică), ionogramă serică;
Funcția hormonală tiroidiană: TSH, fT4;
Anticorpi pentru boala celiacă (când se suspicionează intoleranța la gluten): anti-gliadină și anti-transglutaminază tisulară IgA, IgG și totali;
Teste din scaun: coprocultură, examen coproparazitologic (mai ales dacă există și diaree);
Ecografie abdominală totală: poate evidenția problemele biliare (de exemplu, litiaza biliară veziculară);
Radiografie abdominală pe gol, cu bariu: utilă în afecțiuni de motilitate esofagiene, gastrice;
Teste de evacuare gastrică;
Endoscopia digestivă superioară: avantaj major al vizualizării directe a mucoasei tractului digestiv superior și a prelevării de biopsii pentru un diagnostic cert;
Manometrie esofagiană, gastrică sau ano-rectală: utilă în anomalii de motilitate digestivă;
Tranzit baritat;
Studii de tranzit intestinal și colonic;
Test respirator (testarea hidrogenului în aerul expirat) pentru intoleranța la lactoză și la alte zaharuri (sucroză, fructoză, sorbitol);
Test genetic pentru intoleranță la lactoză;
Colonoscopie cu biopsii.

Tratament

De cele mai multe ori, balonarea are legătură cu alimentația și trece de la sine în câteva zile prin ajustarea dietei.

Alimente interzise

Alimentele interzise în caz de balonare sunt reprezentate de:

organe (ficat, inimă, creier), vânat;
legume crude sau gătite (varză, ridichi, castraveți, țelina, conopidă, ardei iute, broccoli);
legume uscate (fasole boabe, linte);
brânzeturi grase, fermentate, vechi;
fructe (pepene, banane, prune, mere);
fructe uscate (stafide, prune, nuci, alune, semințe, caju etc.);
sufleuri, înghețată, produse de patiserie;
băuturi acidulate;
exces de cafea, alcool, tutun;

Alimente recomandate

Dintre alimentele care ajută la eliminarea senzației de balonare, amintim:

pește slab la grătar, carne de pasăre (pui, curcan), de vită, fierte sau gătite la abur;
legume ușor gătite, decojite (roșii, ardei gras, salată, andive, dovlecei);
orez, cartofi piure;
ouă gătite fără grăsime (de preferat fierte, tari);
brânzeturi slabe;
fructe decojite (pere, piersici, caise);
biscuiți, pâine prăjită;
ceaiuri anti-balonare: mentă, fenicul, turmeric, curcuma, ginseng, rădăcină de păpădie, sunătoare, busuioc;

Dacă dieta nu ameliorează semnificativ simptomele, medicul specialist poate prescrie și diverse medicamente pentru balonarea excesivă, în funcție de afecțiunea de bază.

Alte remedii pentru balonare, care trebuie administrate la recomandarea medicului:

uleiul de mentă este un antispastic natural ce relaxează mușchii intestinali;
antiacidele ameliorează inflamația din tractul digestiv și ajută la eliminarea gazelor;
suplimentele de magneziu ajută la neutralizarea acidului din stomac și la relaxarea mușchilor intestinali. Magneziul are efect laxativ şi poate fi de ajutor la pacienții constipați, dar poate crea dependență dacă este folosit prea des;
probioticele ajută la reechilibrarea florei bacteriene intestinale normale și pentru a fi eficiente este necesar să fie luate câteva săptămâni sau luni;
tărâțe de psyllium este un supliment de fibre care ajută la obținerea unui tranzit intestinal regulat; la acesta trebuie adăugată și o creștere a consumului de apă (> 2 litri/zi);
diverse laxative - se recomandă folosirea lor în constipație, cu prudență și pe perioade scurte de timp;
exercițiile fizice regulate pot ajuta la combaterea balonării abdominale excesive;
anticoncepționale - la pacientele cu probleme digestive legate de sindromul premenstrual.

Prevenție

Pentru a preveni apariția balonării este recomandat să respectați câteva reguli:

Evitați stresul;
Mâncați la ore regulate;
Luați masa stând pe scaun, într-o atmosferă calmă, mâncând încet și mestecând bine;
Evitați lichidele carbogazoase, optați pentru apă plată sau ceai;
Gătiți alimentele în vapori, la cuptor sau la grătar;
Faceți exerciții fizice regulate pentru a preveni creșterea în greutate;
Evitați mesele copioase și mâncărurile ce se digeră greu (grăsimi animale, friptură în sânge, mâncăruri cu sos etc.);
Nu consumați în exces alcool, cafea și nu fumați;
În caz de constipație: creșteți treptat aportul de fibre cu 2 - 3 grame pe zi până la 25 g (pentru femei) sau 38 g (pentru bărbați). Sursele sunt reprezentate de: cereale și pâinea integrală, fasolea boabe, fructele și legumele. Consumați o cantitate moderată din alimentele care conțin mult sorbitol, cum ar fi prunele uscate sau sucul de prune;
În caz de diaree: evitați administrarea fibrelor, în special cele insolubile care se găsesc în coaja fructelor și legumelor, evitați ciocolata, alcoolul, cofeina, fructoza sau sorbitolul, băuturile carbogazoase, alimentele prăjite și grase;
Evitați produsele lactate (în special dacă suferiți de intoleranță la lactoză);
Evitați alimente ce conțin grâu dacă suferiți de sensibilitate sau intoleranță la gluten;
Evitați fasolea, mazărea, lintea, soia, broccoli, ceapa, varza, varza de Bruxelles, germenii de grâu, stafidele și telina - acestea provoacă balonare și distensie abdominală;
În cazul sindromului de intestin iritabil, o opțiune de dietă pe termen scurt poate fi cea cu conținut scăzut în zaharuri fermentabile (low-FODMAP diet);
Evitați administrarea de medicamente fără recomandarea unui medic (de exemplu, antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene etc.);
Cereți părerea unui medic nutriționist dietetician pentru un plan personalizat de dietă.