Blocul de ramură

Descoperă informații utile despre blocul de ramură: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre blocul de ramură

Blocul de ramură este o afecțiune care afectează sistemul de conducere electrică a inimii, care controlează sincronizarea și coordonarea bătăilor inimii. Sistemul de conducere al inimii se ramifică în două fascicule: stâng și drept. Atunci când una dintre ramurile fasciculului, care sunt căi pentru semnalele electrice din inimă, este blocată sau întârziată, aceasta poate perturba modelul normal al impulsurilor electrice și poate afecta capacitatea inimii de a pompa sângele în mod eficient.

Blocul de ramură poate apărea ca o constatare izolată sau ca parte a unei afecțiuni cardiace subiacente.

Tipuri

Bloc de ramură dreaptă

Blocul de ramură dreaptă este o anomalie caracterizată printr-o întârziere sau un blocaj al impulsurilor electrice care trec prin ramura dreaptă a sistemului de conducere a inimii. Această întârziere poate face ca ventriculul drept să se contracte ușor mai târziu decât ventriculul stâng, ceea ce duce la modificări ale aspectului formei de undă a electrocardiogramei (EKG).

Blocul de ramură dreaptă poate fi cauzat de diverse afecțiuni, cum ar fi boala pulmonară cronică sau leziunile miocardice.

În unele cazuri, blocul de ramură dreaptă poate fi incomplet, adică reprezintă un blocaj parțial sau incomplet al ramurii drepte, ceea ce duce la o întârziere în conducerea impulsurilor electrice prin această cale.

Blocul minor de ramură dreaptă este un termen utilizat pentru a descrie o formă mai puțin pronunțată de anomalie de conducere a sistemului electric al inimii.

Bloc de ramură stângă

În cazul blocului de ramură stângă, vorbim despre o întârziere sau un blocaj în impulsurile electrice care călătoresc prin ramura stângă a sistemului de conducere a inimii. Această întârziere poate face ca ambii ventriculi să se contracte ușor mai târziu decât în mod normal, ceea ce duce la modificări ale formei de undă EKG similare celor observate în cazul blocului de ramură dreaptă, dar cu diferențe distincte.

În blocul major de ramură stângă, întârzierea sau blocajul apare pe măsură ce impulsul electric călătorește prin ramura stângă a fasciculului. Acest tip de bloc poate fi asociat cu boli cardiace, cum ar fi boala coronariană sau hipertensiunea arterială.

Cauze

Blocul de ramură poate avea diverse cauze, printre care:

boli de inimă - cea mai frecventă cauză a blocului de ramură este o boală cardiacă de bază, cum ar fi boala coronariană, cardiomiopatia (boală a mușchiului cardiac) sau defecte structurale ale inimii;
infarctul miocardic (atac de cord) - poate deteriora mușchiul cardiac și poate interfera cu transmiterea semnalelor electrice prin ramurile fasciculului, ducând la blocarea ramurii fasciculului;
chirurgie cardiacă - operațiile chirurgicale cardiace, cum ar fi grefa de bypass coronarian sau înlocuirea valvei pot, uneori, să afecteze sistemul de conducere al inimii sau să perturbe căile electrice normale, ducând la blocarea ramurii de fascicule;
boli infiltrative - anumite boli care infiltrează sau afectează mușchiul cardiac, cum ar fi sarcoidoza sau amiloidoza, pot perturba sistemul de conducere al inimii și pot provoca blocarea ramurii de fascicul;
idiopatic - în unele cazuri, cauza exactă a blocului de ramură poate să nu fie cunoscută.

Factori de risc

Mai mulți factori pot crește riscul de apariție a blocului de ramură, printre care:

vârsta - vârsta înaintată este un factor de risc semnificativ pentru blocul de ramură; pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, sistemul de conducere electrică al inimii poate suferi modificări, crescând probabilitatea apariției unor anomalii de conducere precum blocul de ramură;
boala de inimă - persoanele cu afecțiuni cardiace subiacente, cum ar fi boala coronariană, cardiomiopatia, insuficiența cardiacă sau defecte cardiace structurale, au un risc crescut de a dezvolta bloc de ramură;
tensiune arterială ridicată - hipertensiunea arterială cronică poate provoca modificări în structura și funcția inimii, inclusiv îngroșarea mușchiului cardiac (hipertrofia ventriculară stângă), care poate crește riscul de apariție a blocului de ramură;
atac de cord anterior - un istoric de infarct miocardic (atac de cord) poate deteriora mușchiul cardiac și poate întrerupe transmiterea semnalelor electrice prin ramurile fasciculului, ceea ce duce la blocarea ramurii fasciculului;
diabet - persoanele cu diabet zaharat au un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, inclusiv boala coronariană și insuficiența cardiacă, care sunt asociate cu un risc crescut de bloc de ramură de fascicul;
fumatul - este un factor de risc semnificativ pentru bolile cardiovasculare, inclusiv ateroscleroza (îngustarea arterelor) și boala coronariană, care pot crește riscul de bloc de ramură;
obezitatea - este asociată cu un risc crescut de hipertensiune arterială, diabet și alți factori de risc cardiovascular, care pot contribui la apariția blocului de ramură;
antecedente familiale - un istoric familial de boli de inimă sau anomalii de conducere poate crește riscul de bloc de ramură de fascicul, sugerând o predispoziție genetică la afecțiuni cardiace;
anumite medicamente;
dezechilibru electrolitic - nivelurile anormale de electroliți, cum ar fi potasiu, magneziu sau calciu, pot afecta sistemul de conducere electrică a inimii și pot crește riscul de bloc de ramură.

Simptome

Blocul de ramură poate să nu provoace întotdeauna simptome, mai ales dacă este ușor sau tranzitoriu. În multe cazuri, blocul de ramură dreaptă nu prezintă simptome și este detectat întâmplător în timpul testării de rutină a electrocardiogramei (EKG) sau a evaluării pentru alte afecțiuni cardiace. Spre deosebire de blocul de ramură dreaptă, blocul de ramură stângă este, adesea, mai semnificativ și mai susceptibil să producă simptome.

Atunci când apar simptome, acestea pot varia în funcție de gravitatea blocajului și dacă este asociat cu o boală cardiacă subiacentă:

palpitații - unele persoane cu bloc de ramură atât stângă, cât şi dreaptă pot avea palpitații;
amețeli - blocul de ramură a fasciculului poate provoca uneori amețeli, în special dacă duce la aritmii (ritmuri cardiace anormale) sau la reducerea fluxului sanguin către creier;
leșin (sincopă) - în cazuri rare, blocul de ramură sever sau aritmiile asociate pot provoca episoade de leșin (sincopă), în special în timpul activității fizice sau în perioadele de ritm cardiac crescut;
oboseală sau slăbiciune - persoanele cu bloc de ramură pot prezenta oboseală sau slăbiciune, în special în cazul în care capacitatea de pompare a inimii este compromisă din cauza unei boli cardiace subiacente;
dificultăți de respirație - blocul de ramură, mai ales dacă este asociat cu insuficiență cardiacă sau alte afecțiuni cardiace, poate duce la dificultăți de respirație, în special în timpul efortului sau atunci când se stă întins (ortopnee);
disconfort toracic - unele persoane cu bloc de ramură de fascicul pot prezenta disconfort toracic sau durere toracică, deși acest lucru este mai puțin frecvent și poate indica o boală cardiacă subiacentă.

Diagnosticare

Diagnosticarea blocului de ramură implică, de obicei, mai multe etape, inclusiv un istoric medical complet, o examinare fizică și teste de diagnosticare:

istoricul medical şi examinare fizică;
electrocardiogramă - o electrocardiogramă (ECG sau EKG) este principalul test de diagnosticare utilizat pentru a diagnostica blocul de ramură;
ecocardiografia - este un test de imagistică neinvazivă care utilizează ultrasunete pentru a evalua structura și funcția inimii; o ecocardiografie poate fi efectuată pentru a evalua afecțiunile cardiace de bază, cum ar fi boala coronariană, cardiomiopatia sau defectele cardiace structurale, care pot fi asociate cu blocajul de ramură;
monitorizare Holter - monitorizează activitatea electrică a inimii pe o perioadă de timp, de obicei între 24 și 48 de ore sau mai mult; aceste dispozitive pot ajuta la detectarea aritmiilor sau a modificărilor în sistemul de conducere al inimii care nu pot fi surprinse pe un EKG standard;
testul de efort - poate fi efectuat pentru a evalua modul în care inima răspunde la activitatea fizică; acesta poate ajuta la evaluarea aritmiilor induse de efort sau a modificărilor în sistemul de conducere al inimii;
coronarografie - în unele cazuri, poate fi necesară o evaluare suplimentară a arterelor coronare sau a altor structuri ale inimii; cunoscută și sub numele de angiografie coronariană, procedura presupune introducerea unui cateter în vasele de sânge ale inimii pentru a vizualiza arterele coronare și a evalua dacă există blocaje sau alte anomalii.

Tratament

Atât tratamentul pentru blocul de ramură stângă, cât şi blocul de ramură dreaptă depinde de mai mulți factori, inclusiv de cauza care stă la baza blocajului, de prezența simptomelor și de riscul cardiovascular asociat:

observare și monitorizare - în multe cazuri, blocul de ramură este asimptomatic și nu necesită un tratament specific; dacă blocul de ramură este detectat întâmplător pe o electrocardiogramă (EKG) și nu este asociat cu simptome sau cu o boală cardiacă de bază, acesta poate fi, pur și simplu, monitorizat în timp, pentru a evalua orice modificări sau progresie;
tratamentul afecțiunilor subiacente - dacă blocul de ramură este asociat cu afecțiuni cardiace subiacente, cum ar fi boala coronariană, insuficiența cardiacă sau defecte cardiace structurale, tratamentul se va concentra pe gestionarea afecțiunii subiacente; aceasta poate include modificări ale stilului de viață (cum ar fi modificări ale dietei, exerciții fizice și renunțarea la fumat), medicamente (cum ar fi beta-blocante, inhibitori de enzimă de conversie ECA sau diuretice) sau proceduri (cum ar fi angioplastia coronariană sau înlocuirea valvei) pentru a aborda cauza de bază și a reduce riscul de complicații;
tratamentul simptomelor - dacă blocul de ramură este asociat cu simptome precum palpitații, amețeli, dificultăți de respirație sau leșinuri, tratamentul poate avea ca scop gestionarea acestor simptome; acesta poate include medicamente pentru a controla ritmul sau frecvența cardiacă, cum ar fi beta-blocantele sau medicamentele antiaritmice, ori intervenții pentru a aborda simptome specifice, cum ar fi implantarea unui stimulator cardiac în cazurile de bradicardie simptomatică (ritm cardiac lent);
terapia cu pacemaker - în unele cazuri de bloc de ramură, în special dacă acesta este asociat cu simptome semnificative sau bloc cardiac, se poate recomanda terapia cu stimulator cardiac; un stimulator cardiac este un mic dispozitiv implantat sub pielea pieptului care ajută la reglarea activității electrice a inimii prin furnizarea de impulsuri electrice către mușchiul cardiac, pentru a menține o frecvență și un ritm cardiac normal; terapia cu pacemaker este rezervată în mod obișnuit persoanelor cu bradicardie simptomatică sau bloc cardiac și este posibil să nu fie necesară pentru toate cazurile de bloc de ramură;
modificări ale stilului de viață - indiferent dacă blocul de ramură este asociat cu simptome sau cu o boală cardiacă subiacentă, modificările stilului de viață pot juca un rol important în gestionarea sănătății cardiovasculare și în reducerea riscului de complicații; acestea pot include menținerea unei diete sănătoase, exerciții fizice regulate, menținerea unei greutăți sănătoase, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, precum și gestionarea stresului.

Complicații

Blocul de ramură în sine poate să nu cauzeze întotdeauna complicații, mai ales dacă este asimptomatic sau ușor. Cu toate acestea, blocul de ramură dreaptă major poate fi asociat cu afecțiuni cardiace subiacente sau poate crește riscul anumitor complicații cardiovasculare:

aritmii - blocul de ramură poate crește riscul de apariție a aritmiilor (ritmuri cardiace anormale), cum ar fi fibrilația atrială, tahicardia ventriculară sau blocajul cardiac complet; aceste aritmii pot duce la simptome precum palpitații, amețeli, leșin sau disconfort toracic;
insuficiență cardiacă - blocul de ramură, în special dacă este asociat cu o boală cardiacă de bază, cum ar fi boala coronariană sau cardiomiopatia, poate afecta capacitatea de pompare a inimii și poate duce la insuficiență cardiacă;
sincopă (leșin) - în cazuri rare, blocul de ramură sever sau aritmiile asociate pot provoca sincopă (leșin); sincopa apare atunci când există o pierdere temporară a cunoștinței din cauza reducerii fluxului sanguin către creier; sincopa poate apărea în timpul activității fizice sau în perioadele de ritm cardiac crescut;
moarte cardiacă subită - deși rar, blocul de ramură, în special dacă este asociat cu boli cardiace subiacente sau aritmii semnificative, poate crește riscul de moarte cardiacă subită;
risc crescut de evenimente cardiovasculare - blocul de ramură, în special dacă este asociat cu o boală cardiacă de bază sau cu factori de risc cardiovascular, poate crește riscul altor evenimente cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau boala arterială periferică.

Prevenție

Prevenirea blocului de ramură implică abordarea factorilor de risc care stau la baza bolilor cardiovasculare și adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase pentru inimă. În timp ce blocul de ramură în sine nu poate fi întotdeauna prevenit, reducerea riscului de afecțiuni cardiace subiacente și a factorilor de risc cardiovascular poate contribui la scăderea probabilității de a dezvolta această afecţiune. Iată câteva strategii de prevenire a blocului de ramură a fasciculului:

mențineți un stil de viață sănătos;
renunțați la fumat;
gestionați tensiunea arterială ridicată;
controlați diabetul;
mențineți o greutate sănătoasă;
limitați consumul de alcool.

Bibliografie

Iavarone, Kristina . “Left Bundle Branch Block: Symptoms, Causes, and Treatment.” Www.medicalnewstoday.com, 31 Aug. 2022, www.medicalnewstoday.com/articles/left-bundle-branch-block
Nall, Rachel . “Right Bundle Branch Block: Symptoms, Causes, Diagnosis, Treatment.” Healthline, 20 June 2018, www.healthline.com/health/right-bundle-branch-block
“Bundle Branch Block: Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 5 May 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/22938-bundle-branch-block
Sreenivas, Shishira. “Bundle Branch Block: What to Know.” WebMD, 4 Sept. 2023, www.webmd.com/heart-disease/bundle-branch-block
Fogoros, Richard N. “What Is a Bundle Branch Block?” Verywell Health, Verywell Health, 26 Nov. 2003, www.verywellhealth.com/bundle-branch-block-bbb-1745219
“Left Bundle Branch Block: Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 14 June 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/23287-left-bundle-branch-block

Alte afecțiuni similare

Bătături

Hipercheratoza sau bătăturile sunt acumulări de piele superficială, formate în urma unei presiuni în exces exercitate asupra anumitor zone. Ele apar îndeosebi pe talpa...

Vezi detalii

Blefarita

Blefarita presupune inflamația marginii libere a pleoapelor, însoțită de hipersecreția și stagnarea produselor glandelor meibomiene. Ea reprezintă una dintre cele mai...

Vezi detalii

Bloc atrio-ventricular primul grad

Din punct de vedere fiziologic, nodul atrio-ventricular este singura legătură normală între atrii și ventricule, acționând că un modulator al impulsurilor atriale....

Vezi detalii

Boala arterială periferică

Boala arterială periferică este o afecțiune provocată de îngustarea sau blocarea arterelor care transportă sângele de la inimă către membrele inferioare. Acest proces...

Vezi detalii

Boala Basedow-Graves

Boala Basedow-Graves a fost descrisă pentru prima dată de medicii Robert James Graves (în Irlanda, în 1835) și Karl Adolph von Basedow (în Germania, în 1840). Ambii au...

Vezi detalii

Boala Beri-Beri

Boala Beri-Beri se referă la un deficit de tiamină, cunoscută sub denumirea de vitamina B1. Organismul nostru nu poate produce singur tiamină și poate depozita o...

Vezi detalii