Publicat la: 
22/06/2020

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia reprezinta examinarea interiorului intestinului gros cu ajutorul unui tub flexibil prevazut cu fibra optica si camera video. Colonoscopia da posibilitatea medicului sa examineze mucoasa intestinului gros (colon) pentru a verifica daca exista anomalii sau leziuni la nivelul colonului (intestinului gros) prin introducerea unui tub flexibil si subtire, prin orificiul anal in rect si colon. Acest instrument se numeste colonoscop, are propria sursa de lumina, lentile proprii si permite medicului sa vada imagini pe un monitor. Colonoscopia poate oferi un diagnostic vizual (ulceratii, polipi) si poate da posibilitatea realizarii unei biopsii sau a indepartarii unor leziuni suspecte chiar in timpul efectuarii investigatiei.

Cancerul colorectal este unul dintre cele mai intalnite si mai grave cancere. Acesta poate fi depistat in stadii incipiente, prin realizarea unei colonoscopii - metoda de evaluare a rectului si intestinului gros.

Avantajele colonoscopiei

✔ Colonoscopia este recomandata ca metoda de screening pentru cancerul de colon. Cancerul colorectal poate fi depistat in stadii incipiente si aceasta investigatie iti poate salva viata.

✔ Se poate efectua cu sedare sau fara sedare.

✔ Un avantaj al colonoscopiei fata de irigografie sau alte teste mai putin invazive este abilitatea de a realiza interventii terapeutice in timpul investigatiei.
Daca se gaseste un polip in timpul efectuarii colonoscopiei,in functie de natura si pozitionarea lui, acesta poate fi indepartat. Un polip este o excrescenta a mucoasei colonului care poate evolua intr-un cancer.

✔ Timp de recuperare rapid - dupa interventie se pleaca acasa in aceeasi zi.

Colonoscopia se efectueaza pentru investigarea sangerarilor la scaun, a modificarilor de tranzit intestinal, a durerilor abdominale sau a unor modificari evidentiate de alte examinari cum ar fi irigografia.

Tipuri de colonoscopie

Exista mai multe tipuri de colonoscopie. Medicul o va recomanda pe cea mai potrivita pentru fiecare pacient.

Colonoscopie partiala

Colonoscopia partiala, cunoscuta si sub denumirea de rectosigmoidoscopie, examineaza numai partea inferioara a colonului - rectul si colonul sigmoid. Aceasta este o procedura mai putin invaziva si se face, in general, fara sedare.

Colonoscopie totala

Colonoscopia totala presupune examinarea intregului colon si se poate efectua cu sau fara sedare.

Colonoscopie virtuala

Colonoscopia virtuala insemna tomografie computerizata si  aceasta permite medicului radiolog sa vada imagini din interiorul colonului, fara insa sa se introduca un colonoscop in intestinul gros si fara a exista posibilitatea de a preleva probe (biopsii).

Cand se recomanda efectuarea colonoscopiei?

Colonoscopia se poate efectua ca metoda de screening pentru preventia cancerului colorectal pentru persoanele peste 50 ani, barbati si femei. Pentru pacientii mai tineri de 50 de ani, in anumite situatii medicul recomanda pacientului o colonoscopie. Acestea sunt:

  • Diareea cronica sau constipatia cronica agravata, daca este insotita si de alte semne clinice;
  • Prezenta sangelui in scaun;
  • Balonari si crampe abdominale frecvente, nespecifice;
  • Modificari ale aspectului scaunului;
  • Antecedente de afectiuni sau interventii colo-rectale;
  • Boli inflamatorii intestinale;
  • Suspiciune de polipi, cancer;
  • Evaluarea pacientilor care au in familie rude care au fost diagnosticate cu cancer colorectal deoarece exista posibilitatea predispozitiei genetice pentru aceasta afectiune;

Contraindicatiile colonoscopiei

Sunt situatii in care colonoscopia este contraindicata. Pacientii care sufera de diverticulita, precum si femeile insarcinate au interdictie in a efectua colonoscopia. Tomografia computerizata reprezinta investigatia care se recomanda in caz de suspiciune de diverticulita. Daca procedura nu poate fi amanata dupa nastere, medicul poate lua decizia de a realiza colonoscopia chiar si unei femei insarcinate.

Riscurile colonoscopiei

Marea majoritate a procedurilor medicale implica si un anumit risc. Si colonoscopia implica o serie de riscuri cum ar fi:

perforarea colonului/rectului;

pot exista reactii adverse la sedativele folosite pentru realizarea colonoscopiei;

sangerari abundente in caz de biopsie sau polipectomie;

Posibilele complicatii ale colonoscopiei sunt rare, dar pot sa apara. Sangerarea, mai ales dupa biopsie sau polipectomie este cea mai intalnita si de obicei este minora. In general sangerarea se opreste spontan sau poate fi controlata endoscopic.

Este important sa informati medicul care v-a examinat daca apare durere abdominala severa, febra, frison sau  sangerare rectala mai importanta dupa investigatie. Sangerarea poate sa apara si dupa cateva zile in caz de polipectomie​.

Pregatirea pentru colonoscopie

Daca pacientul se afla in tratament cu fier, acesta trebuie oprit cu cel putin 3 zile inainte de efectuarea colonoscopiei.

Se recomanda a se exclude din alimentatie : carnea, painea, legumele, fructele, ciupercile, pastele, cafeaua.

Este recomandat a se consuma alimente usoare cum ar fi lactatele (branza, cascaval, iaurt) sau oua.

Cu o zi inainte de ziua efectuarii colonoscopiei nu se mananca nimic, se consuma numai lichide. Inainte de efectuarea investigatiei este necesar sa informati medicul despre bolile avute anterior, daca ati avut interventii chirurgicale, daca exista alergii la medicamente si ce tratament urmati in mod obisnuit.

Daca aveti diabet zaharat este bine sa anuntati in momentul in care efectuati programarea pentru a fi programat in cursul diminetii.

Pentru pregatirea intestinului aveti nevoie de DUPHALAC (400 ml), care se foloseste astfel:

La ora 14:00 se dizolva 200 ml de Duphalac in 2 litri de apa plata,  se consuma portionat timp de 3-4 ore. Apoi faceti o pauza de la 18:00 – 19:00. La ora 19:00 se mai dizolva inca 200 ml de Duphalac in 2,0 litri de apa si se consuma timp de 2 ore pana la 21:00. Pentru pregatirea intestinului se mai poate folosi si un alt preparat: 4 pliculete de Fortrans, care se dizolva in 4 litri de apa fiarta, racita la temperatura camerei. Se bea timp  de 4 ore ( de la 14:00 pina la 18:00).  
Dupa ingerarea acestei solutii, seara se pot consuma doar lichide limpezi!  
In zilele destinate pregatirii pentru colonoscopie, puteti in continuare primi medicamentele pe care administrati in mod normal, cu exceptia preparatelor de fier si carbune.
Daca doriti ca investigatia sa se desfasoare cu sedare este necesar sa mentionati aceasta optiune in momentul programarii. Dupa interventie, nu aveti voie sa conduceti masina timp de 24 de ore. Este recomandat sa nu luati hotarari importante sau sa semnati acte in ziua respectiva. De asemenea este recomandat sa veniti insotit (insotita) daca investigatia se realizeaza cu sedare.

Trebuie va va prezentati la unitatea medicala cu o ora inainte de ora programata pentru examinare, daca se va efectua cu sedare profunda. In acest timp, veti efectua un consult preanestezic, necesar evaluarii starii generale a sanatatii dvs. si aprecierii riscului anestezic, efectuat de medicul anestezist. 

Cat dureaza colonoscopia?

In general durata medie a colonoscopiei este de 20-30 minute. In cazul unor multiple polipectomii sau biopsii, procedura ar putea dura mai mult. Un alt aspect care ar putea modifica durata procedurii este variatia anatomica.
Daca colonoscopia este efectuata cu sedare este nevoie de circa o ora de recuperare si mai apoi se poate parasi incinta medicala.

Este colonoscopia dureroasa?

Majoritatea pacientilor se tem ca aceasta investigatie este dureroasa. In general, in majoritatea cazurilor procedura este nedureroasa. Poate aparea un disconfort dupa prima jumatate a investigatiei cand o mare parte din colon este destinsa cu aer. Disconfortul poate exista si poate aparea si mai devreme la pacientii care au avut interventii chirurgicale abdominale sau in cazul femeilor cu patologie ginecologica. Aparitia durerilor nu este insa obligatorie, depinde de la pacient la pacient. Colonoscopia se poate efectua cu sedare si aceasta reduce acest disconfort. Este posibil ca dupa efectuarea colonoscopiei sa existe o senzatie de balonare si ocazional pot exista si crampe pana cand este eliminat complet aerul din colon. Se incurajeaza eliminarea gazelor astfel incat recuperarea sa fie cat mai rapida.

Ce se intampla in timpul colonoscopiei?

Prima etapa consta de obicei in examinarea rectala, pentru analizarea tonusului sfincterului si pentru a determina daca pregatirea a fost realizata corect. Endoscopul este introdus apoi prin anus in rect, colon (colon sigmoid, colon descendent, colon transvers, colon ascendent, cec) si ultimul este ileonul terminal.
Endoscopul are cap mobil si multiple canale pentru instrumentar, aer, suctiune si propria lumina. Intestinul este ocazional insuflat cu aer pentru a maximiza vizibilitatea, procedura care il face pe pacient sa aiba senzatia unei miscari intestinale. Prin intermediul colonoscopiei se pot preleva biopsii pentru histologie.

Exista si posibilitatea unei „cromoendoscopii” in care se foloseste o substanta colorata de contrast (precum carmin indigo) si este pulverizata prin endoscop in peretele intestinal, cu scopul de a vizualiza orice anormalitate in morfologia mucoasei.
Endoscopul avanseaza mai apoi pana la jonctiunea unde se intalnesc colonul si intestinul subtire (cecul) in aproximativ zece minute in 95% din cazuri.
Exista situatii mai rare cand se pot forma anumite bucle in timpul investigatiei si procedura nu poate fi finalizata.
In timpul investigatiei leziunile suspecte pot fi cauterizate, biopsiate sau incizate cu ajutorul unui fir electric in scopul biopsiei sau polipectomiei prin indepartare totala. Se pot injecta medicamente, in general cu scopul de a controla sangerarea.
Dupa procedura, in general e necesara o scurta perioada de revenire pentru ca efectul sedativului sa treaca.
Disconfortul postprocedural este de regula minor si implica flatulenta sau usoara durere, datorate insuflarii aerului in timpul colonoscopiei.

Interpretarea / rezultatul colonoscopiei

Dupa efectuarea colonoscopiei medicul va va comunica rezultatul investigatiei, precum si la ce sa va asteptati din punct de vedere clinic in restul zilei.

Rezultat negativnegativ

 

Rezultatul este negativ daca medicul nu gaseste nici o anomalie in colon. Medicul va poate recomanda insa o noua colonoscopie in functie de factorii de risc, altii in afara de varsta.

  • daca sunteti expus unui risc mediu de cancer de colon;
  • daca aveti antecedente de polipi in procedurile anterioare de colonoscopie;
  • daca exista scaun rezidual in colon, care impiedica examinarea completa a colonului;

Rezultat pozitiv

Rezultatul colonoscopiei este considerat pozitiv daca medicul depisteaza polipi sau tesut anormal in colon in timpul colonoscopiei. Majoritatea polipilor nu sunt cancerosi, dar unii pot fi precancerosi. Polipii eliminati in timpul colonoscopiei sunt trimisi la laborator pentru analiza (biopsie) pentru a determina daca sunt noncancerosi, precancerosi sau cancerosi. In functie de marimea si numarul de polipi, va trebui sa urmati un program de monitorizare mai riguros in viitor pentru a depista alti eventuali polipi.

Se poate recomanda o colonoscopie la 5-10 ani, in functie de factorii de risc. Medicul va poate recomanda o colonoscopie mai devreme daca aveti:

un polip mare > 1cm;

mai mult de doi polipi;

polipi si scaun rezidual in colon, care duc la  examinarea incompleta a colonului;

polipi cu anumite caracteristici celulare si care indica un risc mai mare de cancer in viitor;

Daca aveti polipi sau alte tesuturi anormale care nu au putut fi indepartate in timpul colonoscopiei, medicul va poate recomanda un alt examen.

Prelevarea biopsiei in timpul colonoscopiei

Daca in timpul investigatiei se observa modificari, se poate lua biopsie. Prelevarea de biopsie nu provoaca durere pacientului. In cazul in care biopsia se efectueaza pentru suspiciunea de formatiune maligna pacientul nu trebuie sa isi faca griji in privinta unei potentiale insamantari si diseminari a tumorii intrucat biopsia este luata “din interior” fara a traversa alte tesuturi si este absolut necesara pentru un tratament corect.

Efectuarea unei colonoscopii ca metoda de screening poate salva vieti.

Daca apar situatii care te pot duce cu gandul la o afectiune a colonului, nu amana, consulta medicul specialist.

#aigrijadetine #aigrijadesanatateata #stiinta&emotie

 

Specialitate: 
Adaugă comentariu nou

Echipa medicala MedLife - Ecografie 2D, Gastroenterologie

Medic primar
Doctor in...
Bondoc Alina,Medic Primar
Medic Primar
Bancsik Raluca- Nicoleta
Medic Specialist

Articole similare

Colonoscopia este o investigatie prin care se poate explora, in timp real, mucoasa tubului digestiv inferior. Cu ajutorul colonoscopiei se pot diagnostica polipii colonici, care pot fi leziuni precanceroase, cancerul colorectal, bolile inflamatorii intestinale sau diverticulii intestinali. Colonoscopul are atasata o camera video minuscula, care...
Cand este recomandata endoscopia digestiva superioara sau cea inferioara - colonoscopia? Ce afectiuni pot aceste proceduri sa identifice? La ce trebuie sa se astepte un pacient inainte de a face o endoscopie? In ce consta procedura? Dr. Carmen Lamatic, medic specialist gastroenterologie, a discutat online cu cititorii MedLive.ro si a raspuns...
Atat sedarea moderata, cat si sedarea profunda, sunt la fel de eficiente pentru detectarea polipilor precancerosi. Cancerul de colon este cea de-a doua cauza principala de deces cauzat de un tip de cancer in Statele Unite ale Americii. Colonoscopia este instrumentul cel mai des folosit pentru depistarea acestui tip de cancer. Intr-un studiu al...
Colonoscopia este o investigatie prin care se poate explora, in timp real, mucoasa tubului digestiv inferior. Cu ajutorul colonoscopiei se pot diagnostica polipii colonici, care pot fi leziuni precanceroase, cancerul colorectal, bolile inflamatorii intestinale sau diverticulii intestinali. Cand trebuie sa efectuam o colonoscopie? Colonoscopia...
Ce este colonoscopia? Colonoscopia reprezinta examinarea interiorului intestinului gros cu ajutorul unui tub flexibil prevazut cu fibra optica si camera video. Colonoscopia da posibilitatea medicului sa examineze mucoasa intestinului gros (colon) pentru a verifica daca exista anomalii sau leziuni la nivelul colonului (intestinului gros) prin...