Colonoscopia: ce este, când e necesară, cum se face

Despre colonoscopie

Colonoscopia sau endoscopia digestivă inferioară reprezintă examinarea endoscopică a interiorului intestinului gros (colon) cu ajutorul unui tub flexibil prevăzut cu un sistem de canale operatorii (fibră optică și cameră video, canale apă, lumină, etc). Aceasta îi oferă medicului posibilitatea de a analiza mucoasa pentru a depista eventuale anomalii sau leziuni, prin introducerea aparatului prin orificiul anal, în rect și apoi colon. Acest instrument se numește colonoscop și permite medicului să vizualizeze imaginile pe un monitor și să le salveze pentru o analiză ulterioară.

Colonoscopia oferă un diagnostic vizual (ulcerații, polipi, tumori etc) și permite realizarea unei biopsii și îndepărtarea unor leziuni suspecte chiar în timpul efectuării investigației. O evoluție majoră o reprezintă integrarea sistemelor de inteligență artificială de tip Computer-Aided Detection (CADe), tehnologie de ultimă generație care asistă medicul în timp real pentru identificarea polipilor și creșterea ratei de detecție a adenoamelor, o dotare de top pe care pacienții o pot găsi în clinicile Medlife.

Cancerul colorectal este unul dintre cele mai întâlnite cancere digestive. Acesta poate fi depistat în stadii incipiente, prin realizarea unei colonoscopii (metoda de evaluare a rectului și a intestinului gros).

Tipuri de colonoscopie

Există mai multe tipuri de colonoscopie. Medicul o va recomanda pe cea mai potrivită pentru fiecare pacient:

Colonoscopie parțială

Colonoscopia parțială, cunoscută și sub denumirea de rectosigmoidoscopie, examinează numai partea inferioară a colonului - rectul și colonul sigmoid. Din acest motiv, nu va vizualiza leziuni aflate mai sus, spre colonul transvers sau ascendent. Pregătirea se face clasic sau cu clisme evaluatorii. În general nu este necesară sedarea pt acestă procedură. Dacă se decelează tumori sau polipi pe porțiunea vizualizată pasul următor va fi o colonoscopie totală pt vizualizarea restului traiectului colonic.

Colonoscopie totală

Colonoscopia totală presupune examinarea întregului colon și se poate efectua cu sau fără sedare.

Colonoscopie virtuală

Colonoscopia virtuală înseamnă tomografie computerizată și permite medicului radiolog să vadă imagini din interiorul colonului, fără să se introducă un colonoscop în intestinul gros și fără a exista posibilitatea de a preleva probe (biopsii) și fără vizualizarea polipilor.

Colonoscopie cu capsulă

Pentru pacienții care din diverse motive medicale, anatomice sau personale nu pot efectua o colonoscopie clasică, tehnologia medicală oferă o alternativă complet nedureroasă: colonoscopia cu videocapsulă (CCE).

Această metodă de ultimă generație presupune pur și simplu înghițirea unei capsule de mici dimensiuni, echipată cu o cameră video performantă. Nu poate exciza polipi, nu poate recolta biopsii. Poate rămâne blocatăuneori în stenozele intestinale.

Când este indicată colonoscopia

Colonoscopia este indicată ca metodă de screening pentru prevenția cancerului colorectal, pentru persoanele începând cu vârsta de 45 de ani, bărbați și femei, fără niciun factor de risc, fără simptome.

Pentru persoanele cu factori de risc se va stabili individual vârsta primei colonoscopii, dar cel târziu la 45 de ani.

Colonoscopia poate fi recomandată și pacienților care se află în următoarele situații:

• diaree cronică sau constipație cronică agravată, în special dacă este însoțită și de alte semne clinice;
• prezența sângelui în scaun- orice sângerare anală obligă la colonoscopie totală sau parțială în funcție de situație.
• balonări și crampe abdominale frecvente, nespecifice;
• modificări ale aspectului scaunului;
• antecedente de afecțiuni sau intervenții colorectale;
• diagnosticul și monitorizarea bolilor inflamatorii intestinale;
• suspiciune de polipi, cancer;
• evaluarea pacienților care au în familie rude diagnosticate cu cancer colorectal, deoarece există posibilitatea predispoziției genetice pentru această afecțiune.
• scădere inexplicabilă în greutate însoțită asu nu de tulburări de tranzit.

În cazul prezenței unor mutații genetice confirmate sau suspectate, protocoalele sunt extrem de riguroase și specifice:

• sindromul Lynch (HNPCC): persoanele care poartă această mutație genetică prezintă un risc extrem de mare de a dezvolta cancer de colon la vârste tinere. În acest caz, monitorizarea prin colonoscopie trebuie începută devreme, de la 20–25 de ani, și repetată obligatoriu la fiecare 1-2 ani;
• Polipoza Adenomatoasă Familială (FAP): o afecțiune genetică rară în care pe colon se dezvoltă sute sau mii de polipi încă din tinerețe, cu risc de malignizare major. Pacienții cu FAP necesită monitorizare prin colonoscopie anuală, începând încă de la pubertate.

Pentru a determina dacă istoricul familial ascunde un astfel de risc sever, sunt disponibile teste genetice specifice.

Pregătirea pentru colonoscopie

În vederea efectuǎrii unei colonoscopii de calitate, intestinul trebuie sǎ fie curat pentru a permite medicului sǎ evalueze cu acurateţe întreaga mucoasǎ colonicǎ. Farǎ o pregătire adecvatǎ, examinarea nu va decurge în condiţii optime şi poate fi nevoie de repetarea acesteia. Astfel, sunt necesare o serie de instrucţiuni de pregǎtire.

Cu 7 zile înainte de procedură este necesar să se întrerupă administrarea orală de medicamente pe bază de bismut sau fier. Deși abordarea clasică impunea o dietă fără fibre timp de două zile, protocoalele moderne simplifică semnificativ acest proces prin recomandarea unei diete cu reziduuri reduse (low-residue diet) de o singură zi sau chiar a pregătirii în aceeași zi (same-day prep), soluții care oferă rezultate la fel de bune în curățarea colonului, dar cu un confort mult sporit pentru pacient. Însă pregătirea ideală, în experiența noastră, presupune restrictionarea fibrelor vetetale neresorbabile colorate cu 3-5 zile înainte.

Se pot mânca paste făinoase albe, pâine albă, supe cu găluşti sau tăiţei, cartof alb, orez, gris, banană. Nu se restrictionează aportul de lactate/brânzeturi, ou, carne albă. Acesta restricționare a vegetalor poate duce la constipare și este utile creșterea aportului de lichide în această perioadă sau înlocuirea cu fibre hidrolizabile. La pacienții cu constipație ne asteptăm la accetuarea acesteia și este necesară uneori administrarea unui laxativ suplimentar cu două zile înainte.

Pregătirea prorpiu zisă se face cu o zi înainte. Pacientul va mânca hrana solidă la micul dejun și prânz, iar cina va fi constituită din lichide transparente dulci sau sărate, după preferință.

Lipsa totală a alimentației cu o zi înainte sau mai mult nu este de dorit deoarece intestinelor le lipsește stimulul contractil și pregătirea va fi una mai slabă.

Dacă pacientul suferă de diabet zaharat este de preferat să specifice acest lucru și să solicite programarea în cursul dimineții. Este utilă prezentarea la o consultație prealabilă în care să se stabiliească ritmul alimentării și necesitatea sau nu a modificării medicației antidiabetice.

În funcție de ora programării, ultima masă solidă va fi cu o zi înainte, fie la prânz (pentru programările până la ora 14:00), fie seara (pentru programările după ora 14:00). După ultima masă mai este permisă doar ingestia de lichide limpezi, fără coloranți roșu sau violet - ceai îndulcit, apă plată, lichide limpezi, supă clară. Ulterior se bea și purgativul propriu-zis.

Ca regulă generală, purgativele băute seara trebuie să vină la cel puțin 4 ore după ultima masă, iar cele băute dimineața pot fi începute la ora 6:00 - 7:00. În ambele situații se beau în ritm constant, un litru/oră și trebuie terminat cu cel putin 4 ore înaintea procedurii, fără a se mai consuma alte lichite, inclusiv apă. Deși pe piață există diverse formule de laxative (precum Plenvu, Eziclen, Clensia, Moviprep, Citrafleet, Picoprep sau Fortrans), succesul investigației depinde de administrarea acestora în regim fracționat (split-dose, adică jumătate din doză în seara dinaintea procedurii și cealaltă jumătate în dimineața examinării), o schemă recunoscută ca standard de aur de către ghidurile ESGE pentru obținerea unei curățări superioare a colonului, sau cel puțin cu o pauză de 2-3 ore la jumătatea pregătirii.

Modul de preparare și de administrare diferă în funcție de purgativ, astfel încât este indicat ca pacientul să aleagă purgativul potrivit împreună cu medicul care va efectua colonoscopia. Mai departe trebuie urmate fie indicațiile date de medic, fie instrucțiunile din prospectul purgativului.

Dacă pacientul dorește ca investigația să se desfășoare cu sedare este necesar să menționeze această opțiune în momentul programării. După intervenție, pacientul nu are voie să conducă mașina timp de 24 de ore. Este recomandat să nu ia hotărâri importante sau să semneze acte în ziua respectivă și, totodată, este recomandat să vină însoțit, dacă investigația se realizează cu sedare. Nu este indicat ca pacientul să desfașoare activități care necesită atenție deosebită, să dea examene sau să fie examinator.

Pacientul trebuie să se prezinte la unitatea medicală cu o oră înainte de programare, dacă se va efectua cu sedare profundă. În acest timp, se va efectua un consult preanestezic, necesar evaluării stării generale a sănătății pacientului și aprecierii riscului anestezic, se vor completa chestionare și acorduri procedurale.

Pe lângă recomandările alimentare de mai sus, pacienții care iau tratamente cronice ar trebui să discute din timp cu medicul dacă e nevoie de vreo ajustare. Cei care iau medicamente anticoagulante (de exemplu, warfarină) sau antiagregante (aspirină, clopidogrel) trebuie să spună medicului acest lucru. În funcție de riscul de sângerare și de riscul de tromboză, tratamentul poate avea nevoie de o pauză scurtă înainte de investigație(3-5 zile). La fel, pacienții cu afecțiuni cardiace, valve cardiace protetice sau proteze articulare ar trebui să menționeze acest lucru, ca să se stabilească dacă e nevoie de antibiotic profilactic.

Persoanele cu diabet zaharat trebuie să își ajusteze, împreună cu medicul diabetolog, dozele de insulină sau medicația orală în zilele dinaintea colonoscopiei. Restricțiile alimentare din perioada de pregătire influențează necesarul de insulină.

Femeile însărcinate sau care alăptează, la fel ca persoanele cu afecțiuni respiratorii sau cardiace severe, ar trebui să discute cu medicul gastroenterolog și cu anestezistul dacă și cum se poate face colonoscopia, și ce tip de sedare li se potrivește.

Tipuri de sedare și anestezie pentru colonoscopie

Colonoscopia se poate face cu mai multe tipuri de sedare. Varianta potrivită se alege împreună cu medicul gastroenterolog și cu anestezistul, în funcție de starea generală de sănătate și de preferințele pacientului.

Sedarea conștientă (Midazolam + analgezic) lasă pacientul relaxat, dar treaz și capabil să respire normal, fără ajutor. E o variantă sigură pentru proceduri scurte, dar pacientul poate simți un disconfort ușor.

Sedarea profundă, făcută de obicei cu Propofol, aduce o stare asemănătoare somnului. Pacientul nu simte disconfort și, de regulă, nu-și amintește procedura. Acest tip de sedare necesită anestezist. Recuperarea e rapidă, majoritatea pacienților plecând acasă la una-două ore după investigație, dacă se simt bine.

Fără sedare, posibilă în cazuri selectate (pacienți cu anxietate scăzută, bărbați, fără istoric de dureri abdominale). Studiile arată că peste 50% din pacienți acceptă această variantă când li se oferă, cu rate de satisfacție de peste 97% și posibilitatea de a pleca imediat după procedură fără timp de recuperare.

Indiferent de tipul de sedare ales, pe tot parcursul investigației, saturația de oxigen, ritmul cardiac și tensiunea arterială sunt urmărite constant, iar echipa medicală poate interveni rapid dacă apare vreo modificare.

Prelevarea biopsiei în timpul colonoscopiei

Dacă în timpul investigației se observă modificări, medicul poate lua biopsie. Prelevarea de biopsie nu provoacă durere pacientului, iar locul biopsiei nu se cancerizează. Acest fapt este un mit. În cazul în care biopsia se efectuează pentru suspiciunea de formațiune malignă, pacientul nu trebuie să își facă griji în privința unei potențiale însămânțări și diseminări a tumorii, întrucât biopsia este luată „din interior”, fără a traversa alte țesuturi și este absolut necesară pentru un tratament corect.

Ce faci după colonoscopie?

Ce poți mânca în prima zi după colonoscopie?

După ce trece efectul sedării, pacientul poate mânca din nou, dar treptat. În prima oră e bine să bea lichide clare (apă, ceai neîndulcit, supă limpede) ca să lase tractul digestiv să-și revină.

În restul zilei pot fi introduse alimente ușoare, precum supă de legume strecurată, orez fiert, paste, carne albă (pui, curcan) fiartă sau la abur, iaurt, piure de cartofi. E mai bine să fie evitate, în primele 24-48 de ore, alimentele bogate în fibre (legume crude, fructe cu coajă, semințe, cereale integrale), mâncarea picantă, băuturile carbogazoase și alcoolul, deoarece pot irita mucoasa colonului și pot accentua balonarea.

Dacă în timpul colonoscopiei au fost scoși polipi sau au fost luate biopsii, medicul poate recomanda o dietă mai strictă, fără alimente solide sau fibroase, pentru 2-3 zile, ca mucoasa să se vindece și să scadă riscul de sângerare.

Revenirea la alimentația obișnuită se face treptat, în funcție de cum reacționează fiecare pacient. E important să bei suficiente lichide toată ziua, mai ales dacă apare balonare sau crampe ușoare (simptome normale, provocate de aerul introdus în timpul investigației, care dispar în câteva ore, pe măsură ce gazele sunt eliminate).

De asemenea pot exista restricții în ceea ce privește temperatura alimentelor și a apei de baie. După excizia polipilor este util ca alimentele ingerate sa nu fie fierbinți. Se recomandă dușuri călduțe, nu băi fierbinți în cadă. Retricțiile sunt de obicei pentru 24, maxim 48 de ore.

Când poți relua tratamentele medicamentoase?

Dacă urmezi un tratament cu anticoagulante sau antiagregante plachetare (cum ar fi aspirina, clopidogrelul sau alte medicamente pentru subțierea sângelui), nu le relua fără acordul expres al medicului.

• în cazul unei colonoscopii simple (fără intervenții), acestea se pot relua de obicei chiar din prima zi;
• dacă s-au efectuat proceduri precum polipectomia sau biopsia, medicul îți va indica exact câte zile trebuie să mai aștepți (de regulă între 1 și 7 zile, în funcție de mărimea polipului extras) pentru a preveni riscul de sângerare post-procedurală.

Semne de alarmă: când trebuie să mergi de urgență la medic?

Deși colonoscopia este o procedură extrem de sigură, trebuie să soliciți asistență medicală imediată dacă prezinți oricare dintre următoarele simptome în zilele de după investigație:

• febră sau frisoane;
• durere abdominală severă, persistentă, care nu cedează la eliminarea gazelor;
• sângerare rectală semnificativă (scaun cu sânge roșu aprins sau cheaguri);
• amețeli puternice, stare de leșin sau dificultăți de respirație.

Când primești rezultatul biopsiei?

Dacă în timpul procedurii s-au prelevat probe de țesut sau au fost extrași polipi, fragmentele sunt trimise la laboratorul de anatomie patologică. Rezultatul histopatologic (biopsia) este finalizat, de regulă, în termen de 7-14 zile lucrătoare.

Când trebuie repetată colonoscopia?

Frecvența cu care va trebui să repeți investigația depinde în totalitate de constatările medicului și de rezultatul biopsiei:

Riscuri și complicații

Marea majoritate a procedurilor medicale implică și un anumit risc. Colonoscopia implică o serie de riscuri cum ar fi:

• perforarea colonului/rectului;
• pot exista reacții adverse la sedativele folosite pentru realizarea colonoscopiei;
• sângerări abundente în caz de biopsie sau polipectomie.

Posibilele complicații ale colonoscopiei sunt rare, dar pot să apară. Sângerarea, mai ales după biopsie sau polipectomie este cea mai întâlnită și, de obicei, este minoră. În general, sângerarea se oprește spontan sau poate fi controlată endoscopic.

Este important ca pacientul să informeze medicul dacă apare durere abdominală severă, febră, frison sau sângerare rectală mai importantă după investigație. Sângerarea poate să apară și după câteva zile în caz de polipectomie.